Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Biodiversitatea, Biosecuritate, Starea Padurilor, Mediul Marin si Costier - JUDETUL MEHEDINTI
Trimite pe WhatsApp


Biodiversitatea, Biosecuritate, Starea Padurilor, Mediul Marin si Costier - JUDETUL MEHEDINTI




Biodiversitatea, Biosecuritate, Starea Padurilor, Mediul Marin si Costier - JUDETUL MEHEDINTI


1.Biodiversitatea



1.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica din Romania

1.1.1. Habitatele Naturale



Habitatele naturale din judetul Mehedinti continua sa sufere un impact diferentiat pe zone teritoriale si forme de relief, datorita factorilor de mediu antropici si naturali.

Biodiversitatea specifica zonei, varietatea ecosistemelor, cu precadere cele existente in Defileul Dunarii, sunt argumente definitorii pentru un pitoresc deosebit in aceasta zona




Habitatele intalnite cu precadere in cadrul judetului sunt : habitate de pajisti si tufarisuri, habitate de padure, habitate de stancarii si pesteri si habitate de zone umede.

Pana in prezent au fost identificate pe raza judetului urmatoarele tipuri de habitate conform Legii nr. 462/2001 ( cu pondere si reprezentativitate inmportanta) :

Habitate de pajisti si tufarisuri

pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros – 6210*;

Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase 5130

fanete impadurite-6530

fanete montane - 6520

tufarisuri subcontinentale peri-panonice- 40A0*

Habitate de stancarii si pesteri

Pesteri in care accesul publicului este interzis 8310

Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase 8220

grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine ;

pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica 8210

grohotis si lespezi calcaroase 8240*

Habitate de padure

paduri tip Luzulo – Fagetum 9110

paduri tip Asperulo – Fagetum 9130

Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9150

Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti,

grohotisuri si ravene 9180*

Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene91K0

Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 91L0

paduri panonice cu Quercus petraea si Carpinus betulus 91G0*

paduri panonice cu Quercus pubescens  91H0*

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 91F0*

galerii de Salix alba si Populus alba 92A0.



1.1.2.Flora si fauna salbatica.



Starea florei si faunei salbatice este legata in mod direct de starea habitatelor naturale, de impactul determinat de actiunea celorlalti factori de mediu.

Conform H.C.J. nr.26/1994, din totalitatea numarului de specii de plante si animale existente in judetul Mehedinti, un numar de 49 specii de plante si 24 specii de animale au regim de ocrotire oficiala pe raza judetului.

Judetul Mehedinti, din cercetarile intreprinse pana in prezent, dispune de o mare diversitate floristica , peste 4000 taxoni, apartinand increngaturilor: Phycophyta, Lychenophyta, Fungi, Bryophyta, Cormophyta. Speciile endemice sunt aproximativ 28 in Parcul Natural Portile de Fier si 23 in Parcul National Domogled – Valea Cernei.

O mare parte dintre speciile de plante reprezinta specii rare periclitate si endemice, al caror areal este numai in zona Parcului Natural „Portile de Fier”, necesitand astfel masuri speciale de ocrotire. Dintre acestea amintim : Colilia Portilor de Fier (Stipa danubialis), Mararul Portilor de Fier (Prangos carinata), Laleaua Cazanelor Dunarii (Tulipa hungarica), Clopoteii Cazanelor (Campanula crassipes) etc. Numarul speciilor endemice variaza intre 28 si 33 de elemente in Parcul Natural Portile de Fier si 19 si 23 in Parcul National Domogled – Valea Cernei.

Cercetarile efectuate pana in prezent asupra faunei din cadrul judetului, au relevat o diversitate mare de specii de animale vertebrate si nevertebrate. Dintre animalele vertebrate situatia pana in prezent se prezinta astfel:

- Clasa Pisces se evidentiaza cu o specie strict protejata prin Anexa nr. II a conventiei de la Berna si 24 specii protejate prin Anexa nr. III a Conventiei de la Berna si 16 specii conform anexei nr,3 a O.U.G. nr.57/2007. Dintre acestea din urma amintim: Alosa pontica (scrumbia de Dunare), Umbra krameri (pietroselul), Aspius aspius (avatul), Misgurnus fossilis (tiparul), Cotus gobio (zglavoc),precum si : Barbus meridionalis, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,etc.

Clasa Amfibieni, reprezentata prin 14 specii, 7 specii fiind prezente in anexa nr,3 a O.U.G. nr.57/2007 (ex. Bombina bombina, Bombina variegate )

Clasa Reptile, reprezentata de peste 17 specii, din care 8 in anexele nr. 2 anexa nr,3 a O.U.G. nr.57/2007. Cele mai reprezentative Testudo hermanni si Vipera ammodytes.

Clasa Pasari. Avifauna se compune dintr-un numar mare de specii de pasari cea mai mare parte concentrandu-se in arealul Parcului Natural „Portile de Fier” si in cele doua Zone Umede de pe raza judetului. Exemplu reprezentativ pentru Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) sunt: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Nycticorax nycticorax, Platalea leucorodia, Accipiter brevipes, Aquila pomarina, Aquila pomarina, etc - 20 specii identificate pana in prezent in SPA-urile desemnate ca Situri Natura 2000 in Mehedinti. Dintre speciile semnalate in Ariile de Importanta Comunitara (SCI), mentionam: Aquila chrysaetos, Aquila chrysaetos, Aquila chrysaetos, Dendrocopos leucotos, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Picus canus etc. – 14specii identificate pana in prezent in SCI-urile desemnate ca Situri Natura 2000in cadrul judetului. Speciile de interes comunitar- 23 specii prezente in anexa nr. 5E anexa a O.U.G. nr.57/2007

Clasa Mamifere este reprezentata prin majoritatea speciilor din Ord. Chiroptera, care populeaza pesterile din cadrul judetului, precum si prin specii din Ord. Rodentia, Ord. Carnivora si Ord. Artiodactyla, prezente in anexele nr,3,4,5, a O.U.G. nr.57/2007.

Mamiferele sunt prezente atat prin speciile de carnivore de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), cat si prin specii de dimensiuni mai reduse

- pisica salbatica (Felis silvestris), Vulpea (Vulpes vulpes). Ierbivorele reprezentative care populeaza ecosistemele forestiere sunt reprezentate prin caprior (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), Iepure (Lepus europaeus)

Marele numar de specii prezente se datoreaza varietatii biotopurilor existente in aceasta zona, pe o suprafata restransa gasindu-se astfel un numar insemnat de specii, lucru rar intalnit la noi in tara.


Scurta descriere a principalelor specii endemice sau rare de flora si fauna.


FLORA.

Pinul de Banat (Pinus nigra ssp. banatica)

Planta rara; periclitata de exploatarea calcarului, de vanturi si avalanse; arbore cu coroana ovoidala pana la alungit-piramidala in tinerete; in momentul incetarii cresterii varful devine tabular cu ramuri orizontale: lujeri galbeni-verzui cu conuri ocru sau galbene verzui; creste izolat sau in palcuri pe stanci calcaroase, insorite, intre 150-1200 m altitudine; specie xerofila, calcicola, termofila; endemit in Banat si Oltenia, in defileu intalnindu-se in special la Tri-Kule.

Tisa (Taxus baccata)

Arbore sau arbust de cca 15 m inaltime; frunze aciculare turtite de culoare verde inchis, verde palid, au o nervura mediana pe dos; samanta imbracata in aril rosu carnos, singura parte netoxica a plantei; infloreste din februarie pana in aprilie; lemnul dur, greu si compact de culoare rosietica, este foarte pretentios pentru sculptura si tamplarie fina; apare pe abrupturile Cazanelor Mari.


Laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica)

Planta endemit; petale galbene, uneori complet rosii sau pana la ľ , rar ˝ de la varf rosu, marginea frunzelor este frecvent ondulata si indepartat ciliata; infloreste intre aprilie-mai; ocupa politele pantelor dealurilor Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, intre altitudini de 100-250 m, se mai gaseste si la Gura Vaii pe Valea Oglanicului.


Ghimpele (Ruscus aculeatus)

Planta lemnoasa, mica, cca 70 cm inaltime; ramuri latite de forma ovata, verzi, asemanatoare frunzelor; frunze reduse, solzoase, terminate cu un ghimpe; flori mici grupate pe ramurile latite; fructe bace rosii persistente pana iarna tarziu; infloreste in martie-aprilie.


Colilia Portilor de Fier (Stipa danubialis)


Planta endemica cu portiunea de arista lunga, paroasa, de forma unei pene. Palea exterioara (cca. 15 cm),concrescuta cu fructul, paroasa de jur imprejur. Frunze filiforme, cu marginile indoite. Infloreste in mai-iunie.


Campanula crassipes (Clopotei Cazanelor)


Una dintre cele mai reprezentative populatii vegetale intalnita pe stancile abrupte din Defileul Dunarii. Reprezinta una din numeroasele relicte xeroterme, alaturi de Tulipa hungarica sau Coronila emerus.

Planta cu rizom oblic,frunze ingust lanceolate pana la liniar lanceolate,glabre,sesile,intregi.Flori mari (2,5-5cm)de culoare albastra-violacee.Infloreste in iunie.


Brandusa galbena (Crocus moesiacus)

Planta cu bulbotuberculi; petale unite, aurii; frunzele liniare, apar odata cu florile; infloreste in aprilie-mai; se intalneste in padurile si poienile din sudul tarii.



Urechea-ursului (Primula auricula)


Planta scunda (5-25 cm) in intregime fainoasa, cu peri glandulosi. Frunzele rotunde sau alungit lanceolate, la varf rotunjite groase si carnoase, pe margini adanc dintate. Infloreste din martie pana in maiin regiunea de munte.( Valea Tesna, Obarsia Closani).                        



B. FAUNA                                           

Scorpionul (Euscorpius carpaticus)

Unicul reprezentant al scorpionilor la noi in tara; atinge aproximativ 4 cm lungime; corpul este inelat, cu patru perechi de picioare si doi clesti puternici la cap; la varful cozii are un ac indoit ca o gheara, din varful caruia , cand inteapa se scurge un venin otravitor pentru unele specii; impunsatura lui nu e deloc periculoasa pentru om; pe langa zona defileului, se mai gaseste in Oltenia si in judetul Buzau.


Vipera cu corn (Vipera ammodites)

Atinge o lungime de aproximativ 50-60 cm; are o culoare cenusiu-roscata sau cenusiu-neagra, cu o banda cafenie in forma de zig-zag pe partea dorsala; pe frunte are o pata care aduce cu litera H; semnul ei distinctiv este o ridicatura pe falca de sus la marginea botului, ca un corn mic, acoperit de cativa solzi; e mai domoala decat Vipera berus, veninul sau omoara micile vertebrate in cateva secunde; se intalneste in Muntii Banatului, nordul Olteniei si Dobrogea.


Broasca testoasa de uscat (Testudo hermani hermani)

Lungimea carapacei este de 25-30 cm, latimea de 20 cm; greutatea 1-2 kg; carapacea este boltita formata din placi, cu picioare solzoase, are gatul lung si botul taiat oblic; se hraneste cu iarba, insecte, iar ouale le pune intr-o groapa sapata special pentru a fi clocite de caldura soarelui; specie endemica, traieste numai in sud-vestul Romaniei, la nord de Dunare.


Vulturul alb-hoitarul (Neophron percnopterus)


Lungimea corpului este de 59-68 cm, anvergura aripilor este de 146-160 cm si greutatea de cca 2 kg; penajul este in mare parte de un alb murdar, cu varful aripilor negru, in jurul ciocului si sub cioc este golas; este o pasare migratoare; hrana este formata mai ales din resturi de cadavre;


1.2.. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice



Dintre speciile de plante valorificate economic in anul 2007,au fost autorizate recoltarea, achizitionarea si valorificarea urmatoarelor cantitati: ciuperci 299 to, fructe de padure 175 to, plante medicinale 19 to. Situatia defalcata pe specii este prezentata in tabelul urmator :

Resurse naturale-recoltari autorizate


Nr. crt.

Specia

U.M.

Cantitatea

1.

Ciuperci

hribi (Boletus sp.)

-galbiori (Cantharellus cibarius)

zbarciogi (Morchella conica)

bureti (Rodophyllus,Marasmius)


kg

kg

kg

kg

kg


299.000

205.000

85.000

1.000

8.000

2.

Fructe de padure

- porumbe (Prunus spinosa)

macese (Rosa canina)

afine (Vaccinium myrtillus)

mure (Rubus idaeus)

diverse

kg

kg

kg

kg

kg

kg

175.000

20.000

100.000

15.000

10.000

30.000

3.

Plante medicinale

- flori de soc (Sambucus nigra)

- frunze de afin (Vaccinium myrtillus)

- flori de tei (Tilia cordata)

- sunatoare (Hyperium perforatum)

- frunze de mesteacan (Betula pendula)

- coada soricelului (Achillea millefolium)

- muguri conuri de pin

- cetina brad (Abies alba)


kg

kg

kg

kg

kg

kg

kg

kg

19. 000

2.000

1.000

1.000

3 000

1.000

3. 000

3.000

5.000


Dintre speciile de animale valorificate economic in anul analizat, mentionam faptul ca nu au fost depasite cotele de vanatoare aprobate si autorizate pentru Directia Silvica Drobeta Tr. Severin, AJVPS MH si AVPS Cocorul Bucuresti , acestea fiind urmatoarele pentru principalele specii:




Nr. crt.

Specii de mamifere de interes vanatoresc

Titulari autorizatii

AJVP MH

(nr. ex.)

D.S.MH

(nr.ex.)

AV. COCORUL

(nr. ex.)

Total

(nr.ex.)

1.

Urs (Ursus arctos)





2.

Lup (Canis lupus)





3.

Ras (Lynx lynx)





4.

Pisica salbatica (Felis silvestris)





5.

Cerb (Cervus elaphus)

5


2

7


Caprior (Capreolus capreolus)

37

4

8

49

8.

Mistret (Sus scrofa)

97

28

10

135

8.

Iepure (Lepus europaeus)

1750


10

1760

9.

Vulpe (Vulpes vulpes)

242

41

10

293

10.

Viezure (Meles meles)

19

19

1

39

11.

Jder de copac (Martes martes)

2



2

12.

Dihor (Putoris putoris)


12

3

15

13.

Nevastuica (Mustela nivalis)

75

6


81

14.

Sacal (Canis aureus)

83

5


88



Privind valorificarea de specii din flora si fauna salbatica, ca resurse genetice, nu am avut situatii care se pot evidentia in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca in ultima perioada au fost vanate cantitati apreciabile de animale din fauna salbatica exista pericolul producerii de dezechilibre ecologice care pot afecta relatiile de interdependenta dintre diferite specii de animale.

Astfel unele specii de animale, cum ar fi lupul (Canis lupus ) sau ursul (Ursus arctos ), specii periclitate, se gasesc in exemplare tot mai reduse pe raza judetului, fapt ce poate afecta selectia naturala si ecosistemul din anumite zone.

.


1.3. Starea ariilor naturale protejate


Suprafata protejata din judetul Mehedinti este de 174897 ha, incluzand suprafata celor doua parcuri, aferenta judetului (67805 ha ), respectiv Parcul Natural Portile de Fier si Parcul National Domogled Valea – Cernei, suprafata Parcului Natural – Geoparcul Platoul Mehedinti (10000 ha) cele doua zone umede (1092 ha ), Hinova – Ostrovul Corbului si Garla Mare – Salcia ,precum si 3 rezervatii forestiere cu 132,5 ha ( Padurea Starmina, Padurea Lunca Vanjului, si Padurea Bunget). Aceasta suprafata reprezinta 35,7% din suprafata judetului (490.000 ha ).

Totalitatea ariilor naturale protejate de pe raza judetului in functie de anul declararii, conform Legii nr. 5/2000, H.G. 2151/2004, H.C.J. 23/1980 nr. 26/1994, H.C.J. nr.13/2000 sunt urmatoarele:


Nr. crt.

Numele

Tipul

Suprafata

[ ha ]

Anul

declararii

Observatii

1.

Pestera Epuran

Speologica

1


1980


Suprafetele sunt corespunzatoare actului prin care au fost declarate













Declarate prin H.C.J. 23/1980 inlocuita in urma adoptariiH.C.J. nr. 26/1994




2.

Izvorul Carstic si stancariile de la Camana

Botanica

25

1980

3.

Gura Vaii-Varciorova PN-D

Botanica

305

1980

4.

Dealul si Valea Oglanicului

Botanica

150

1980

5.

Padurea Lunca Vanjului

Forestiera

50

1980


Padurea de liliac Ponoarele

Botanica

20

1980

7.

Tufarisurile mediteraneene de la Isverna



Botanica



10



1980

8.

Muntele Varful lui StanN-B

Botanica

120

1980

9.

Valea Tesna   PN-B

Botanica

160

1980

10.

Padurea Borovat

Forestiera

30

1980

11.

Padurea Bunget

Forestiera

18,20

1980

12.

Padurea de la muntele Draghiceanu

Botanica

60

1980

13.

Dealul Duhovnei

Botanica

50

1980

14.

Dealul Varanic

Botanica

350

1980

15.

Cazanele Mari si Cazanele Mici PN-D


Complexa

215

1980

1

Punctul fosilifer Svinita PN-D

Paleontologica

95

1980

17.

Punctul fosilifer Bahna PN-D



Paleontologica

10

1980

18.

Padurea Starmina

Forestiera

314

1980

19.

Complexul carstic de la Ponoarele

Complexa

100

1980

20.

Peretii calcarosi de la Izvoarele Cosustei

Botanica

60

1980

21.

Cheile Cosustei

Botanica

50

1980

22.

Cornetul Babelor si Cerboanei

Botanica

40

1980

23.

Cornetul Piatra Incalecata

Botanica

12

1980

24.

Cheile Topolnitei si Pestera Topolnitei

Botanica

60

1980

25.

Cornetul Baltii

Botanica

30

1980

2

Cornetul Baii si Valea Manastirii

Botanica

40

1980

27.

Punctul fosilifer   Malovat

Paleontologica

6

1980

28.

Tufarisurile mediteraniene Cornetul Obarsia-Closani

Botanica

60

1980

29.

Pestera Izverna

Speologica

2

1994

HCJ 26/94

30.

Punctul fosilifer Pietrele Rosii

Paleontologica

1

1994

31.

Fata Virului  

Botanica

6

2000

Conform Legii 5/2000

32.

Cracul Gaioara PN-D

Botanica

5

2000

33.

Cracul Crucii PN-D

Botanica

2

2000

34.

Hinova – Ostrovul Corbului

Zona Umeda

185

2000

Conform HCJ 13/2000

35.

Garla-Mare - Salcia

Zona Umeda

907

2000


PARCURILE DE PE RAZA JUDETULUI


01

Parcul Natural Portile de Fier

Parc natural

59 585 ha

1998

Conform Ord. 84/98

02

Parcul National Domogled-Valea Cernei

Parc national

8 220 ha

1990

Conform Ord.7/90

03

Geoparcul Platoul Mehedinti

Parc natural

106 000 ha

2004

Conform HG 2151/2004


33 arii naturale protejate declarate la nivel national (conf. Legii nr. 5/2000).

2 arii naturale protejate declarate la nivel judetean.

doua Parcuri Naturale si un Parc National ( zonele aferente judetului)

Starea de intretinere a ariilor naturale protejate este buna fiind asigurata de administratiile existente, pentru Parcul Natural Portile de Fier si Parcul National Domogled Valea – Cernei, Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinti, de ocoalele silvice din zona si de primariile localitatilor.

Situri Natura 2000.

Pe raza judetului au fost propuse un numar de 15 si validate 10 situri Natura 2000, din care 7 se intind si pe suprafata judetelor invecinate GJ,CS si DJ. O parte din ele se gasesc in interiorul altor arii protejate astfel :

Cursul Dunarii-Bazias, Muntii Almajului-Locvei si Portile de Fier fac parte din Parcul Natural „Portile de Fier” .

Platoul Mehedinti , sit ce face parte din Parcul Natural „Geoparcul Platoul Mehedinti” .

Domogled –Valea Cernei , face parte din Parcul National „Domogled Valea Cernei” .


Nr. Crt.

DENUMIREA SITULUI NATURA 2000

TIP

JUDETE

1.

Blahnita   (45.287 ha)

SPA

MH

2.

Coridorul Jiului

SCI

GJ, MH, DJ

3.

Cursul Dunarii - Bazias - Portile de Fier

SPA

CS,MH

4.

Domogled - Valea Cernei

SPA

CS,MH,GJ

5.

Domogled - Valea Cernei (8220 ha)

SCI

CS,MH,GJ


Gruia - Garla Mare ( 4.694 ha)

SPA

MH

7.

Muntii Almajului-Locvei

SPA

CS,MH

8.

Padurea Starmina (114,9 ha)

SCI

MH

9.

Platoul Mehedinti ( 53.927,6 ha)

SCI

MH

10.

Portile de Fier

SCI

CS,MH


1.4. Rezervatiile Biosferei

Nu este cazul.


1.5. Situri Ramsar


Pe teritoriul judetului Mehedinti se gasesc doua zone umede: Hinova – Ostrovul Corbului (185 ha) si Garla Mare – Salcia (907 ha), declarate oficial prin H.C.J.nr.13/2000.



ZONA UMEDA HINOVA – OSTROVUL CORBULUI


Pozitia zonei. Situata in stanga fluviului Dunarea,de la mal pe latura de sud si sud-est, fiind limitata intre km. fluvial 923 (in dreptul paraului Erghevita) si km. 910 (in dreptul localitatii Batoti).

Tipul special de habitat este reprezentat de terenuri mlastinoase cu stufarisuri, acestea fiind in proportie de aproximativ 23 %, precum si de balti permanente , paduri de salcie si plop, paduri de foioase, tufarisuri si pajisti naturale.

Marea varietate a speciilor de plante si animale se datoreaza atat geomorfologiei ei, cat si pozitiei extrem de favorabile a zonei, bine protejata de vanturile reci din nord si insolatiile puternice, fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice si vest-asiatice sa poata ajunge pana in aceste locuri, unde s-au adaptat usor.

Bogatia speciilor de plante este reprezentata de specii forestiere deosebite ca: fagul balcanic (Fagus moesiaca) si gorunul (Quercus dalechampii) care vegeteaza in foarte bune conditii la cea mai mica altitudine din tara (40 m), avand o varsta de cca. 120 ani si o inaltime medie de 21-25 metri, cu un diametru de 42 cm; ghimpele (Ruscus aculeatus si Ruscus hipoglossum), cele doua specii de arbusti formand adevarate masive intregi.



In asociatii se gasesc teiul alb (Tilia tomentosa), artarul tatarasc (Acer tataricum), jugastrul (Acer campestre), ciresul pasaresc (Cerasium avicene), salcamul (Robinia pseudacacia), etc

In zonele joase se gasesc exemplare rare de chiparos de balta dar si culturi silvice de platan, nuc negru, plop alb, nuc american, stejar de lunca, nuc comun, stejar rosu de balta, paltin iar in zonele mlastinoase intalnim plop, salcie, trestie, papura, etc

Substratul pe care se dezvolta vegetatia este malos pentru habitatele de tufarisuri si salcii, nisipos pentru restul habitatelor.

Avifauna include un insemnat numar de specii acvatice care populeaza temporar in cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teritoriul de cuibarit pentru a se hrani. Dintre acestea amintim: starcul cenusiu (Ardea cinerea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), egreta mica (Egreta garzetta), rate salbatice (Anas species), pescarus (Larus argentatus, L. marinus), lebede (Cygnus orol), barza alba (Ciconia ciconia).

Fauna in zona este bogata in specii limnicole si pesti. Dintre acestea se remarca: crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esox lucius), mreana (Barbus barbus), carasul (Crassius crassius), bibanul (Perca fluviatis), salaul (Sandar lucioperca).

Se evidentiaza astfel o categorie de plante si animale specifica acestui tip de habitat, care impreuna constituie un ecosistem ce trebuie protejat prin toate mijloacele posibile.



ZONA UMEDA GARLA MARE – SALCIA


Situata la sud de comuna Garla Mare, in imediata apropiere a Dunarii, intinzandu-se pana la limita judetului (km fluvial 817), are o suprafata de 907 ha.

Exista doua portiuni distincte, una naturala si una artificiala. Portiunea naturala este constituita din mlastini acoperite cu stuf (Balta Vrata) si o balta cu suprafata de apa libera (Balta Mare) care se afla in partea estica a zonei. Mai spre vest se afla un complex de bazine piscicole pentru reproducerea si cresterea puietului in jurul carora se afla doar vegetatie ierboasa. Pe insula de pe Dunare si spre sud de Balta Vrata se afla plantatii de plop.

Avifauna este caracteristica zonelor umede, fiind asemanatoare cu cea din zona umeda Hinova- Ostrovul Corbului, limitata la partea naturala a acestei zone. Exista indicii ca aici ar cuibari si egrete mici (Egretta garzetta).

Aceste doua zone umede au fost incluse in propunerile de situri Natura 2000 ca Arii de Protectie Speciala Avifaunistica, devenind astfel componente ale retelei ecologice europene care vizeaza protejarea speciilor si habitatelor periclitate si/sau remarcabile pe teritoriul Europei, intr-un cadru general de dezvoltare durabila.


1. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii



Presiunea umana exercitata in timp asupra mediului a lasat urme greu de evaluat. Dintre componentele mediului, comunitatile biologice au suportat cele mai profunde modificari.

Omul a jucat si joaca un rol dominant in stabilitatea ecosistemelor, a arealelor speciilor, a populatiilor si comunitatiilor de plante si animale. Exista activitati care pot duce la implicatii majore in mediu si in starea de sanogeza a componentelor acestuia.

Utilizarea terenurilor.

Modificarea utilizarii terenurilor a condus la pierderea unor habitate si indirect a comunitatilor care le populau. Construirea sistemelor hidroenergetice « Portile de Fier I si II » a adus confort uman, dar a indus modificari directe si indirecte de habitate, areale de distributie a unor specii, comunitati de plante si animale, aparitia unor specii invazive.

Agricultura practicata la nivelul judetului, aparent are rol benefic in conservarea habitatelor si speciilor, fiind modul de trai al majoritatii locuitorilor de la sate. Problema care se pune este ca nu toti agricultorii sau localnicii cunosc faptul ca defrisarea unui teren, sau taierea unui corp de padure dupa bunul plac poate duce la afectarea habitatului si ecosistemului din zona respectiva aparand astfel pericolul unor dezechilibre ecologice.

Starea actuala a zonelor umede si habitatelor acvatice este afectata direct de practicarea legumiculturii, constructia caselor de vacanta ori privatizarea in zona. Indirect, in aceste habitate este afectata lumea pasarilor acvatice, indiferent daca acestea sunt migratoare sau sedentare, deoarece aceste zone necesita masuri speciale de conservare.

Chiar daca un habitat si lumea vie ce-l populeaza nu este afectat fizic prin utilizarea terenurilor, el poate fi amenintat de activitati de recreere, prin poluarea solului, aerului si apei.

Recoltarea de flora si fauna salbatica si braconajul.

Recoltarea de plante si vanatoarea peste cotele aprobate prin autorizatii si in special braconajul au un rol determinant in instabilitatea ecosistemelor.

Vandalizarea habitatelor de vipera cu corn, colectarea juvenililor sau chiar a adultilor de testoasa a lui Hermann pentru comercializare sunt doua exemple in acest sens. Deasemenea conventia CITES, ratificata si de Romania, nu contine in anexele ei specii care in arealul Parcului Natural « Portile de Fier » sunt in pericol imminent (Laleaua Cazanelor Dunarii –Tulipa hungarica, Campanula crassipes Clopotei Cazanelor,etc),specii endemice, vulnerabile, in conservare, amenintate, specii insuficient cunoscute sau neevaluate.

Proiectul LIFE NATURE (la care A.P.M. Mehedinti este partener), derulat in arealul Parcului Natural « Portile de Fier » a atras atentia asupra impunerii restrictiilor legale care insotesc aceste categorii de specii iar in planul de management sunt prioritizate o serie de masuri ce urmeaza a fi implementate in urmatorii 5 ani de structurile de gestionare a acestei arii protejate.

Actele legislative reglementeaza activitatile ce afecteaza direct habitatele si speciile. Vanatoarea si pescuitul, modul de utilizare a terenurilor, localizarea activitatilor potential poluatoare, pot provoca daune severe habitatelor si comunitatilor de plante si animale, daca nu sunt controlate si monitorizate.


2.Biosecuritatea


6.2.1.     Reglementari in domeniul biosecuritatii


- Legea nr. 214/19.04.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din aceste.

- Ordinul nr. 684/5.08.2002 privind aprobarea componentei Comisiei pentru Securitate Biologica si a Regulamentului de Organizare si Functionare a acesteia.

- Legea nr. 59/11.03.2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica, semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000.

- Ordinul nr. 462/15.07.2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva plante modificate genetic

Hotarirenr.nr.173 din 9 februarie 2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic

- Hotarire nr. 256 din 22 februarie 2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic

- Hotarire nr. 28 din 5 ianuarie 2006 privind transportul transfrontiera al organismelor modificate genetic.

2.2.

Deoarece pana in prezent in judetul Mehedinti nu s-a cultivat nici o suprafata cu plante modificate genetic (soia, porumb, rapita,etc.) si nici nu se preconizeaza in perspectiva apropiata cultivarea unor asemenea plante modificate genetic, pentru restul subcapitolelor – nu este cazul.


3. Starea padurilor


3.1. Fond forestier


La data de 31.12.2007 suprafata fondului forestier administrat de Directia Silvica Dr.Tr.Severin a fost de 125930 ha, fond forestier proprietate a statului, arondat pe cele 9 ocoale silvice din subordine, dupa cum urmeaza:

O.S.BAIA DE ARAMA 20178 ha

O.S.CORCOVA 7577 ha

O.S.DR.TR.SEVERIN13230 ha

O.S.ORSOVA 36101 ha

O.S.STREHAIA 11468 ha

O.S.SIMIAN 7689 ha

O.S.TARNITA 13697 ha

O.S.TOPOLNITA 6541 ha

O.S.VINJU MARE 9643 ha


3.2. Functia economica a padurilor

In anul 2007 Directia Silvica a realizat o valoare totala de 16828695 lei cifra de afaceri, care se compune din urmatoarele valorificari:

Masa lemnoasa

193,25 mii mc

15038443

Rachita

13,15 to

2367

Puieti forestieri

58, mii buc

19182

Fructe de padure

69,5 to

87632

Ciuperci comestibile

5.2 to

57164

Alte produse (plante medicinale si Pomi de Craciun)


23452

Produse vanatoresti


377467

Produse piscicole


160665

Alte valorificari (cherestele, mangal, imputatii, confiscari masa lemnoasa, prestari servicii)


5059765

lei


3. 3.Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

In anul 2007 Directia Silvica a valorificat in total 193,25 mii mc, din care 160.54 mii mc catre agenti economici si 32,71 mii mc catre populatie.

3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief.

Totalul fondului forestier de 125930 ha se distribuie pe forme de relief astfel:

munte – 42502 ha

deal – 73212 ha

campie - 10216 ha

3. 5.Starea de sanatate a padurilor din judet

In anul 2007, din totalul fond forestier de 125930 ha, suprafetele vatamate in total au fost de 31913 ha, dupa cum urmeaza:

insecte - 16489 ha

paraziti vegetali - 116 ha

mamifere - 0 ha

factori abiotici - 15308 ha

factori antropici - 0 ha

3.Suprafata din fondul forestier parcursa cu taieri

In anul 2007 suprafata parcursa cu taieri a fost de 13293 ha, dupa cum urmeaza :

taieri de regenerare 3265 ha ;

taieri de produse accidetale 2911 ha ;

operatiuni de igiena si curatirea padurilor 4180 ha ;

taieri de ingrijire in arboretele tinere 2937 ha.

3.7.Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

La nivelul judetului Mehedinti zonele cu deficit de vegetatie forestiera se regasesc in zona de sud a judetului, unde au fost identificate 112 ha, pentru impaduriri la alti detinatori. Din acestea au fost impadurite 0 ha.

3.8.Suprafata de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

In anul 2007 a fost scoasa din fond forestier suprafata totala de 13,87 ha pentru alte utilizari, din care 13,87 ha cu teren in compensare.

3.9. Suprafete de paduri regenerate in anul 200

In anul 2007, la nivelul Directiei Silvice, suprafata totala regenerata este de 437 ha din care regenerari naturale 337 ha si regenerari artificiale 98 ha.

3.10.Presiuni antropice exercitate asupra padurilor.

Sensibilizarea publicului

In anul 2007 volumul total al arborilor taiati ilegal insumeaza 2137 mc (cu valoare de 234014 lei) din care: din infractiuni 365 mc (cu valoarea de 44862 lei), din contraventii 100 mc (cu valoarea de 10309 mii lei), nejustificat de personalul silvic 1625 mc (cu valoarea de 173905 mii lei), material lemnos abandonat 47 mc (cu valoarea de 4938 lei).

3. 11.Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

De-a lungul timpurilor, padurile prin functiile lor mediogene, au format majoritatea solurilor de astazi, in acelasi timp le-au protejat si le protejeaza impotriva eroziunilor, alunecarilor de teren si inmlastinarilor. Prin insusirile lor hidrologice padurile alimenteaza constant izvoarele, evita inundatiile si bareaza avalansele.

Prin enorma lor suprafata de contact viu cu atmosfera, padurile contribuie la asigurarea echilibrului climatic local si general, respectiv la circulatia normala a curentilor de aer, la reducerea vitezei vanturilor si a temperaturilor extreme, la filtrarea aerului si apei.

Exceptionalul peisaj zonelor forestiere reprezinta o resursa pentru recreere, pentru sanatatea omului, padurile avand efecte profilactice si terapeutice.










Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate