STRATEGIA DEZVOLTARII ECOTURISMULUI

IN aria

PARCULui FORESTIER VANATORI NEAMT

-studiu de caz-

1.1. Scurta prezentare a Parcului Forestier Vanatori Neamt (PFVN)

Infiintare

Aceasta arie protejata a fost infiintata in anul 1999, cu statutul de parc natural, fiind destinata:

gospodaririi durabile a padurilor;

conservarii peisajului si traditiilor locale;

reintroducerii zimbrului in arealul sau natural;

incurajarii turismului bazat pe aceste valori(turismul verde).

El corespunde categoriei a V-a UICN - "Peisaj protejat: arie protejata, administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere"[1] si are un caracter unic in ansamblul ariilor protejate din Romania.

Localizare

Parcul Forestier Vanatori Neamt se afla situat in nordul judetului Neamt, la granita cu Suceava, in raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vanatori Neamt, a orasului Tg. Neamt si a statiunilor Baltatesti si Oglinzi.

Din punct de vedere geografic, parcul se intinde pe versantul estic al Muntilor Stanisoarei, subdiviziunea Muntii Neamtului si peste Subcarpatii Neamtului, acoperind o parte a bazinului Ozanei si Cracaului.

Suprafata parcului este de 30.818 ha, din care 26.322 ha padure.

Cai de acces

Accesul catre Parcul Forestier Vanatori Neamt este posibil, in principal, dinspre Tg. Neamt, Piatra Neamt, Vatra Dornei - Poiana Largului, Pascani, Falticeni, pe urmatoarele drumuri nationale:

dinspre Vatra Dornei se face pe DN 17 B pana la Poiana Largului;

dinspre Borsec se face pe DN 15 pana la Poiana Largului;

dinspre Durau se face pe DJ 155 F pana la Poiana Largului;

dinspre Bicaz se face pe DN 15 pana la Poiana Largului;

dinspre Poiana Largului se merge pe DN 15 B Poiana Largului-Vanatori-Targu Neamt;

dinspre Piatra Neamt se face pe DN 15 C Piatra Neamt-Targu Neamt;

dinspre Suceava se face pe DN 2 pana la Cristesti si apoi pe DN 15 B pana la Targu Neamt;

dinspre Bucuresti se face pe E 85 Bucuresti-Roman-Cristesti si apoi pe DN 15 B pana la Targu Neamt.

Managementul parcului. Resurse de management si infrastructura

Administrarea acestei arii protejate se asigura de catre Administratia Parcului Forestier Vanatori Neamt, desemnata ca structura organizatorica cu acest rol de catre MAPPM, prin Ord. 287/02.04.1999.

Ea are statut de subunitate a Directiei Silvice Neamt si isi desfasoara activitatea in colaborare cu ocoalele silvice Tg. Neamt si Varatec.

Sediul provizoriu al acestei Administratii se afla in satul Varatec, comuna Agapia, judetul Neamt, in apropierea Padurii de Argint, Codrilor de Arama si Manastirii Varatec.

Centrul de Informare Turistica, infiintat de Administratie, ofera celor interesati utile informatii despre:

punctele de atractie din zona;

posibilitatile de cazare si recreere;

trasee turistice etc.

In dotarea Administratiei PFVN exista:

mijloace de transport: 3 masini de teren;

tehnica de calcul, inclusiv pentru elaborarea de harti, analize, prognoze, rapoarte in sistem GIS;

echipament de teren si campare pentru voluntari si colaboratori incluzand corturi, binocluri, saci de dormit, cat si echipamente utilizate pentru cercetarea florei, faunei precum: plase ornitologice, instrumente de masurat, determinatoare etc.

mijloace de comunicare mobila: telefoane mobile, statii de emisie-receptie.

Personalul Administratiei este compus din:

Seful administratiei parcului si responsabil cu activitatea de paza si certificarea managementului forestier;

Contabil sef;

Responsabil achizitii si relatii cu comunitatile;

Informatician si responsabil cu educatia si constientizare publica si turism;

Responsabil managementul zimbrului, inventariere si monitorizare flora si fauna.

In activitatile de administrare a parcului sunt insa implicati si angajatii celor doua locale silvice cu care colaboreaza (Tg. Neamt, Varatec).

Parcul Forestier Vanatori Neamt foloseste tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor, prin utilizarea programelor ESRI Arc View 3.2, Arc Info 8.01 prin care au fost create straturile cu suprafata parcului, ariile de stricta protectie, reteaua hidrografica, reteaua de transport, categoriile de folosinta a terenului, traseele turistice precum si punctele de atractie turistica si administrativa.

Pentru acoperire fotografica parcul utilizeaza imaginile satelitare LANDSAT 5 din iunie 1994. Astfel se asigura o acoperire 100% a suprafetei Parcului Forestier Vanatori Neamt, si aerofotograme ce acopera cca. 10%.

In arhiva de imagini a Parcului Forestier Vanatori Neamt se gasesc cca 500 imagini cu elemente reprezentative din parc, din care unele pot fi vizualizate si inregistrate de pe pagina web a parcului.

Un atu al managementului Parcului Forestier Vanatori neamt este elaborarea (in colaborare cu factorii importanti de la nivel national si local, precum si cu sprijinul specialistilor de la organizatia Fauna si Flora Internationala din Marea Britanie) primului plan de management pentru o arie protejata din Romania.

Planul de Management al PFVN are fixate ca obiective :

Crearea structurii administrative.

Stabilirea unui model de conservare a biodiversitatii adaptat specificului zonei.

Reintroducerea zimbrului in padurile nemtene.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea ecoturismului.

Dezvoltarea unor programe de constientizare publica privind mediul inconjurator.

Acest plan de management a fost astfel conceput incat sa defineasca principalele directii de actiune in vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor parcului.

Recent (jumatatea lunii iunie) acest plan a fost aprobat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, dupa obtinerea in prealabil a urmatoarelor acorduri/aprobari: acordul Consiliului Consultativ de Administrare; aprobarea Consiliului Stiintific; aprobarea Regiei Nationale a Padurilor; aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor; acordul Academiei Romane prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Certificarea Planului de Management al Parcului Forestier Vanatori Neamt este o premiera in Romania.

1.2. Identificarea factorilor ecologici strategici ai PFVN

Potentialul natural - veritabila motivatie pentru ecoturism

In debutul acestui subcapitol reamintim cele trei functii pe care le poate avea mediul natural:

functia economica - capacitatea de a furniza resursele naturale de intrare in procesele de productie, in general, respectiv pentru procesele de productie turistica, in particular;

capacitatea asimilativa a mediului natural. In anumite limite, mediul preia unele reziduuri si le transforma in produse inofensive din punct de vedere ecologic. Daca deversarile nu depasesc capacitatea de asimilare a mediului, circuitul economic va functiona ca un sistem natural;

ofera utilitate directa, sub forma satisfactiei, placerii estetice si a confortului spiritual[2].

Prin cadrul sau natural actual, Parcul Forestier Vanatori Neamt permite indeplinirea tuturor celor trei functii. Conditia mentinerii lor in viitor este ca toate activitatile economico-sociale ce se vor derula in zona, inclusiv turismul, sa fie orientate ecologic.

Munti, depresiuni, dealuri, ape

Zona PFVN este un stravechi pamant romanesc, cu munti si dealuri, strabatut de numeroase vai de o neasemuita frumusete.

Din punct de vedere geomorfologic, in raza parcului sunt 2 zone distincte, respectiv: zona muntilor mici; zona depresiunilor subcarpatice si a dealurilor subcarpatice.

Muntii fac parte din Carpatii Orientali, fiind cei mai tineri din lantul alpino-carpatic. Ei se incadreaza in categoria muntilor de tip obcine, cu numeroase culmi paralele orientate de la nord-vest la sud-est. Cea mai mare altitudine - 1231m - o are Varful Buhalnita.

Culmea Plesului ne apare pe drumul de la Falticeni la Targu Neamt, ca un pinten inalt fata de dealurile scunde din apropiere si ai senzatia ca inchide orizontul fiind drapata cu paduri de brad. Inaltimile sunt cuprinse intre 1150 - Varful Chitigaia si 915m - Varful Plesu, coborand, treptat, spre sud-est, pana la 630m in apropiere de Tg. Neamt si apoi, brusc, spre pripoare si contraforturi naturale, direct la apa Ozanei. Pe un astfel de pripor este situata Cetatea Neamtului care, de la inaltime, domina dealurile scunde din imprejurimi, oferind vizibilitate pana peste apa Moldovei.

Partea sudica a parcului se afla pe catenele si ramificatiile sudice ale Obcinei Stanisoarei care se prelungeste in partea exterioara pana in zona piemontului carpatic si a depresiunii Cracaului, la contactul cu Subcarpatii Neamtului aflat pe o linie dintre localitatile AGAPIA, BALTATESTI, CRACAOANI. Aceasta zona este cunoscuta sub denumirea de Muntii Neamtului. Aici relieful ia forma unor culmi paralele, rotunjite, domoale, caracterizate prin prezenta magurilor separate de depresiuni alungite pe paraie (Cracaul, Cracaul Negru, Agapia). Unitati geomorfologice frecvente sunt versantii usor ondulati. Pe alocuri exista platouri si coame. Cele mai proeminente varfuri sunt: Magura, Secu, Agapia Veche.

Zona montana se termina prin catenele culmilor principale, care scad treptat in altitudine, pana la 550-600m si se prelungesc pana la contactul cu depresiunea Ozanei si cu dealurile subcarpatice.

Pe teren, o delimitare stricta a celor doua zone geomorfologice este greu de realizat.

Principalul curs de apa este paraul Ozana, afluent al raului Moldova. Afluentii sai sunt: Valea Rea, Secu, Sascuta, Carpenul si Nemtisorul. La randul sau, Nemtisorul primeste o serie de afluenti: Maghernita, Afinisu, Alunu, Iftimia si Carbuna.

Reteaua hidrografica de pe raza ocolului silvic Varatec include paraul Cracau si Agapia. In general, paraiele au vaile inchise si versantii abrupti.

Flora

Zona parcului are o flora caracteristica dealurilor si muntilor josi, deosebit de diversa si, ceea ce este foarte important, a pastrat caracterul natural, nealterat.

O serie de studii au identificat speciile existente in diferite areale:

- bazinul Nemtisorului - 852 specii de plante cormofite[3];

- Codrii de Arama - cca 300 specii[4];

- Padurea de Argint - cca 150 specii;

rezervatia de stejari Dumbrava - cca 210 specii;

bazinul paraului Secu - 872 specii, 40 subspecii de plante cormofite;

- zone mai putin studiate (studiate doar de Administratia Parcului)-142 specii de plante superioare, 102 specii de ciuperci, 62 specii de licheni s.a.

Arboretele din dumbrava de stejari Branistea sunt constituite ca rezervatie stiintifica a Academiei deoarece sunt singurele arborete de stejar situate la o altitudine asa de mare (450 m) si in imediata vecinatate a zonei de munte.

Flora Parcului Forestier Vanatori Neamt se remarca prin:

o serie de endemice (ex. Centaurea carpatica ssp. raraurensis - creste numai in Moldova);

peste 50 de raritati floristice in Romania;

unele specii ocrotite in tara (ex. Angelica archangelica, Taxus baccata s.a.)

Din punct de vedere al fondului forestier , compozitia pe specii se prezinta astfel: 40% - fag; 30%- brad; 15% - molid; 2% - gorun.

Fauna

Referindu-ne la fauna existenta in PFVN, in mod firesc, incepem cu zimbrul. Altadata componenta a faunei salbatice, acest simbol al Moldovei poate fi astazi intalnit doar in cadrul rezervatiei "Dragos Voda". Preocuparea pentru protejarea zimbrului se constituie intr-un avantaj competitiv al zonei fata de alte zone protejate.

In planul de management al Administratiei PVFN este prevazut ca un obiectiv strategic reintroducerea zimbrului in padurile nemtene (in libertate).

In atingerea acestui obiectiv se impune a fi luate in calcul toate aspectele de ordin stiintific, ecologic, social, economic si cultural pe care aceste demersuri le implica.

In derularea actiunii se beneficiaza de o larga experienta pe plan international, de experienta specialistilor romani, dar si de cunostintele acumulate in zona prin managementul zimbrilor aflati in rezervatia "Dragos Voda", inca din anul 1970. Studiile de fezabilitate privind activitatea de reintroducere a speciei in liberate, efectuate de catre ICAS Bucuresti si Societatea Zoologica Regala din Londra au scos in evidenta faptul ca zona prezinta un potential adecvat pentru cresterea si inmultirea zimbrului. Un fapt pozitiv il constituie si faptul ca, actualmente, exemplarele existente in cadrul rezervatiei deja se inmultesc pe cale naturala. Trebuie totusi mentionat ca cercetarile efectuate s-au axat in principal pe latura biologica a speciei si mai putin pe aspectele de management forestier sau de ordin social. In acest sens este necesar a se continua cercetarile prin efectuarea unor studii care sa completeze cunostintele existente si a permite analiza pertinenta a situatiei in ansamblul ei.

Indeplinirea cu succes a obiectivului de reintroducere a zimbrului necesita o serie intreaga de actiuni pe termen scurt, mediu si lung. In vederea indeplinirii corespunzatoare a tuturor conditiilor reclamate de aceasta activitate, este necesar a se realiza evaluarea corecta a factorilor ce pot interveni in cadrul procesului, selectarea materialului genetic adecvat, crearea facilitatilor de management, inclusiv echipamentele veterinare si de localizare a exemplarelor in teren, precum si pregatirea temeinica a personalului. Crearea unui grup de zimbri suficient adaptat la conditiile de mediu si apt a se dezvolta in conditiile date este de asemeni o conditie esentiala de indeplinit inainte de operatiunea de lansare in liberate.

Un aspect foarte important il reprezinta realizarea unei atente monitorizari a exemplarelor de zimbri, pentru cunoasterea in permanenta a starii acestora, cat si a modului de interactiune cu ecosistemul, a relatiilor inter si intraspecifice.

Este de mentionat faptul ca actualmente nu se beneficiaza de experienta adecvata referitor la managementul zimbrului in libertate, ceea ce va impune si atragerea unor specialisti internationali din domeniu, in vederea atingerii obiectivului.

De asemeni, vor trebui surmontate anumite dificultati legate de materialul genetic existent in lume la ora actuala si evitarea consangvinizarii, prin efectuarea unei atente selectii a exemplarelor ce urmeaza a fi aduse in zona.

Existenta braconajului, pregatirea de specialitate a personalului, realizarea centrului de reproducere a zimbrului si a tarcurilor de inmultire si pre-eliberare sunt provocari ce vor trebui abordate si rezolvate de catre administratia parcului in perioada ce va urma. De asemeni, este necesar a se introduce in prevederile amenajistice aspecte referitoare la managementul zimbrului, in special in ceea ce priveste asigurarea linistii si a hranei necesare. Consideram insa ca datele existente la ora actuala, precum si posibilitatile deschise de existenta parcului si a finantarii reprezinta oportunitati ce trebuiesc utilizate in ideea realizarii acestui obiectiv.

Zona Parcului se constituie adapost pentru: ursul brun, lupul, vulpea, rasul, pisica salbatica, jderul, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, 91 specii de pasari, 8 specii de amfibieni, 3 de reptile s.a.

Formele de relief, clima favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, flora si fauna din acest areal satisfac cerintele celui mai exigent turist roman sau strain.

Pentru turistii sositi aici, rezervatiile naturale - Codrii de arama Varatec-Agapia, Padurea de argint Varatec-Agapia, Rezervatia de stejari Vanatori Neamt, Parcul dendrologic Grumazesti si Rezervatia de zimbrii si fauna carpatina "Dragos-Voda" (anexa - pliant) reprezinta locuri pline de farmec, pitoresti, recreative si instructive.

Nu putem incheia partea alocata potentialului natural fara sa prezentam izvoarele de ape minerale clorurate, sulfatate, iodurate si bromurate, cu o concentratie de 280 g/l de la Baltatesti (indicate in tratamentul unor afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos, boli ginecologice si afectiuni asociate) si de apele minerale sodice si bromurate de la Oglinzi (indicate in cura externa pentru afectiuni reumatismale, ginecologice si sechele posttraumatice). Existenta lor pe teritoriul parcului fac atractiva zona si pentru turismul de tratament.

Cadrul natural deosebit al zonei impresioneaza prin diversitatea naturala nealterata. El a constituit de-a lungul timpului sursa de inspiratie pentru mari scriitori, pictori, sculptori. Valoarea peisagistica s-a pastrat si datorita faptului ca industrializarea nu a afectat aceasta zona.

Potentialul turistic, religios, cultural si istoric al PFVN

Principalele obiective de interes turistic din zona Parcului Forestier Vanatori Neamt sunt manastirile Agapia, Varatec, Sihastria, Secu, Neamt si Cetatea Neamt[5]. Ne vom opri in continuare asupra celor mai reprezentative dintre acestea, unele de recunoastere internationala.

Manastirea Agapia este situata la 12 km distanta de Tg. Neamt, pe valea paraului Agapia, la poalele Culmii Magura. Valoarea de nestemata a bisericii cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" este data de pictura lui Nicolae Grigorescu, executata in perioada 1858-1860. Aceasta pictura este o remarcabila suita de compozitii murale si icoane pline de lumina, miscare si realism.

In Muzeul Manastirii Agapia sunt expuse icoane, obiecte de arta si de cult, broderii si cusaturi cu fir de aur si perle veritabile, picturi de Grigorescu, cartea veche ("Cartea romaneasca de invatatura", "Cazania lui Varlaam" - tiparita la Iasi in anul 1643), manuscrise, tiparituri.

"tablourile de la Agapia formeaza pentru Moldova o adevarata galerie de pictura care va atrage intotdeauna admiratia romanilor si stima calatorului cunoscator"

(Mihail Kogalniceanu)

Manastirea Varatec este situata la 14 km distanta de Targu Neamt, intr-o depresiune de la poalele muntilor Stanisoarei. Biserica Manastirii Varatec a fost construita intre 1808-1812 si a fost pictata in 1841. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu influente straine. Manastirea adaposteste o bogata colectie muzeala reprezentata prin obiecte de cult, broderii cu fir de aur si argint, vesminte, tapiserii cu valoare artistica.

Biblioteca manastirii are un fond de peste 6000 de exemplare, din care 1600 sunt manuscrise si tiparituri vechi.

Manastirea Neamt se afla la 17 km distanta de Targu Neamt. Ea a fost ctitorita in secolul XIV de Petru I Musat, apoi pe Alexandru cel Bun. In anul 1497, domnitorul Stefan cel Mare inalta in curtea interioara Biserica cea Mare, cu hramul "Inaltarea Domnului".

Arhitectura bisericii este specific moldoveneasca, cu fatade bogat impodobite cu motive ornamentale, fiind cel mai reprezentativ monument arhitectonic din timpul lui Stefan cel Mare. Manastirea poseda una din cele mai vechi biblioteci din tara, cu peste 18.000 volume, manuscrise in limba slavona, greaca si romana din sec. XIV - XIX.

Cetatea Neamt domina de pe Culmea Plesului intregul oras Tg. Neamt. Ea a fost inaltata de Petru I Musat si intarita de Stefan cel Mare, fiind reprezentativa pentru istoria luptelor de neatarnare ale Moldovei. Cetatea era de necucerit, rezistand atacurilor si asediilor turcilor si polonezilor.

Patrimoniul religios, cultural si istoric al zonei nu se rezuma la acestea. Alte obiective turistice, cu acelasi profil, reprezinta veritabile atractii pentru potentialii turisti. Dintre ele mentionam: Muzeul memorial "Ion Creanga", Casa memoriala "Veronica Micle", Muzeul de Istorie si Etnografie, Muzeul memorial "Mihail Sadoveanu", Monumentul - mausoleu al Vanatorilor de munte, bisericile orasului etc.

Satul nemtean - produs turistic original

Aria protejata Parcul Forestier Vanatori Neamt, poate reprezenta o atractie turistica si datorita faptului ca-i ofera turistului experienta vietii din societatea traditionala, il invita ospitalier sa ia parte la traiul de zi cu zi din satul nemtean.

Preocuparile si stilul de viata al locuitorilor din zona se desfasoara de sute de ani in stransa legatura cu padurea. Multe din formele traditionale de viata si de munca s-au mentinut. Padurea este pentru ei importanta sursa de venituri prin lemnul oferit si produsele sale secundare, iar valorificarea lemnului pentru case, unelte si obiecte de artizanat a devenit o traditie locala.

Zona are o bogata traditie si in ceea ce priveste lucrurile confectionate manual: sculpturi in lemn si piatra, broderii, tesaturi, impletituri din nuiele, pielarie, asigurand valorificarea materiei prime locale pentru obiecte mult apreciate de turistii straini si romani.

Cu ocazia diverselor evenimente (sarbatori, nunti, botezuri, inmormantari), manifestari cu specific local, au loc veritabile parade ale portului popular traditional. Dintre manifestarile - eveniment din arealul parcului mentionam:

Festivalul de obiceiuri - Timisesti (31 decembrie);

Festivalul de datini si obiceiuri - Tg. Neamt (1 ianuarie);

Festival folcloric - Agapia (iunie);

Festival folcloric - Razboieni (a 4-a duminica din septembrie).

In timpul sarbatorilor de iarna, "mascatii" de la Oglinzi si Raucesti dau reprezentatii cu jocuri dramatice cu caracter ritual si magic.

Cresterea interesului comunitatilor pentru pastrarea obiceiurilor si traditiilor locale se poate realiza, intr-o mai mare masura, prin promovarea acestor valori prin turism. Astfel, localnicii devin mandri de implicarea lor in efortul de conservare a obiceiurilor si traditiilor.