Ariile protejate trecut si prezent

Ariile protejate trecut si prezent

Introduction

Cu toate ca primele arii protejate au fost infiintate in Romania in anul 1932, iar primele acte normative in domeniu dateaza din 1928 - anul infiintarii Comisiei Monumentelor Naturii si aparitiei in legislatia romana a termenului de monument al naturii pentru actualul termen de arie protejata - totusi Managementul Ariilor Protejate in Romania, reprezinta un domeniu nou care abia de curand a inceput sa se dezvolte, odata cu infiintarea prin lege in 1992 a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD).

In prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate (AP) insumeaza 1035 arii protejate, cu o suprafata totala de 1.110.000 ha. Cu exceptia RBDD, pentru nici o alta arie protejata nu exista institutii administrative care sa-i asigure managementul.

Natural protected areas concept and classification

Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN - The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competenta necesara sa o faca. Principiul central pe care se bazeaza liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie sa fie definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei si nu de eficienta managementului in indeplinirea respectivelor obiective. Din punct de vedere stiintific aria naturala protejata este acea zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.

Se folosesc astfel 6 categorii pentru ariile protejate care implica si o gradatie a interventiei umane, variind de la o interventie umana nula proprie categoriilor Ia/Ib, pana la o interventie umana de un nivel mai ridicat in cazul categoriei V. Categoria VI este singura care a fost adaugata ulterior, astfel incat din punctul de vedere al interventiei umane se intercaleaza intre categoriile III si IV. Oricum, toate categoriile sunt la fel de importante si relevante pentru conservarea biodiversitatii.

Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane a stabilit categoriile de zone protejate existente in tara noastra, tinand cont de clasificarea IUCN, luand in considerare si reglementarile UNESCO si FAO:

a. Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.

b. Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

c. Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite.

d. Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

e. Parcurile Naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

f. Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului.

g. Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala.

i. Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce    intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat.

j. Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice.

Natural protected areas in the world

In prezent exista in lume peste 1388 de titluri care desemneaza arii protejate, fiecare dintre ele fiind desemnata prin lege la nivel national. Se pot gasi astfel arii protejate care au denumiri diferite, dar care au acelasi scop: rezervatie naturala stricta in Bhutan; rezervatie pentru managementul naturii in Bahamas; rezervatie naturala in Ontario - Canada; rezervatie naturala nationala in Cehia; rezervatie naturala marina in Indonesia; arie pentru conservarea naturii in Japonia si rezervatie naturala stricta in Sri Lanka- toate reprezentand acelasi lucru, si anume, o Rezervatie Strict Protejata - categoria I-a conform IUCN.

Denumirea de Parc National, care a inceput sa fie uzitata odata cu infiintarea Parcului National Yellowstone in anul 1872. Astfel, in timp ce in multe parti ale lumii (America, Africa, Asia de Sud si Sud-Est, Australia si Noua Zeelanda) parcurile nationale sunt mari teritorii naturale, in Europa se gasesc arii protejate care poarta denumirea de parc national dar in care interventia omului este evidenta, cum ar fi toate cele 11 parcuri nationale din Anglia si Tara Galilor, majoritatea parcurilor nationale din Germania si    Parcul National Cevennes din Franta.

Distributia ariilor protejate in functie de obiectivele de management ale acestora, bazata pe categoriile IUCN

Tabelul nr. 1

Este evident din tabel ca intreg spectrul serviciilor oferite de catre ariile protejate este foarte bine reprezentat la nivelul retelei globale a ariilor protejate. Exceptie face totusi Categoria III IUCN - Monumente ale Naturii, care este mai putin aplicata, ceea ce invita la reflectii asupra rolului limitat ce se atribuie conservarii trasaturilor naturale specifice.

Reprezentarea biom-urilor (conform clasificarii biogeografice a lui Udvardy) in cadrul retelei globale a ariilor protejate

Tabelul nr. 2

Reteaua globala a ariilor protejate

Tabel nr. 3

Pe baza setului de date existente si admitand erorile generate de lipsa unor informatii de mare importanta (cum ar fi absenta informatiilor despre suprafata a 75% din totalul de 30,350 de arii protejate cunoscute), se pot trage urmatoarele concluzii:

reteaua globala a ariilor protejate ocupa o suprafata relativ mare care continua sa creasca.Numai in cateva regiuni (Africa de Est/Sud, America de Nord, Caraibe si Pacific)

numarul ariilor protejate marine este foarte limitat in comparatie cu numarul ariilor protejate terestre.

exista o preponderenta a ariilor protejate cu suprafata mica fata de cele cu suprafata mare ceea ce pune in pericol integritatea acestora.

o lipsa a aplicarii tuturor categoriilor IUCN in unele regiuni, limitand astfel beneficiile date de fiecare tip de arie protejata in parte.

neatingerea obiectivului privind reprezentarea tuturor biom-urilor in cadrul retelei globale a ariilor protejate.

exista inca o majoritate a tarilor care au mai putin de 10% din teritoriul lor declarat ca arii protejate si 20% din tari cu mai putin de 1% din teritoriu - arii protejate.

Ariile protejate in Romania

Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii).

Analiza istorica a masurilor de protectie a naturii prin intermediul ariilor protejate releva urmatoarele etape:

Ø   - este o perioada de pionerat privind conservarea naturii si ariile protejate in Romania in 1928 la Cluj la propunerea lui Emil Racovita a fost adoptata o hotarare privind elaborarea legii referitoare la protectia naturii in Romania. Astfel, in 1930 apare legea nr. 213 pentru protectia monumentelor naturii din Romania. Pe baza acestei legi se infiinteaza 'Comisiunea Monumentelor naturii', apoi sunt declarate prin lege (Jurnalul Consiliului de Ministri) primele monumente ale naturii in 1931 (floarea de colt si nufarul termal) si primul parc national in 1935 (Parcul National Retezat).

Ø   - dupa 23 august 1944 masurile de protectie a naturii s-au bazat pe eforturile institutionale facute inainte de razboi de oameni de stiinta cum au fost Al. Borza sau Emil Racovita. In 1972 numarul ariilor protejate constituite a crescut la 190 de obiective insumand aproape 100.000 ha. In aceasta perioada s-au produs si primele recunoasteri internationale ale valorii ariilor protejate romanesti, cand in 1979, Retezatul si Pietrosul Rodnei au fost recunoscute ca Rezervatii ale Biosferei sub auspiciile programului UNESCO - Man and Biosphere (MAB).

Ø   1990 - prezent -in anul 1990, MAPPM da Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale intre care Parcul National Retezat era deja constituit, ordin care provoaca o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale ci nu si la suprafetele ce contin goluri alpine.

O alta recunoastere internationala a valorii capitalului natural din Romania a reprezentat-o desemnarea Deltei Dunarii in 1991 ca sit Ramsar si ca sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafata sa. In 1992 este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei. Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei prin H.G 248 / 1994. Din 1994 a inceput derularea unui proiect GEF (Fondul Global de Mediu) pentru constituirea administratiei parcului si realizarea planului de management.

Rezervatii ale biosferei din Romania

Tabel nr. 4

Parcurile nationale si naturale. Parcurile nationale - sunt zone naturale de importanta nationala sau internationala protejate impotriva interventiilor sau instalarii oamenilor si unde speciile de flora si fauna constituie subiect de mare interes stiintific, educativ, recreativ sau estetic. Exploatarea resurselor naturale nationale este prohibitiva.

Parcurile naturale. Parcurile naturale - arii naturale protejate in scopul conservarii unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu o zona distincta, de mare valoare peisagistica si culturala deseori cu mare diversitate biologica 

In afara parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista circa 941 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale a caror suprafata totala este de aproximativ 316.012,6 hectare. Tinand cont de faptul ca o mare parte a acestor arii protejate sunt incluse in ariile protejate mari (in parcurile nationale, parcurile naturale si in rezervatiile biosferei) - 269.234 ha., suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania acopera 1.702.112 ha, ceea ce reprezinta 7,14% din suprafata terestra a tarii la finele anului 2004.

Parcul National Muntii Rodnei - este situat in zona centrala a Muntilor Rodnei. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafata actuala este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.

In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit: Rezervatia stiintifica "Pietrosul Mare", 3300 ha - categoria I-a IUCN, Rezervatia naturala Piatra Rea, 50 ha, categoria I-a IUCN, Rezervatia mixta "Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei", 100 ha, categoria a III-a IUCN, Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha, categoria a III-a IUCN, Rezervatia speologica Pestera Cobasel, 1 ha, categoria a III-a IUCN, Rezervatia mixta "Ineu - Lala", 2568 ha, categoria a III-a IUCN, Rezervatia naturala "Pestera de la Izvorul Tausoarelor", Rezervatia naturala Izvorul Batrana, 0,5 ha, categoria a III-a IUCN, Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei, 50 ha, categoria a III-a IUCN.

Conclusions

Fiecare tara ar trebui sa aiba o lege efectiva a ariilor protejate, care ar trebui sa derive dintr-un set de politici privind ariile protejate. Legea ar trebui sa dea obiectivele de management pentru fiecare tip de arie protejata si sa asigure ca institutiile vor indeplini aceste obiective. Aceasta lege ar trebui sa fie parte a cadrului de lucru general al legii mediului din tara. La nivel national poate fi sprijinita prin acorduri internationale cu privire la conservarea naturii si a ariilor protejate.

References

1.BLONDEL J., 1995 -Biogeographie, Ed. Masson, Paris

2.BORLEA, Florian Gheorghe , 2004 - Ocrotirea naturii, Eurobit

3.SAMFIRA I.si colab - Stabilirea zonelor tampon pentru ariile protejate din judetul Timis, contract incheiat intre Fundatia Pro Agro a USAMVB Timisoara si C.J. Timis

Legea 137/1995, Legea protectiei Mediului completata prin L 159/1995; L 453/2001; OUG 91/2002; L 26/1996 - Codul Silvic; L 107/1996 - Legea Apelor.

Legea nr.345/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice OUG nr.236/2000, aprobata prin Legea nr.462/2001