Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» STUDIU DE CAZ: CALIFICARI SI SPECIALIZARI IN INVATAMANTUL UNIVERSITAR ECONOMIC


STUDIU DE CAZ: CALIFICARI SI SPECIALIZARI IN INVATAMANTUL UNIVERSITAR ECONOMIC




STUDIU DE CAZ: CALIFICARI SI SPECIALIZARI IN INVATAMANTUL UNIVERSITAR ECONOMIC

1 Imperative ale procesului Bologna

Agenda Lisabona a devenit cunoscuta prin obiectivul pe care il urmareste, transformarea economiei europene in cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala sporita. Pentru a atinge, pana in 2010, acest obiectiv (propus de statele membre in 2000), tarile din UE trebuie sa isi coordoneze eforturile pentru a obtine nu numai o transformare radicala a economiei, ci si pentru adoptarea unui program ambitios de modernizare a sistemului social si a sistemului educational.

Bazele reformei in domeniul educatiei, la nivel european, au fost puse cu un an inainte de Lisabona, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna (19 iunie 1999), semnata de




ministrii insarcinati cu invatamantul superior din 29 de state membre, printre care si Romania.

Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume. Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din invatamantul superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni activi ai unor societati democratice si oferirea de sprijin pentru

dezvoltarea lor personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate.

Cele trei prioritati ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii.

Procesul de la Bologna a crescut treptat de la 29 de state semnatare in 1999 la 46, in prezent. Aceasta extindere denota faptul ca tarile europene au recunoscut ca sistemele nationale de invatamant superior se confrunta cu provocari interne si externe legate de cresterea si divesificarea curriculei universitare, posibilitatile de angajare ale absolventilor, lipsa de calificari in domenii cheie si dezvoltarea institutiilor private de invatamant si a educatiei transnationale. Afilierea tarilor la Procesul de la Bologna face posibila gasirea unor instrumente si solutii unitare care sa ajute la rezolvarea acestor probleme si pentru atingerea obiectivelor Agendei de la Lisabona.

Romania este participanta la Procesul Bologna inca de la momentul lansarii sale in 1999. De atunci si pana in prezent a fost adoptat un cadru legislativ complex pentru ca sistemul de educatie sa se alinieze la cerintele diverselor initiative la nivel european, pentru a creste mobilitatea studentilor, a sanselor lor pe piata muncii, pentru a reduce numarul de specializari universitare si pentru a creste participarea la programele de masterat si doctorale.

In anul 2004 s-a adoptat Legea nr. 288 cu privire la organizarea invatamantului superior pe 3 cicluri (licente, master, doctorat). Incepand cu anul universitar 2005-2006 a demarat efectiv organizarea invatamantului superior pe cele 3 cicluri de studii. In anul 2008 a absolvit prima promotie de studenti ai ciclului de studii de licenta in conformitate cu principiile Procesului Bologna, iar incepand cu anul universitar 2008-2009 au dat admitere primii candidati la ciclul de studii de masterat ca studii universitare.

Universitatile si-au elaborat propunerile privind programele de studii universitare de masterat de tip nou, si-au creat institutii organizatoare de doctorat si le-au inaintat catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior spre evaluare si autorizare.    

Exista insa si voci care atrag atentia asupra unor probleme pe care le-a intampinat implementarea acestui process. Astfel, Uniunea Europeana a Studentilor (ESU), reprezentand 11 milioane de studenti, a atras atentia asupra discrepantelor de implementare a Procesului Bologna care, desi difera de la tara la tara, sunt prezente si afecteaza intreg procesul per ansamblu.

ESU trage un semnal de alarma asupra faptului ca, desi unele din obiective au fost atinse, implementarea unora dintre liniile de actiune ale Procesului Bologna s-a realizat in mod superficial, iar efectele negative in acest caz sunt resimtite in mod special de catre studenti.

Punctele cheie ale declaratiei lor sunt :

  • necesitatea implementarii tuturor liniilor de actiune ale procesului de catre fiecare stat semnatar si nu doar a celor care convin intereselor economice nationale ale acestora. Statele din cadrul Spatiului European al Învatamanutlui Superior  ar trebui sa aiba ca obiectiv principal realizarea obiectivului european printr-o implementare reala a procesului Bologna, nu doar sa isi creeze programe atractive pentru studentii straini.
  • importanta dimensiunii sociale a procesului – o provocare prioritara in cadrului Procesului Bologna in urmatoarea decada
  • invatamantul centrat pe student – punctul central al implementarii prcesului care odata realizat in toate aspectele sale va fi, din perspectiva studentilor  si linia de final a acestuia
  • implicarea  studentilor in toate procesele decizionale si la toate nivelurile de decizie din cadrul Spatiului European al Învatamantului Superior  
  • mobilitatea studentilor, fata de care ESU  isi reafirma sustinerea in scopul cresterii si diversificarii populatiei  studentilor mobili. În acest scop a fost lansat un indemn guvernelor de rezolvare a problemelor actuale astfel incat pana in anul 2020, 20% dintre participan ii Spatiului European al Învatamantului Superior sa fie mobili.

2 Nevoia de unitate in plan european a calificarilor si specializarilor

Avand in vedere ca Procesul de la Bologna vizeaza numai invatamantul superior, dupa adoptarea Agendei de la Lisabona a devenit clar ca trebuiau luate masuri si in domeniul formarii profesionale si a invatarii pe tot parcursul vietii. Ca urmare, in 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga, cu scopul de a creste calitatea si atractivitatea formarii profesionale si pentru promovarea mobilitatii in randul studentilor si a absolventilor din aria formarii profesionale.

Tot in anul 2002, pentru a integra actiunile anterioare din domeniul educatiei si formarii la nivel European (inclusiv Procesul Copenhaga), precum si actiunile intreprinse in cadrul procesului Bologna, statele membre, la Consiliul European de la Barcelona, au adoptat un program de lucru „Educatie si formare 2010”.

Programul de lucru identifica trei obiectivele strategice:

• imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor europene de educatie si formare;

• imbunatatirea accesului la educatie si formare;

• deschiderea sistemelor de educatie si formare catre lumea intreaga.

Pentru a sprijini dezvoltarea educatiei (fie ea universitara sau formare profesionala), mobilitatea si mai buna integrare pe piata muncii a cetatenilor europeni, Uniunea Europeana a creat o serie de instrumente, precum: Cadrul European al Calificarilor pentru formare continua (are ca scop interconectarea sistemelor nationale de

calificari, facilitand cetatenilor angajarea sau inscrierea la studii in alt stat european), Europass (ajuta la intelegerea si recunoasterea calificarilor si competentelor in toata Europa), Sistemul European de Credite Transferabile (creeaza o baza comuna pentru recunoasterea formala a perioadelor de studii).

Mai mult, pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeana a integrat initiativele sale din domeniul educatiei si formarii sub umbrella unui singur program pentru invatarea

de-a lungul vietii. Acest program da posibilitatea cetatenilor europeni, indiferent de varsta lor, de a beneficia de oportunitati de invatare pe tot cuprinsul Europei.

Programul are mai multe componente: patru sub-programe – Comenius (pentru scoli), Erasmus (pentru invatamantul superior), Leonardo da Vinci (pentru educatie si formare profesionala), Grundtvig (pentru educatia adultilor), un program transversal pentru a asigura obtinerea celor mai bune rezultate si programul Jean Monnet, menit sa sustina activitati legate de integrarea europeana si de institutiile si organizatiile europene in domeniul educatiei.

Romania, ca participanta la Procesul Bologna si in general, se confrunta in prezent, pe de o parte cu niveluri scazute de participare la educatie, la toate nivelurile, in special in zonele rurale, iar pe de alta parte cu incapacitatea structurilor de educatie si de angajare de a se adapta rapid la nevoile in schimbare ale pietei muncii, de aceea initiativele pentru o reforma profunda in domeniul educatiei sunt binevenite. Mai mult, conform statisticilor demografice disponibile, populatia de varsta scolara va inregistra o scadere de aproximativ 20% in perioada 2005-2013, de aceea restructurarea retelei scolare si a managementului resurselor umane din educatie si formare profesionala sunt conditii necesare pentru obtinerea unui sistem educational de calitate.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona in domeniul educatiei se pot atinge prin cresterea participarii la educatia pe tot parcursul vietii, la educatie superioara si prin intarirea capacitatii sistemelor educational si de formare de a oferi competentele cerute pe piata muncii.

Reforma structurii invatamantului superior din Romania, care se desfasoara in prezent, vizeaza cresterea mobilitatii studentilor, cresterea sanselor lor pe piata muncii, reducerea numarului de specializari universitare si cresterea participarii la programele de

masterat si doctorat.

Programul pentru Învatamant de-a lungul vietii, Tempus, „Educatie si formare 2010”

În perioada 2007-2013, sistemul educational romanesc va beneficia de investitii din fonduri structurale, direct sau indirect, prin trei programe de finantare: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si Programul Operational Regional (Regio). Printre prioritatile vizate a fi finantate pot fi mentionate: cresterea accesului la educatia initiala si continua, invatarea pe tot parcursul vietii, imbunatatirea managementului la toate nivelele sistemului de invatamant si o infrastructura de ultima ora.

POS DRU este principalul program de finantare alocat modernizarii sistemului educational, dar doar primele doua axe prioritare sunt destinate educatiei si formarii profesionale initiale si continue.

POS CCE se adreseaza cu precadere invatamantului superior, prin activitatile de cercetare si de educatie pe care le finanteaza. Prin Regio unitatile de invatamant pot beneficia, indirect, de fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de educatie. De aceasta data, solicitantii sunt comunitatile locale, iar sistemul de invatamant va beneficia de dotari si de infrastructura moderna, ca urmare a cererilor de finantare depuse si aprobate pentru finantare de comunitatile locale.

3 ASE si alte facultati economice din Romania

Academia de Studii Economice din Bucuresti este considerata a fi reprezentantul de varf al invatamantului economic din Romania, la aproape un secol de la infiintarea sa este in plina ofensiva de restructurare a activitatii, al carui scop in constituie armonizarea si compatibilizarea maxima a ofertei sale educationale cu cele ale institutiilor din lumea intreaga.

Pentru adaptarea ofertei educationale cerintelor pietei serviciilor universitare, a fost introdus sistemul educatiei bazat pe 3 niveluri: licenta, master, doctorat.

Academia de Studii Economice din Bucuresti are ca scop fundamental pregatirea

viitorilor economisti, derularea programelor de educatie continua (postuniversitare, master, doctorat, perfectionare etc.), precum si cercetarea stiintifica in domeniul economic. Academia de Studii Economice din Bucuresti doreste sa ramana cea mai prestigioasa institutie de invatamant superior economic si de administratie publica din Romania si sa se califice printre primele universitati din Europa prin continutul si modernitatea procesului de invatamant, dinamismul inovarii, implicarea in raporturi strategice de parteneriat cu mediul economic si social national si international. Prin programe de invatamant derulate pe facultati si specializari, Academia de Studii Economice din Bucuresti asigura societatii romanesti si, in principal, economiei nationale, economisti si specialisti in administratia publica. Totodata, asigura continuarea studiilor prin invatamant de masterat, cursuri postuniversitare si doctorat, in cadrul acestora fiind inclusi absolventi ai invatamantului superior. Academia de Studii Economice din Bucuresti urmareste sa fie remarcata printre institutiile de prestigiu in domeniul economic pe plan mondial.

Viziunea Academiei de Studii Economice din Bucuresti este de a fi lider national in invatamantul si cercetarea stiintifica economica si de a fi printre cele mai bune universitati europene in domeniu.

In Romania exista si alte institutii universitare cu profil economic, prezentate in Anexa.

Oferta de invatamant economic este asadar diversificata, astfel ca, viitorii studenti pot apela atat la o facultate de stat, precum si la o facultate economica private si care pun la dispozitia acestora o gama diversificata de specializari.

4 Corespondente intre calificarile si specializarile economice din Romania si cele de pe plan international

In Romania exista CNRED (Consiliul National de Recunoastere a Diplomelor. Centrul National pentru Recunoasterea si Echivalarea Diplomelor (CNRED) a fost creat pe baza H.G. nr. 49/1999.

În prezent, CNRED functioneaza la nivel de directie in cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Echipa CNRED are 16 membri.

În conformitate cu prevederile legale:

CNRED este punct de contact pentru recunoasterea profesionala;

CNRED este coordonator national pentru transpunerea Directivei 2005/36/EC privind recunoasterea calificarilor profesionale;

CNRED este coordonator delegat (D.IMI.C) pentru IMI PQ Romania;

CNRED colaboreaza cu celelalte Centre nationale de recunoastere ENIC/NARIC, UNESCO-CEPES, IAU, SOLVIT

CNRED reprezinta Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului la Comitetul european pentru recunoasterea calificarilor profesionale si la Grupul european al coordonatorilor nationali pentru recunoasterea calificarilor profesionale;

CNRED promoveaza si implementeaza obiectivele Strategiei Lisabona, Programului Educatie si Formare de-a lungul vietii si ale Procesului Bologna.

Recunoasterea profesionala presupune luarea in considerare a nivelului diplomei si a experientei profesionale. Acest tip de recunoastere se realizeaza in scopul exercitarii unei profesii intr-un alt stat decat cel in care a fost obtinuta diploma in cauza.
În 2006, Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, a fost desemnat ca responsabil pentru implementarea Directivei 2005/36/CE in legislatia nationala. În vederea transpunerii, s-a constituit Grupul de Lucru pentru transpunerea Directivei 2005/36/EC, prin Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii.

CNRED este desemnat ca punct national de contact pentru recunoasterea calificarilor profesionale prin art. 37 indice 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109 / 2007.

Autoritatile competente romane mentionate in Legea nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt responsabile cu recunoasterea profesionala a calificarilor dobandite in statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia elvetiana de cetatenii acestor state care doresc sa exercite o profesie reglementata in Romania.

Profesia reglementata reprezinta activitatea sau un ansamblu de activitati profesionale al caror acces, exercitare sau una dintre modalitatile de exercitare sunt conditionate, direct sau indirect, in temeiul unor acte cu putere de lege si acte administrative, de posesia anumitor calificari profesionale. CNRED este autoritatea competenta pentru recunoasterea profesionala a calificarilor obtinute in strainatate, in vederea obtinerii permisului de munca eliberat de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu avizul Oficiului Roman pentru Imigrari. CNRED elibereaza, in conformitate cu Legea nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, o adeverinta de conformitate a studiilor cu prevederile Directivelor 2005/36/CE si 2006/100/CE, pentru profesiile nereglementate din Romania.



Pentru profesiile reglementate, mentionate in Legea nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, o astfel de adeverinta este eliberata de catre autoritatile competente corespunzatoare

Un exemplu in sustinerea ideii de corespondenta intre calificarile si specializarile economice este cel referitor la calificarea existenta in Romania, de contabil autorizat, astfel:

Tara

Numele profesiei

Recunoastere

Regiunea de aplicare

Romania

Contabil autorizat

Nationala

Romania

United Kingdom

Chartered Certified Accountant

General system of recognition - primary application

All regions

United Kingdom

Chartered accountant

General system of recognition - primary application

All regions

Sweden

Auktoriserad revisor

General system of recognition - primary application

All regions

Sweden

Godkänd revisor

General system of recognition - primary application

All regions

Spain

Auditor de cuentas

General system of recognition - primary application

All regions

Slovenia

Preizkušeni računovodja

General system of recognition - primary application

All regions

Slovenia

Državni notranji revizor

General system of recognition - primary application

All regions

Slovenia

Preizkušeni državni notranji revizor

General system of recognition - primary application

All regions

Portugal

Revisor oficial de contas

General system of recognition - primary application

All regions

Norway

Registrert revisor

General system of recognition - primary application

All regions

Norway

Statsautorisert revisor

General system of recognition - primary application

All regions

Netherlands

Accountant - administratieconsulent

General system of recognition - primary application



All regions

Netherlands

Registeraccountant

General system of recognition - primary application

All regions

Malta

Accountant

General system of recognition - primary application

Malta

Auditor

General system of recognition - primary application

All regions

Sursa: www.cnred.ro

Studiile de licenta reprezinta primul nivel de pregatire universitara si se organizeaza pe programe, in urmatoarele domenii: Administrarea afacerilor; Contabilitate; Economie; Economie si afaceri internationale; Finante; Management; Marketing; Cibernetica, statistica si informatica economica; Stiinte administrative. Dupa absolvirea programului de licenta se obtin titlurile de: licentiat in stiinte economice (pentru primele opt domenii) si licentiat in stiinte administrative (pentru ultimul domeniu).

In cadrul domeniilor de licenta pot fi organizate programe de studii (specializari) sau trasee de specializare. Studentii aleg liber programul de studiu (specializarea) sau traseul de specializare pe care vor sa il urmeze in cadrul unui domeniu de licenta. Domeniul si programul de studii (specializarea) vor fi inscrise pe diploma de licenta, iar traseul de specializare pe suplimentul diplomei.

Programele de licenta se organizeaza la formele de invatamant cu prezenta in campus (zi) si la distanta, in Bucuresti si in centre teritoriale. La forma de invatamant cu prezenta in campus, scolarizarea se face pe locuri finantate de la buget sau pe locuri cu taxa. La forma de invatamant la distanta, scolarizarea se face numai pe locuri cu taxa. În centrele teritoriale se pot organiza numai programe de studii la distanta care functioneaza si in Bucuresti.

Durata ciclului de licenta este de trei ani (minimum 180 puncte-credit), atat pentru forma de invatamant cu prezenta in campus, cat si pentru cea de la distanta. Fiecare semestru de studiu are, in medie, 30 puncte-credit. Un an de studiu are minimum 60 puncte-credit.

Asa cum rezulta din Anexa „Numarul locurilor de la buget, pentru anul universitar 2009-2010, pentru programul de licenta” la Regulamentul privind activitatea didactica pentru programele de licenta, in Academia de Studii Economice din Bucuresti functioneaza 10 facultati care califica economisti in domeniul Stiintelor economice (pe 9 subdomenii: Administrarea afacerilor / Cibernetica, statistica si informatica economica / Contabilitate / Economie / Finante / Management / Marketing / Relatii economice internationale) si o facultate (Facultatea de Management) care califica economisti in domeniul Stiinte administrative.

Cu privire la specializari, trebuie observat ca termenul specializare este cvasi-identificat cu subdomeniu, in cazul absolventilor din ciclul I – licenta. Astfel, in cazul facultatii de Comert, la nivelul licentei este o specializare unica – Administrarea afacerilor in comert, turism, merceologie si managementul calitatii; specializari propriuzise se realizeaza la nivelul II – Masterat, astfel: Administrarea afacerilor in comert, Administrarea afacerilor in turism si, respectiv, Managementul calitatii, expertize si protectia consumatorului. La alte facultati, se realizeaza trasee de (pre)specializare inca din timpul studiilor de licenta.

CONCLUZII

În toata perioada postbelica, Romania a avut un efectiv prea mic de licentiati in populatia tarii. Situatia a inceput sa se schimbe semnificativ in 1997, cand, prin Notificarea nr. 19.776, din 22 decembrie 1997, a Ministrului Educatiei Nationale, universitatile au fost autorizate sa-si stabileasca autonom locurile de studii. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 54, din 14 august 1998, a consacrat solutia. La acest pas s-a adaugat Ordonanta Guvernului nr. 102, din 27 august 1998, care a lansat formarea continua in Romania. Situatia nu s-a schimbat destul nici     acum. Conform datelor oficiale, Romania prezenta si in 2008 o prea mica pondere a licentiatilor (inca sub 10% din populatie, in vreme ce unele tari se indreapta spre 50%), prea putini studenti intr-o cohorta (in jur de 45%, in timp ce Uniunea Europeana se apropie, ca medie, de 60%) si prea putina populatie trecuta prin formarea continua. Nivelul de calificare din societate are carente (“The Economist” semnala, nu demult, “incompetenta” deciziilor), iar declinul profesiilor – ca urmare a stagnarii reformelor din educatie si a demoralizarii din societate – este, deja, alarmant. Pe de alta parte, in ultimii ani s-a intarit tendinta unor “universitati” de a inscrie studenti de dragul profitului, dupa cum s-au inregistrat comercializari ale examenelor. Vanzarea de examene, eliberarea de diplome fara acoperire, comercializarea titlurilor trebuie condamnate fara compromis si combatute cu orice mijloc. Nu este de neglijat persistenta in a preda studentilor discipline sau continuturi care nu au niciun efect in practicarea joburilor. Este o situatie care intareste ruptura pregatirii universitare de nevoile angajatorilor.

Se urmareste crearea unei baze solide de educatie, incepand cu cea primita de la parinti, continuand cu cea primita in gradinite, scoli, licee, universitati si asta pentru asigurarea unui flux de oameni temeinic pregatiti pentru economia romaneasca. Insa, economia romaneasca (si cea internationala) se confrunta cu o puternica criza economica si o grava recesiune. Sunt afectate de aceasta toate sectoarele economice, dar si partea de pregatire a capitalului uman, parte reprezentata de sistemul de invatamant. Acest fapt este de o mare gravitate, in sensul ca, daca economia nu este revitalizata, invatamantul romanesc nu va mai avea pentru cine sa pregateasca forta de munca. Tot in aceasta ordine de idei, trebuie rezolvate si problemele care privesc cadrele didactice in mod direct, altfel calitatea procesului de invatamant va avea din ce in ce mai mult de suferit.

Initiativele europene sunt bune, dar modul lor de implementare la nivelul fiecarei tari in parte lasa de dorit, astfel ca trebuiesc rezolvate si toate aceste probleme (dupa ce situatia economica si sociala din tara se va linisti) legate de modul de implementare a proceselor de compatibilizare a sistemului educativ romanesc cu sistemele europene de educatie. Odata rezolvata aceasta problema, sistemul va incepe sa aduca roadele mult asteptate.

Un alt element esential in educatie este acela de strategie educativa, pentru ca doar prin intermediul acestor strategii, educatia se realizeaza ordonat, dupa o planificare bine intocmita si analizata de specialisti in domeniu. Menirea strategiilor este aceea de a crea sanse elevilor, de a se implica in situatii concrete de invatare, in asa fel incat abilitatile sa fie dobandite la un nivel calitativ superior.

In ceea ce priveste importanta universitatii si a invatamantului universitar, este unanim recunoscuta importanta invatamantului in general si a celui universitar in special in starea prezenta si viitoare a unei natiuni. Educatia reprezinta un act de constiinta, de calitatea caruia depinde in buna parte nu numai bunastarea viitoare a natiunii respective ci, in acelasi timp, puterea, influenta si chiar existenta ei ca entitate distincta in configuratia regionala si mondiala.

Academia de Studii Economice din Bucuresti este considerata a fi reprezentantul de varf al invatamantului economic din Romania, la aproape un secol de la infiintarea sa este in plina ofensiva de restructurare a activitatii, al carui scop in constituie armonizarea si compatibilizarea maxima a ofertei sale educationale cu cele ale institutiilor din lumea intreaga.

Unul dintre cele mai vestite procese de imbunatatire a invatamantului universitar romanesc este procesul Bologna. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume. Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din invatamantul superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni activi ai unor societati democratice si oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate.

In ASE, pentru adaptarea ofertei educationale cerintelor pietei serviciilor universitare, a fost introdus sistemul educatiei bazat pe 3 niveluri: licenta, master, doctorat (procesul Bologna).

BIBLIOGRAFIE:

1. Cicea, Claudia - Efficiency modeling in higher education system, Editura ASE 2005

2. Ionescu, M., Negreanu, E., Educatia in familie. Repere si practici actuale, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2006

3. Jinga Ioan & Elena Istrate - Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 2001

Iorga Nicolae – Pagini Alese, Editura Ion Creanga, 1985

5. Oprea, Crenguta – „Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Directii de dezvoltare a formelor educatiei“, www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap2.pdf, accesat la data de 10.05.2010

6. Schileru Ion – Stiinta marfurilor in Romania: premise si evolutie, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2001

7. Seneca – Epistole catre Lucius, volumul II, Cartile XI, XX, Editura Polirom, Iasi, 2008

8. Simona Velea, Olimpius Istrate - Introducere in pedagogie. Note de curs, 2006-2007

9. Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, Romania Educatiei, Romania Cercetarii, Bucuresti, 2007, www.presidency.ro, accesat la data de 10.05.2010

10. www.wikipedia.org

www.capital.ro

12. www.cartidownload.ro/cauta.php?carte_online=comenius, accesat la data de10.05.2010

www.cnred.ro



ANEXE

Fig. nr. 1 “Personalul didactic pe niveluri de educatie in perioada 2007/2008”, INSEE

Fig.nr. 2 “Absolventii pe niveluri de educatie in anul scolar 2006/2007”, INSEE

Fig. nr. 3 “Invatamantul superior din institutiile private pe localitati in anul 2007/2008”, INSEE

Fig. nr. 4 “Rata abandonului in invatamantul preuniversitar”, INSEE

Loc

Institutia

Punctaj

total

1

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj

2,30

2

Universitatea din Bucuresti

2,33

3

Universitatea Transilvania, Brasov

2,36

4

Universitatea Stefan cel Mare, Suceva

2,43

5

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

2,44

6

Universitatea Petre Andrei, Iasi

2,45

7

Academia de Studii Economice, Bucuresti

2,46

8

Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucuresti

2,48

9

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

2,55

10

Universitatea Romano-Americana, Bucuresti

2,57

11

Universitatea Tehnica, Cluj

2,59

12

Universitatea Petru Maior, Targu-Mures

2,68

13

Universitatea tehnica Gh Asachi, Iasi

2,74

14

Universitatea de Vest, Timisoara

2,75

15

Universitatea din Craiova

2,78

16

Universitatea Politehnica, Timisoara

2,78

17

Universitatea de Nord, Baia-Mare

2,9

18

Universitatea din Bacau

2,95

19

Institutul Teologic Baptist, Bucuresti

2,96

20

Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti

2,96

21

Universitatea Hyperion, Bucuresti

3

22

Universitatea Gh Baritiu, Brasov

3,13

23

Universitatea Dunarea de Jos, Galati

3,17

24

Universitatea de Vest, Vasile Goldis, Arad

3,19

25

Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti

3,25

26

Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

3,25

27

Universitatea Bioterra, Bucuresti

3,56

Lista ofertei universitatilor cu profil economic:

  • Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiune a Afacerilor
  • Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Al.I. Cuza” Iasi, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
  • Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea din Bacau, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Transilvania” Brasov, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Ovidius” Constanta, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte Economice si Administrative
  • Universitatea „Sapientia” Miercurea Ciuc, Facultatea de Stiinte Economice si Umane
  • Universitatea „Agora” din Oradea
  • Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea din Petrosani, Facultatea de Stiinte
  • Universitatea Petrol–Gaze Ploiesti, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Stefan ce Mare” Suceava, Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica
  • Universitatea „Valahia” din Targoviste, Facultatea de Stiinte Ecconomice
  • Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Petru Maior” din Targu Mures, Facultatea de Stiinte Economice si Administrative
  • Universitatea „Constantin Brancoveanu” din Pitesti
  • Universitatea Bucuresti, Facultatea de Administratie si Afaceri
  • Universitatea „George Bacovia” din Bacau, Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
  • Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Babes Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Business
  • Universitatea „Ioan Slavici” din Timisoara, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Nicolae Titulescu” Bucuresti, Facultatea de Finante Contabilitate
  • Universitatea „Tibiscus” Timisoara, Facultatea de Stiinte Economice
  • Universitatea „Alma Mater” Sibiu, Facultatea de Stiinte Economice, Sociale si Politice
  • Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar Bancare Interne si Internationale
  • Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Management – Marketing
  • Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Economia Turismului Intern si International
  • Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Informatica Manageriala
  • Universitatea din Baia Mare, Facultatea de Stiinte
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Management Turistic si Comercial - Bucuresti
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Relatii Economice Internationale - Bucuresti
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Finante, Banci, Contabilitate - Bucuresti
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Finante, Banci, Contabilitate - Brasov
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Relatii Economice Internationale - Brasov
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Stiinte Economice - Cluj Napoca
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Management Turistic si Comercial - Timisoara
  • Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Management Turistic si Comercial - Constanta







Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate