Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» SCOALA CLASICA - Componentele scolii clasice


SCOALA CLASICA - Componentele scolii clasice




SCOALA CLASICA

Prezentarea    scolii clasice

Principalii reprezentanti ai acestei scoli sunt:F.W.Taylor,F si L Gilbreth,H. Gant, O. Sheldon,J. D.Mooney,A.C. Reilley – in America;H. Fayol – in Franta;L Wrwick,F.L. Brech –in Anglia.




Aparitia acestei scoli a avut loc la inceputul secXX, odata cu publicarea lucrarii lui F.W.Taylor « Principles and methods of Stientific Management ».Facand o paralela ,se poate spune ca asa cum teoria lui Adam Smith a pus bazele tuturor bazelor economiei politice ,tot asa sistemul lui Taylor constituie inceputul intregului management care i-a urmat.

Scoala clasica a jucat un rol pozitiv deosebit ca factor de rationalizare si stimulare a productiei, a pus pt prima data problema dualismului    functiilor organizatorice:de conducere, cu reglarea procesului tehnologicpe de o parte , si cu activitatea oamenilor pe de alta parte;de asemenea a contribuit la punerea pe baze stiintificaa organizarii si managementului , si constituie inceputul unui curent independentsi puternic de gandire.

Abordarea clasica, in esenta ei,este bazata pe modelul mecanismului de ceasornic folosit in fizica lui Isaac Newton, precum si lucrarile lui Niccolo Machiavelli si Thomas Hobbs.

Potrivit scolii clasice organizatia este un sistem ierarhic de tip functional,precis reglementat,fiind caracterizata ca un sistem inchis, lipsit de orice fel de legaturi substantiale cu mediul inconjurator, fapt care a dus la ingnorarea motivelor psihologice de comportament ale oamenilor in procesul de productie, la neglijarea intr-o anumita masura a factorului uman.

Organizarea este bazata pe definirea clara a functiilor si sarcinilor,pe specializarea fiecarei functii,este conceputa pebaza principiilorunitatii de management si unitatii de dispozitie, care tinde sa aiba un aparat de conducere functional cat mai economicos,capabil sa faca fata indeplinirilor sarcinilor cat si coordonarii acestora.

Tezele scolii clasice au devenit traditionale nu numai in managementul american, dar intr-un anumit sens si in stiinta managementului.Aparatul national,problemele organizarii puse de aceasta scoala,precum si unele directii in rezolvarea acestor probleme,au intrat adanc in teoria si in special ,in practica managementului organizational.

Scoala clasica a exercitat o influenta substantiala asupra formarii tuturor celorlalte scoli de management.In unele cazuri a avut loc fundamentarea in continuare, dezvoltarea si caracterizarea «  principiilor clasice »  de management.

Componentele scolii clasice

Scoala clasica are 3 componente :managementul stiintific,managementul administrativ si managementul birocratic.Fiecare din aceste componente a avut ca reprezentanti personae proeminente in istoria gandirii manageriale.Aceasta scoalaa pus bazele constituirii stiintei managementului .Studiile elaborate de reprezentantii acestei scoli au abordat intr-o maniera analitica principalele concepte si instrumente cu care opereaza managerii in cadrul organizatii.

Managementul stiintific

Formarea managementului stiintific se bazeaza pe 3 momente principale care au servit ca principii in dezvoltarea managementului :organizarea rationala a muncii,conceperea structurii formale a organizatiei si stabilirea masurilor care asigura o colaborare fructuoasa intrre manager si executant.Organizarea rationala a muncii presupune inlocuirea metodelor traditionale de munca cu o serie de reguli formulate pe baza analizelor procesului de munca prin repartizarea rationala a muncitorilor si instruirea acestora privind cele mai eficiente metode de munca.O asemenea organizare a muncii trebuie sa se faca din fiecare muncitor un element organic al sistemului.In acelasi timp aceasta organizare presupuneadelimitarea functiilor de managementde functiile de executie, adica specializarea functionalasi o precisa disciplinain asigurarea controlului.

Stabilind masuri de colaborare intre managersi executant, reprezentantii managementului stiintific au remarcat necesitatea folosirii sistematice in scopul cointeresarii muncitorilor in cresterea productivitatii muncii.

Datorita managementului stiintific, managementul a inceput sa fie recunoscut ca domeniu al cercetarilor stiintifice,s-a demonstrat ca metodele si abordarile folosite in stiinta si tehnica pot fi eficient utilizate in realizarea efectiva a obiectelor organizatiei.

Managementul stiintific ca prima directie in dezvoltarea teoriei managementului organizational se caracterizeaza prin dorinta de a formula principiile generale ale managememtului pe baza studierii multilaterale a experientei, a activitatii de afaceri si de productie.

Managementul stiintific a parcurs in evolutia sa 3 etape :

a)etapa predecesorilor lui Taylor ;

b)etapa lui Taylor si a contemporanilor sai :

c)etapa post Taylor.

Managementul administrativ –H. Fayol

Ca si Taylor,H.Fayol a fost inginer, insa un inginer profund cu o eruditie larga si mare capacitate de creatie care a elaborat un numar mare de lucrari ,in domenii diferite, cele mai importante fiind in domeniul managementului .

Fayol a elaborat, pe baze stiintifice,principiile organizatiei activitatii administrative ;el a privit managementul de sus in jos, fapt ce i-a oferit o perspectiva mai larga in comparatie cu Taylor, care a fost in primul rand un specialist in tehnica, fiind nevoit sa abordeze managementul de jos in sus .

Abordarea sistematica a organizatiei i-a permis lui Fayol sa considere organizatia un intreg.Un asemena intreg Fayol il numeste « organism social » care poate fi construit , organizat in mai multe variante si anume :

-intreprinderea cea mai simpla (o persoana care este in acelasi timp manager si executant) ;

-intreprinderea mica cu cativa muncitori care primesc dispozitii de la managerul acestuia.-intreprinderi cu 10,20,30 muncitori :la acest nivel intre « capul intreprinderii si ansamblul muncitorilor »apare o pers intermediara- maistrul.

Cele 14 principii ale conducerii formulate de H.Fayol :



  1. Diviziunea muncii –prin descompunerea lucrarilor comlexein componente omogene ca natura si atribuirea lor unor executanti specializati se obtin performante superioare.
  1. Autoritate si responsabilitate – managerii au misiunea de a da ordine.Autoritatea merge mana in mana cu responsabilitatea.
  1. Disciplina- salariatii trebuie sa respecte si sa se supuna regulilor care guverneaza organizatia
  1. Unitatea de comanda – fiecare salariat rebuie sa preimeasca comanda de la un singur superior
  1. Conducere unica – orice grupare de activitati organizationale, avand acelasi obiectiv, va fi dirijata de un manager dupa un plan dat
  1. Subordonarea intereselor individuale fata de cele generale –interesele individuale nu pot fi puse inaintea celor specifice organizatiei in ansamblu
  1. Remunerarea – salariatii trebuie platiti cu un salariu corespunzator serviciilor aduse
  1. Centralizarea –puterea si autoritatea tind a se concentra la nivelurile superioare ale organizatiei.Problema consta in a stabili gradul optim de centralizare print-un compromise cu descentralizarea, ambele avand avantahe si dezavantaje
  1. Lant scalar – lantul scalar este linia de autoritate care leaga varful piramidei conducerii de executantii nemijlociti.Pe acest lant se face comunicarea intre verigile conducerii.Pentru a accelera comunicarea poate fi folosita si legatura transversala , cu acordul partilor interesate
  1. Ordinea – oamenii si obiectele materiale vor fi asezate la locul potrivit in momentul potrivit
  1. Echitate (dreptate) – este necesar ca managerii sa fie cinstiti si binevoitori cu subordonatii
  1. Stabilitatea mentinerii personalului – fluctuatia fortei de munca nu este eficienta si de aceea trebuie evitata.Se impune existenta unor planuri de folosire a oamenilor din organizatie.
  1. Initiativa – este ncesar sa existe libertate de initiativa
  1. Spiritul de grup – promovarea spiritului de echipa va crea armonie si unitate in cadrul organizatiei.

Abordarea si definirea functiilor intreprinderii si a managementului ei, inchegate intr-un tot unitar ,considerand intreprinderea un organism de sine statator ,dar in legatura cu alte organisme asemanatoare confera conceptiei lui Fayol fundament stiintific si meritul cel mai de seama .

BIBLIOGRAFIE :

« Management general »    - Paraschiv Vagu

-Ion Stegaroiu

« Fundamentele    managementului organizatiei » - Eugen Burdus

- G.Caprarescu








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate