Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE - ACTIUNE COMPONENTA A PROCESULUI DE INVATAMANT


EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE - ACTIUNE COMPONENTA A PROCESULUI DE INVATAMANT




EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE - ACTIUNE COMPONENTA A PROCESULUI DE INVATAMANT

Obiective:

La sfarsitul capitolului, veti fi capabili:

sa definiti principalele concepte cu care opereaza teoria si practica evaluarii scolare (evaluare, masurare, apreciere, decizie, randament, performanta, rezultat, eficacitate, eficienta, progres scolar)




sa explicati functiile evaluarii scolare

sa argumentati in ce consta rolul evaluarii asupra proceselor de predare-invatare

ÑConcepte cheie evaluare, masurare, apreciere, decizie, randament, performanta, rezultat, eficacitate, eficienta, progres scolar s.a

1.Delimitari conceptuale

Evaluarea in invatamant comporta mai multe abordari, in functie de varietatea fenomenelor care fac obiectul ei: rezultate scolare, procesul de instruire, institutiile scolare (evaluare institutionala, sistemul scolar intreg s.a.m.d.). Evaluarea, inteleasa in modul cel mai general, "este procesul de verificare (masurare si apreciere - subl.ns.) a calitatii sistemului educational sau a unei parti a sistemului respectiv. Astfel, evaluarea este procesul prin care se stabileste pe baza caror criterii se apreciaza daca sistemul isi indeplineste functiile pe care le are, adica daca obiectivele sistemului sunt realizate.

Vocabularul englez nuanteaza sensurile activitatii de evaluare prin utilizarea cuvantului assessment, termen care evidentiaza ideea formularii unei judecati, a formarii unei opinii, prin masurarea unei performante si evidentierea evolutiei inregistrate (progres, stagnare sau regres). Sensul etimologic, dat de latinescul assidere - "a sta langa", sugereaza legatura dintre evaluator si evaluat pe tot parcursul procesului didactic, pe de o parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea de predare si de invatare, pe de alta parte.

Distinctia dintre evaluare si assessment este de la intreg la parte, intrucat "Evaluation implica toti factorii care influenteaza procesul de invatare, inclusiv obiectivele, activitatea de proiectare, materialele, metodologia, performanta profesorului si assessment. Assessment si evaluation sunt adesea legate, intrucat assessment este una dintre cele mai bogate surse de informatii despre ceea ce s-a intamplat pe parcursul invatarii" ((Harris, M., McCann, P., 1988).

In concluzie, evaluarea este mai mult decat o operatie sau o tehnica; este o actiune complexa prin care se precizeaza: relatia dintre continuturile si obiectivele ce trebuie evaluate, in ce scop si in ce perspectiva se evalueaza (perspectiva deciziei), cand se evalueaza, cum se evalueaza, in ce fel se prelucreaza datele si cum sunt valorizate informatiile; pe baza caror criterii se apreciaza (I.T.Radu, 2000, p.13). Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la elevi in toate planurile personalitatii lor (cognitiv, volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.), evidentiind astfel legatura structurala si functionala dintre procesele didactice si efectele acestui proces. Prin deciziile luate in urma realizarii unor actiuni evaluative specifice, profesorul extinde evaluarea asupra predarii si invatarii, asupra situatiei de plecare, ca si a finalitatilor generale si specifice ale activitatii considerate.

In general, actul de evaluare este inteles, mai ales, ca actiuni de imbunatatire a activitatii didactice in etapele urmatoare: sa masoare si sa aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educatie sau a unei parti a acestuia; eficacitatea resurselor, conditiilor, operatiilor; eficienta activitatii sistemului; toate acestea in vederea luarii deciziilor privind ameliorarea acestuia (a sistemului).

Principalele operatii ale actului evaluativ sunt masurarea, aprecierea si decizia. Prima desemneaza procedee prin care se stabileste o relatie intre un ansamblu de evenimente, caracteristici si anumite simboluri (cifre, litere, expresii). D.P.Ausubel apreciaza ca, "in sensul sau cel mai larg, masurarea porneste de la simpla clasificare, trece prin diferitele procedee de ordonare si stabilire a rangurilor, pana la procedeele de cuantificare "forte", caz in care comportamentului scolarului i se atribuie valori numerice care poseda proprietatile numerelor reale ale aritmeticii" (1981, p.668).

Operatiile actului evaluativ sunt masurarea, aprecierea si decizia.

Masurarea desemneaza procedeele prin care sunt culese informatiile si prin care se stabileste o relatie intre un ansamblu de evenimente, caracteristici si anumite simboluri (cifre, litere, expresii).

Aprecierea presupune emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masurarii; implica o atitudine axiologica, deci o raportare a rezultatelor la un sistem de valori (criterii).

Decizia exprima scopul evaluarii si implica evaluatorul in roluri de factor decizional: stabilirea obiectului evaluarii (ce se doreste a fi evaluat) in concordanta cu obiectivele deciziilor care urmeaza sa fie adoptate, adoptarea de masuri amelioratorii pentru etapele urmatoare ale procesului de invatamant.

Eficienta - este exprimata prin raportul: Rezultate obtinute

Conditii, resurse



Eficacitatea - desemneaza raportul: Rezultate obtinute________

Rezultate dorite (Obiective)

Progresul scolar - exprima raportul: Situatia de la inceputul programului

Rezultatele la sfarsitul programului

Randamentul scolar exprima nivelul desfasurarii activitatii apreciat prin termeni de eficacitate si defineste rezultate raportate la obiective; randamentul scolar optim se exprima in termeni de performanta pozitiva.

2.Functiile evaluarii scolare

Functiile evaluarii vizeaza incidenta activitatii de evaluare, a carei exercitare confera unitate si echilibru procesului de invatamant. In activitatea didactica privita ca sistem, evaluarea este un element component al acestuia, alaturi de activitatea de predare si cea de invatare. De aceea, pentru a surprinde cat mai exact functiile indeplinite de evaluare, se impune a avea in vedere interactiunea cu celelalte componente ale procesului didactic. Functiile evaluarii in cadrul procesului de invatamant sunt date de contributia sa specifica la realizarea (sau impiedicarea realizarii) finalitatilor acestuia.

Abordarea sistemic - reglatorie a evaluarii permite intelegerea evaluarii ca o activitate simetrica: atat a educatorului, prin care acesta regleaza instruirea, cat si a educabilului, prin care acesta se adapteaza si interiorizeaza fluxul informational, isi formeaza deprinderi, capacitati, atitudini.

Dupa cum se poate constata din enunturile de pana acum, functiile specifice ale evaluarii descriu urmatoarele doua perspective:

perspectiva profesorului, cu functia de reglare a activitatii si de perfectionare a stilului de predare;

perspectiva elevului, cu functia de formare a unui stil de invatare, de stimulare a activitatii de invatare, precum si a capacitatii si a atitudinii de autoevaluare.

Functiile generale ale evaluarii pot fi ordonate in jurul a trei functii specifice demersului de aceasta natura:

a)      Functia constatativa constand in cunoasterea starii procesului evaluat, reflectarea fidela si realista a rezultatelor constatate, in vederea ameliorarii sistematice a procesului didactic.

b)      Functia diagnostica: ceea ce presupune explicarea situatiei constatate prin realizarea unei diagnoze etiologice: precizarea factorilor aflati la originea situatiei constatate si a conditiilor initiale de realizare a procesului de instruire; evidentierea elementelor izbutite ale acestuia (care au asigurat succesul)

c)      Functia prognostica constand in anticiparea rezultatelor posibile; sugerarea / fundamentarea unor decizii de crestere a eficientei si eficacitatii procesului didactic, acolo unde asemenea decizii se impun si, totodata, sunt posibile.

Valorificarea tuturor functiilor de evaluare determina schimbari constructive la nivelul curriculumului, inclusiv la nivelul metodelor de predare/invatare.

3. Impactul evaluarii asupra proceselor de predare-invatare

Interdependenta dintre predare-invatare-evaluare confera fiecarei activitati un anumit specific, care nu poate fi redus la caracteristicile/functiile pe care le-ar putea indeplini oricare din ele, daca ar fi tratata in mod distinct. Activitatea de evaluare influenteaza, mai mult sau mai putin, fiecare componenta structurala a procesului de invatamant. De asemenea, evaluarea resimte, asemenea unor senzori, orice modificare survenita in desfasurarea proceselor de predare-invatare cu care interactioneaza, ca si in oricare element structural al procesului de invatamant: finalitatile, agentii (profesorul si elevii), continut, metode, mijloace, forme de organizare, relatii psihosociale, timpul si criteriile de programare si planificare.



Din intelegerea rolului reglator al proceselor evaluative in activitatea didactica, a functiilor acestora in activitatea didactica, a relatiilor de interactiune si interdeterminare cu predarea si invatarea se degaja mai multe concluzii:

a)              Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte in plan evaluativ si invers. Mai multe reguli se degaja din aceasta relatie, reguli care si-au gasit aplicarea in practica scolara:

ce se preda (ce s-a predat si cum, cat s-a predat, gradul de accesibilitate) si se invata urmeaza sa fie verificat;

se verifica ceea ce a fost predat;

se invata ceea ce este evaluat.

b) Intre cele trei procese-activitati nu exista granite rigide; orice act de predare sau de invatare face necesara si posibila evaluarea lui. Interactiunile si interdeterminarile dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt multiple, multe forme realizandu-se nu numai in modalitati constiente, ci si prin fluxuri spontane care antreneaza mecanisme nuantate. Interinfluentele dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt de cele mai multe ori benefice, dar pot induce uneori si efecte negative, de blocaje in procesul de comunicare;

c) Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si aprecierea schimbarilor produse la elevi in toate planurile personalitatii lor (cognitiv, volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.), stabilind o relatie intre ceea ce a fost predat si invatat, de o parte, si rezultatele obtinute, de cealalta parte.

d) Cu mentiunea ca evaluarea se raporteaza nu numai la predare-invatare, ci si la activitatile de conducere si management pe care le indeplineste educatorul la nivelul clasei, rolul principal al evaluarii ramane acela de a stimula invatarea si de a asigura o eficienta sporita predarii.

Verificarea si aprecierea rezultatelor scolare reprezinta doar premisa unui act evaluativ care, in mod necesar, trebuie sa continue si asupra intregului proces didactic. Evaluarea rezultatelor scolare nu este singurul proces prin care se realizeaza evaluarea in invatamant. Aceste situatii devin complete daca, pe temeiul datelor obtinute, actiunile evaluative se extind asupra procesului, asupra activitatii care a dus la rezultatele constatate.

In evaluarea performantelor scolare, profesorul urmareste si dezvoltarea capacitatii autoevaluative. Prin evaluari sistematice, elevii sunt dirijati in a descoperi ei insisi, procedurile instructionale potrivite, materialele de care au nevoie pentru remedierea lacunelor constatate.

In acelasi timp, profesorul urmareste si diagnoza dificultatilor pe care le intampina elevii. Analiza dificultatilor are o importanta si mai mare, prin efectele ameliorative pe care le poate avea in perspectiva; ea presupune nu numai unde se plaseaza acestea, ci si de ce natura sunt, unde s-au produs. Diagnosticarea completa a dificultatilor intampinate de elevi si a cauzelor lor probabile devine posibila prin realizarea evaluarilor formative in acest scop.

Valorizarea rezultatelor elevilor conduce la:

restaurarea increderii in sine pentru anumiti elevi,

identificarea unor dificultati/obstacole pe care le intampina elevii; acestea n-ar putea fi sesizate decat dupa incheierea anului scolar;

ameliorarea comportamentelor elevilor (interesul pentru studiu).

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen)

Definiti principalele concepte cu care opereaza teoria si practica evaluarii scolare (evaluare, masurare, apreciere, decizie, randament, performanta, rezultat, eficacitate, eficienta, progres scolar

Explicati functiile evaluarii scolare din perspectiva profesorului si din perspectiva elevului

Precizati in ce consta rolul evaluarii asupra proceselor de predare-invatare








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate