Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Cercetarea pedagogica


Cercetarea pedagogica




CERCETAREA PEDAGOGICA

Aspecte generale cu privire la cercetarea pedagogica




Cercetarea pedagogica este o strategie desfasurata in scopul surprinderii unor relatii noi intre componentele actiunii educationale si al unor solutii optime, ale unor probleme aparute in timpul procesului instructiv-educativ, conform exigentelor sociale si logicii interne ale acestuia.

Cercetarea pedagogica este o investigatie precisa si delimitata, pornita de la o intrebare ivita in procesul educational, de predare-invatare-evaluare, care presupune aflarea unui raspuns concret, corect si temeinic argumentat stiintific.

Scopul cercetarii pedagogice

Studiul raporturilor care se stabilesc intre capacitatile de comunicare ale copiilor si insusirea notiunilor matematice, la varsta prescolara, constituie scopul cercetarii pedagogice pe care am efectuat-o in Gradinita cu Orar Normal Almalau, comuna Ostruv, judetul Constanta, in perioada iulie 2007-aprilie 2008.

Etapele cercetarii pedagogice

In luna iulie 2007 am ales tema de cercetare a lucrarii mele de licenta „Coordonate ale comunicarii in cadrul activitatilor matematice cu copiii prescolari ” si am stabilit etapele cercetarii pedagogice astfel

3.1- Construirea fundamentului teoretic al temei de cercetare, in perioada iulie 2007 – noiembrie 2007, prin consultarea lucrarilor de specialitate.

3.2-Elaborarea design-ului experimental, in perioada lunilor iulie 2007 – decembrie 2007, prin stabilirea

-obiectivelor cercetarii pedagogice

-ipotezei de cercetare

-instrumentelor de cercetare

-loturilor experimentale si a loturilor de control pentru fiecare grupa (mica, mijlocie, mare) implicate in crecetare

-variabilelor experimentale

-bazei materiale utilizata in cercetare.

3.3-Desfasurarea experimentului in perioada cuprinsa intre lunile ianuarie 2008 – aprilir 2008.

3.4-Interpretarea rezultatelor si elaborarea lucrarii, in luna mai 2008.

3.2.1.Obiectivele cercetarii pedagogice

In cadrul cercetarii pedagogice referitoare la coordonatele comunicarii cu copiii prescolari, in activitatile matematice am urmarit urmatoarele obiective

O1-Desfasurarea de activitati matematice pe diferite elemente de continut

O2-Inregistrarea nivelului de comunicare intre prescolari, si intre prescolari si educatoare, in timpul activitatilor matematice

O3-Urmarirea nivelului de determinare intre capacitatile de comunicare si insusirea cunostintelor matematice

O4-Dezvoltarea capacitatii de comunicare verbala, nonverbala si paraverbala a prescolarilor

O5-Interpretarea rezultatelor inregistrate pe parcursul desfasurarii cercetarii pedagogice.

In scopul realizarii obiectivelor cercetarii pedagogice am formulat o serie de obiective operationale, specifice activitatilor matematice, care decurg din obiectivele de referinta enuntate in Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, pe niveluri de varsta, si care se regasesc in proiectele didactice elaborate in vederea desfasurarii activitatilor matematice derulate in timpul cercetarii pedagogice.

Obiectivele operationale pentru grupa mica sunt

O1-sa constituie multimi de obiecte, clasificate dupa marime ( mare, mica)

O2-sa identifice si sa numeasca pozitii spatiale relative (sus, jos, pe sub, peste)

O3-sa discrimineze si sa numeasca culori.

Obiectivele operationale pentru grupa mijlocie sunt

O1-sa formeze multimi de elemente clasificate dupa un criteriu dat (forma, marime, lungime, grosime, culoare)

O2-sa identifice si sa numeasca pozitii si relatii spatiale relative (deasupra, dedesubt, la dreapta, la stanga)

O3-sa repreyinte figurativ multimi de elemente repreyentate prin imagini

O4-sa compare prin apreciere globala si prin formare de perechi doua multimi (mai multe elemente, mai putine elemente, tot atatea elemente)

O5-sa numere constient in limitele 1-5 (crescator si descrescator=.

Obiectivele operationale pentru grupa mare sunt

O1-sa formeze multimi de obiecte dupa criteriile date (culoare, marime, grosime, lungime, latime) folosind conjunctia logica

O2-sa recunoasca formele geometrice

O3- sa numere si sa construiasca grupe de obiecte pe verticala si pe orizontala, in limitele 1-10

O4-sa aprecieze cantitati global si prin punere in perechi

O5-sa compuna si sa descompuna numere

O6-sa stie simbolurile aritmetice si sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu una, doua unitati

O7-sa asocieze ora data cu diferite activitati (momente din viata zilnica)

Prin obiectivele operationale enumerate mai sus am urmarit, pe perioada anului scolar 2007-2008, sa formez si sa dezvolt la copiii prescolari implicati in cercetarea pedagogica deprinderi de orientare in camp vizual, perceperea unor relatii si pozitii spatiale, deprinderi de masurare a dimensiunilor, a reprezentarilor corecte despre numar si numeratie in concentrul 0-10, deprinderi de compunere si descompunere a numerelor naturale, operatii ale gandirii (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea), precum si alte calitati ale gandirii (corectitudinea, promptitudinea, independenta, flexibilitatea, rapiditatea), prin antrenarea treptata a copiilor in activitati concrete, orientate spre descoperirea si intelegerea unor relatii matematice, prin comunicare verbala, nonverbala si paraverbala.

Activitatile matematice inglobeaza atitudini, comportamente si calitati    ale gandirii in functie de criteriile psihologice necesare asigurarii coerentei interne a sistemului de cunostinte, priceperi si capacitati pe nivele de varsta.

3.2.2.Ipoteza cercetarii pedagogice

Pornind de la observatiile culese si verificate pe parcursul celor patru ani de activitate didactica (2004-2008) cu copiii prescolari, in cadrul Gradinitei cu Orar Normal Almalau, am formulat ipoteza cercetarii pedagogice, pe care am efectuat-o in anul scolar 2007-2008, si anume    se preyuma ca activitatile matematice au o influenta poyitiva asupra capacitatii de relationare in interiorul grupului de copii, la nivel prescolar.

3.2.3.Instrumente de lucru utiliyate in cercetarea pedagogica

-programa activitatilor matematice

-planificarea calendaristica a activitatilor matematice

-proiecte de lectii

-strategii de invatare in vederea maximizarii performantelor si competentelor prescolarilor

-fise de lucru cu sarcini diferentiale ca obiective, cu continuturi pentru grupe omogene ale aceluiasi nivel

-indicatorii observationali (chestionar, fise de evaluare)

-itemi de evaluare

-fise psihopedagogice.

3.2.4.Descrierea loturilor experimentale si a loturilor de control ce au constituit esantionul de subiecti (prescolari) implicati in cercetarea pedagogica.

Pentru elaborarea esantionului de prescolari implicati in cercetarea pedagogica am organizat cate doua loturi (a caate cinci copii fiecare) constituind un lot experimental si un lot de fiecare grupa (mica, mijlocie si mare). Esantionul de subiecti cuprinde un total de treizeci de prescolari, care locuiesc in satul Almalau, comuna Ostrov, provin din familii bine organizate (de agricultori si salariati) si fiecare frecventeaya in mod consecvent cursurile gradinitei cu orar normal.

Copiii sunt normal dezvoltati fizic si psihic, sunt sanatosi, sociabili, activi si apti sa desfasoare activitati cu caracter instructiv-aducativ si sa dezvolte relatii de comunicare interpersonale.

Gradinita este pozitionata in centrul satului Alamalau, se invecineaza cu scoala cu clasele I-VIII, se subordoneaza Grupului Scolar Ostrov, cu clasele I-XII si are un efectiv de 45 zile de copiii impartiti in trei grupe (mica, mijlocie si mare).

Din grupa mica (3-4 ani) am inclus in lotul experimental doua fetite (B.A si C.V) si trei baietei (A.M., I.D si T.S), iar in lotul de control am inclus doua fetite (S.N si V.D) si trei baietei (B.M., H.P. si V.A).

Din grupa mijlocie (4-5 ani ) am cuprins in lotul experimental doua fetite (I.F. si S.C) si trei baietei (A.I., S.V. si T.D), iar in lotul de control am inclus trei fetite (B.I., D.L. si I.A) si doi baietei (C.M. si S.M).

Din grupa mare (5-6 ani) am inclus in lotul de experimental trei fetite (A.A., A.P. si T.A.) si doi baietei (G.M. si O.R.) iar in lotul de control am inclus doua fetite (A.C. si B.M) si trei baietei (D.I., G.G. si M.G).

Copiii selectati in loturile experimentale si in loturile de control, pe niveluri de varsta, aveau aceeasi capacitate intelectuala, acelasi nivel de cunostinte si capacitate de comunicare, la inceputul anului scolar 2007-2008.

3.2.5.Baza materiala utilizata in cercetare a cuprins totalitatea documentelor de specialitate : programa de activitatilor instructiv-educativa in gradinita de copii, planificarea calendaristica, reviste de pedagogie, lucrari de cercetare stinntifice, proiecte didactice, caiete speciale pentru activitatile matematice pe niveluri de varsta (aprobate de M.E.C.), fise psiho pedagogice, fise de observare, fise individuale de lucru, fise de evaluare, precum si materiale didactice : planse, creioane, culori, jucarii, jetoane, trusa Logii I, numaratori, ceasuri, flanelograf, panou, tabla magnetica, tabla (de scris), calculator.

4. Metodologia cercetarii pedagogice

In cadrul temei de cercetare am utiliyat urmatoarele metode :

M1-metoda bibliografica

M2-metoda observatiei

M3-studiul de caz

M4-experimentul pedagogic.

4.1. Metoda bibliografica

Prin metoda bibliografica am realizat documentarea, m-am pregatit pentru cercetarea pedagogica desfasurata pe parcursul unui an scolar, am acumulat informatii utile dintr-o multitudine de surse constituie din metodici, documente cirriculare, tratate de pedagogie, carti de cercetare pedagogica, reviste de pedagogie pe care le-am analizat in mod critic abordind diferite tehnici de studiu pentru elaborarea bancilor de date necesare cercetarii pedagogice. Toate aceste surse se ragasesc in bibliografia temei de cercetare, prezentate la sfarsitul lucrarii.

4.2. Metoda Observatiei

In cadrul cercetarii pedagogice efectuate pe parcursul anului scolar 2007-2008, am urmarit atenta, in mod pregnant si sistematic comportamental prescolarilor vazut prin prisma relatiilor de comunicare in cadrul activitatilor matematice, comportamentul cognitiv, psihomotor si socio – afectiv, limbajul verbal, nonverbal si paraverbal si am observat diferentele manifestate in capacitatea de comunicare a copiilor la venirea in gradinita (determinate de conditiile familiale diferite in care traiesc), pe parcursul desfasurarii procesului instructiv-educativ, pana spre sfarsitul acestuia.

Procesul de invatamant din gradinita este un proces de cunoastere, in care limba este implicata prin functia sa cognitiva.

Insusindu-si limbajul, prescolarul este pregatit sa inteleaga si sa asimileze treptat cunostinte referitoare la diferite ascpecte ale lumii inconjuratoare, inclusiv ale mediului educational din gradinita. Cuvantul devine mijlocul de cunoastere si asimilarea de informatii.

Prin intermediul limbajului matematic am dirijat invatarea si perceperea notiunilor matematice, am condus copiii in procesul comunicarii didactice, astfel incat sa analizeze, sa deosebeasca ce este esential (semnificativ), de neesential, i-am invatat sa analizeze, sa compare, sa grupeye, sa clasifice, etc. Am contribuit astfel, in mod direct, la stimularea proceselor gandirii si la perfectionarea acesteia.



In cadrul activitatilor matematice am pregatit copiii, astfel incat acestia sa poata face trecerea de la perceptie la reprezentare, sa-ti insuseasca instrumentele de investigare si de cunoastere a notiunilor matematice prin comunicare didactica.

In contactul nemijlocit cu obiectele din jur, copiii implicati in cercetarea pedagogica au fost pusi in situatia sa le numeasca, sa exprime anumite insusiri ale acestora, sa exprime actiuni, sa asimileye un limbaj matematic bogat si variat, si variat, si sa comunice cu ajutorul lui, contribuind astfel la stimularea si erfectionarea operatiilor gandirii logico-matematice.

Prin mesajele purtatoare de informatii cu continut matematic, transmise copiilor in cadrul activitatilor matematice, mi-am exercitat capacitatea si influenta supra vointei si convingerilor prescolarilor inclusi in cercetare, asupra motivatiilor comportamentelor acestora, observate pe parcursul cercetarii, determinandu-i sa savarseasca in mod constient anumite fapte, stimulandu-le memoria logico-matematice si stapanire unui limbaj matematic corespunzator nivelului de varsta.

Limbajul matematic permite educarea atentiei copilului si orientarea acestuia catre aspectele esentiale ale obiectelor, determinand trecerea de la memoria involuntara la cea voluntara.

Treptat, copilul devine apt sa raspunda in mod corect la anumite intrebari (itemi), sa dea instructiuni simple altor copii, sa-si astepte randu intr-un joc, sa participe constient la o activitate planificata, sa-si subordoneze interesele personale sarcinilor impuse, sa-si franeze pornirile de moment si sa-si orienteze atentia spre obiectele sau fenomenele observate, sa-si dirijeze personal munca individuala, care il pregateste pentru viitoarele activitati de tip scolar.

Prin comunicare verbasa si nonverbala mi-am exercitat influenta educativa asupra conduitelor copiilor, a comportamentelor morale ale acestora.

Regulile de purtare in grupele de copii din gradinita, le-am transmis acestora in intermediul limbajului verbal, nonverbal si paraverbal, reguli pe care prescolarii le-au asimilat, devenind constienti de locul lor in gradinita, in grupurile de copii, intelegand sarcinile si drepturile pe care le au in mediul educational al acesteia, si respectand normele unui comportament civilizat intr-o comunicare optima.

Copiii si-au dezvoltat treptat comportamente adecvate diferitelor situatii de interactiune sociala zilnica, cunoscand si respectand normele didactice ale diverselor jocuri, si-au exprimat aprobarea sau dezaprobarea fata de comportamentul altora, comunicandu-si atitudinea de multumire sau nemultumire fata de ei insisi, sau fata de alti copii, dar si atitudinea de recunostinta si respect fata de adulti.

Datorita functiei emotional-expresive a limbii, ce are un spectru larg de actiune in activitatile matematice din gradinita, la varsta prescolara, procesele afective ale copiilor de grupa mica s-au manifestat cu intensitate, prin emotivitate puternica, printr-un limbaj sarac, dar care exprima o stare afectia de sensibilitate accentuata, vadita si tradata de continutul semantic al cuvintelor, de intonatia, ritmul, accentul, pauya si intensitatea vorbirii acestora.

PE tot parcursul cercetarii pedagogice, am urmarit modul in care copiii s-au obisnuit treptat sa-si exprime sentimentele si emotiile prin intermediul comunicarii verbale si nonverbale, folosind propozitii exclamative si interogative, precum si o serie de semne expresive (gesturi, mimica, etc.) pentru a-si manifesta interesul, dorinta, bucuria, ce au consecinte directe asupra integrarii si socializarii lor in grupul de copii din gradinita, prin invingerea timiditatii, a izolarii si prin creearea placerii de a comunica cu semenii lor.

In timpul desfasurarii cercetarii pedagogice am urmarit, prin comunicare didactica, valorificarea limbajului matematic si formarea unor deprinderi corecte de comunicare a prescolarilor, atat prin limbaj verbal (alcatuind mesaje corecte, cizelate, armonioase pe care le-am transmis printr-o intonatie corespunzatoare si printr-un ritm adecvat, menite sa ofere un model viu de comunicare verbala) cat si printr-un limbaj nonverbal dar expresiv (exprimat prin gesturi afectice, zambete, mangaieri, anumite miscari de aprobare ale capului, pozitionari adecvate, corecte ale corpului fata de copii, corectitudine si blandese).

Am corelat obiectivele activitatilor matematice (prevazute in programa activitatilor instructiv-educative pentru prescolari) cu obiectivele comunicarii didactice si am formulat obiectivele cercetarii pedagogice, conform particularitatilor de varsta prescolara.

Prin observare am evidentiat posibilitatile de deyvoltare a personalitatii copilului prescolar si capacitatile de comunicare ale acestuia, pe parcursul unui an scolar.

Prin continutul si forma sa de desfasurare, metoda observatiei raspunde cuiozitatii firesti a copilului prescolar, dorintei acestuia de a cunoaste lumea inconjuratoare, il mobilizeaza psihic, antrenandu-i atentia, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de analiza, sinteza, de generalizare si de abstractizare, contribuind substantial la perfectionarea acestora.

Activitatile de observare largesc orizontul de cunoastere al copilului, ii ordoneaza si-i sistematizeaza continutul cognitiv asimilat, ii deschid noi perspective si-i creeaza capacitate de orientare in timp si in spatiu.

Observatia ofera forma cea mai potrivita pentru cultivarea deprinderilor de comunicare, respectand particularitatile psihologice ale varstei prescolare.

In cadrul activitatilor matematice, prin observare, copiii au fost pusi in situatia sa comunice printr-un limbaj matematic (concret-situativ) solicitat de diferitele forme de perceptie, implicate in procesul de invatare )vizuala, olfactiva, tactila, auditiva), dar si printr-un limbaj matematic cu un anumit grad de abstractizare, ca o consecinta a proceselor de analiza, sinteza, comparatie, generalizare care presupune desfasurarea unei activitati matematice.

In plan concret, in timp ce copilul percepea obiectul supus observarii, era pus in situatia sa-l denumeasca, sa-i precizeze forma, marimea, locul si rolul, astfel incat el isi activiza limbajul matematic, prin formularea unor propozitii care reflectau relatii matematice concrete.

Prin procese de analiza si comparatie i-am antrenat pe copii sa exprime operatiile logico-matematice cu ajutorul instrumentelor specifice („mai”, „ca”, „decat”) si sa asimileze cuvinte cu sens mai general, precum : „asemanator”, „la fel”, „tot asa”.

Sintezele care au presupus activitati de observare, au condus la fromarea unor notiuni primare : „cifre”, „numere ”, „plus”, „minus”, „egal”, „corespondenta”, etc.

Pentru ca la varsta prescolara copiii accepta cu usurinta animismul aducatoarei, am incercat sa dau expresivitate limbajului utilizat in    comunicarea cu copiii prescolari, folosind personificarea. De exemplu : „Ursuletul se supara daca nu il asezi frumos, pe al doilea raft”, „Caietul e suparat pe tine pentru ca i-ai patat prima pagina cu acuarele”.

De asemenea, i-am stimulat pe copii sa faca aprecieri asupra obiectelor observate, pentru ca acestia sa-si poata exersa limbajul si sub aspectul expresivitatii.

Prescolarii au formulat parecieri verbale, insusindu-si si exersandu-si formele de exprimare ale limbajului, dezvoltandu-si deprinderea de a vorbii in mod corect, intonat si firesc.

Observarea spontana, ocazionata de contactul copiilor cu un aspect nou (obiect, fenomen, etc.), necunoscut al mediului (o gaza, un copac inflorit, etc.) este lipsa de rigorile organizarii planificate a oferit copiilor posibilitatea exprimarii curiozitatii, mirarii, satisfactiei, afectiunii si a creat un cadru pentru folosirea interogatiei si a diferitelor forme de exclamatie.

Observarea obligatorie (provocata) am structurat’o in etape menite sa stimuleze procesele intelectuale ale copiilor, sa le mareasca orizontul de cunoastere, in paralel cu dezvoltarea deprinderilor de comunicare.

Ambele forme de observare au fost preyente pe parcursul cercetarii pedagogice efectuate concomitent pe tri grupe (mica, mijlocie si mare).

Am acumulat un volum de date subordonate obiectivelor cercetarii pedagogice, pe care le+am sintetizat in raportul referitor la desfaturarea cercetarii pedagogice prin prelucrarea si interpretarea datelor rezultate in urma fiselor de evaluare.

Datele sintetizate, in urma observatiilor spontane si provocate, le-am consemnat in fisele psihopedagogice, in fisele de evaluare activitatilor matematice ale prescolarilor (initiale, formative si sumative), si in diagramele acestora, elaborate in perioada septembrie 2007-mai2008.

Rezultatele acestor observatii evidentiaza cresterea nivelului de comunicare, de orientare in timp si spatiu, a nivelului de comunicare, de si de la un copil la altul).

Am observat ca sociabilitatea si relatiile de comunicare a copiilor prescolari sunt diferentiate in functie de varsta si de gradul de adaptabilitate al acestora in mediul educational al gradinitei.

4.3. Studiul de caz

Este metoda de analiza a unei situatii specifice, denumita caz in vederea studierii si rezolvarii ei prin inlaturarea cauzelor care au provocat respectiva situatie.

Metoda studiului de caz are un pronuntat caracter activ participativ, formativ si euristic, contribuind la antrenarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale si profesionale, necesitand solutii eficiente de rezolvare a situatiilor problema.

Cazul studiat in cadrul cercetarii pedagogice, ivit in grupa mijlocie a gradinitei in care lucrez, este al unui baietel numit Mihaita, in varsta de 4 ani si 6 luni care, la un moment dat refuza sa foloseasca creionul, plangand si ascunzandu-si mainile sub masa.

Observandu-i comportamentul, m-am apropiat de Mihaita si am incercat sa-l incurajez. Prin conversatie cu el am reusit sa aflu cauza comportamentului sau : avea manutele rosii si umflate din cauza unor intepaturi de creion, provocate de mama lui drept pedeapsa ca murdarise cu un creion peretii locuintei.

In aceea zi nu am insistat ca Mihaita sa-si realizeze lucrarea pe caietul special, dar l-am rugat sa o invite pe mama lui sa-l insoteasca a doua zi la venirea in gradinita.

A doua zi mama lui Mihaita mi-a confirmat spusele baietelului sau, afirmand ca era o pedeapsa bine meritata, pe care i-a aplicat-o in mod constient.

Am discutat cu mama lui Mihaita rugand-o sa nu-l mai pedepseasca intr-un astfel de mod, el neavand o gandire matura, astfel incat sa constientizeze in mod concret in ce a constat greseala faptei lui, iar pe Mihaita l-am sfatuit sa-i ceara iertare mamei sale.

Dupa plecarea mamei baietelului, am relatat cazul prescolarilor din grupa initiind intrebari referitoare la gasirea solutionarii pe cale amiabila a faptei, fara a spune insa cine era in realitate adevaratul impricinat.

Copiii au gasit diferite solutii de rezolvare pasnica a cazului relatat de mine:

„Eu i-as fi dat buretele sa stearga peretele murdarit, dar nu l-as fi intepat” a spus Adriana.

„Eu nu l-as mai fi lasat sa se uite la televizor in ziua aceea, si asa l-as fi pedepsit”, a spus Gabriel.

„Eu nu l-as fi iertat si i-as fi spus ca trebuie sa stergem repede peetele ca sa nu ne facem de rusine atunci cand vor sosi musafiri”, a spus si Razvan.

„Eu m-as fi suparat pe el, dar daca m-ar fi ajutat sa varuiesc peretele l-as fi iertat” a spus si Catalina.

Simtindu-se inteles si iertat de colegii sai, Mihaita nu a mai refuzat sa foloseasca creionul, dar nici nu a mai facut o astfel de fapta.

Prin colaborarea cu gradinita, familia are sanse sa prefigureze schimbarile sociale ale copiilor prescolari, in spiritul rezolvarii problemelor care pot genera dereglari in conduita copiilor si cauza devierii comportamentale, considerate in mediul educational studii de caz.

Un astfel de studiu de caz il constituie si comportamentul inadecvat al baietelului (Mihaita), pedepsit aspru de mama lui pentru un fapt minor.

Pedeapsa perceputa de copil ca o amenintare continua, reprezinta cauza declansarii comportamentului negativ in gradinita, fata de cerintele activitatilor care impuneau utilizarea instrumentelor de scris (creioane, culori).

Este demonstrat faptul ca parintii constituie pentru copii primele modele de viata si comportament, deoarece copiii observa de mici comportamentele parintilor, care devin pentru ei modele de educatie.

In cazul prezentat, modelul comportamental agresiv si nemilos al mamei baietelului pute devenii o piedica in educarea conduitei si a comportamentului socio-afectiv al acestuia, afectandu-i capacitatea de comunicare si relationare in grupul de copii din gradinita.

Descoperirea in timp optim a cauzei timiditatii accentuate si a plansului spontan si necontrolat al copilului, m-a ajutat in gasirea solutiilor optime de rezolvare a cazului sau, cu ajutorul prescolarilor grupei din care face parte si Mihaita.

In concluzie, in scopul formarii personalitatii copilului si gasirii celor mai bune metode de educatie, parintii trebuie sa inteleaga bine relatia dintre fapta si masura ei educationala si sa colaboreze permanent cu factorii de educatie din gradinita (educatoarele).



PROIECT DIDACTIC

DATA : 22.04.2008

GRADINITA cu Orar Normal Almalau

GRUPA mica

EDUCATOARE Frunza Luiza Cristiana

CATEGORIA ACTIVITATII: Educatie pentru stiinta

MIJLOC DE REALIZARE Activitate matematica

TEMA “ A cata jucarie este

TIPUL ACTIVITATII Dobandire de cunostinte

DURATA 15 minute

SCOPUL ACTIVITATII : Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utiliza cifrele si numerele.

OBIECTIVE DE REFERINTA

Sa numere de la 1-3, recunoscand grupele de 1-3 obiecte si cifre corespunuatoare

Sa identifice pozitia unui obiect intr-un sir utilizand numeralul ordinal si numeralul cardinal

OBIECTIVE OPERATIONALE :

Sa numere corect in limitele 1-3 folosind numeralul ordinal

Sa numere corect in limitele 1-3 folosind numeralul cardinal

Sa foloseasca numeralul ordinal pentru a preciza locul unui numar in sirul numeric

Sa verbalizeze actiunile, folosind un limbaj adecvat matematic.

STRATEGII DIDACTICE

METODE SI PROCEDEE explicatia, demonstrasia, exercitiul, conversatia, problematizarea.

MIJLOACE DE INVATAMANT : jucarii, cosulete, caciuli, jetoane, fise de lucru.

FORME DE    INVATAMANT

frontal

individual

BIBLIOGRAFIA

M.E.C – “Programa activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii , Editura V&I Integral, Bucuresti, 2005.

DESFASURAREA ACTIUNII

Evenimentul didactic

OB

Elemente de continut

Strategii didactice

Evaluare

Momentul organizatoric

Captarea atentiei



Anuntarea temei si a obiectivelor

Reactualizarea cunostintelor

Dirijarea invatarii

Evaluare

Se asigura conditii optime pentru realizarea obiectivelor propuse:

-asezarea mobilierului sub forma de clasa

-pregatirea materialului necesar demonstrativ, individual

Prin intermediul unei povesti este introdusa o papusa.(Arlechim)

Copii, eu am adus o papusa Arlechim de la circ. El stie sa numere astfel unu, doi, trei dar cand trebuie sa intre in arena prezentatorul numara astfel primul, al doilea, al treilea iar el nu intelege ce fel de numaratoare este. L-am adus astazi la noi pentru a invata impreuna in ce ordine sunt prezentati circarii.

Astazi vom invata sa numaram si astfel decat stim deja. Vom numara elementele unei multimi cu ajutorul numeralului ordinal adica primul, al doilea, al treilea.

Descopar papusile si cer unui copil sa le numere folosind numeralul cardinal. Se numara prin incercuire de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga.

Cer sa se numere de la 1 la 3, inainte si inapoi.

Priviti cu atentie papusile si spuneti daca toate sunt la fel

-Numarati odata cu mine papusile : prima este blonda, a doua este bruneta, a treia roscata.

Repet numaratoarea prima, a doua,a treia.

Descopar o grupa de catei.

Sunt cateii la fel ?

-Cati catei sunt pe masa

-Numara cateii! Care catel are culoare alba Care are culoarea neagra Care este cu pete

Voi chema in fata clasei doi baieti si o fata. Ma adresez celorlalti

-Cati copii sunt in fata clasei

-Sa-l numere cineva, cardinal (prin incercuire)

Sa-l numere cineva ordinal

Al catelea copil este fata

-Al catelea copil este baiat

Se poate schimba locul copiilor pentru ca ceilalti sa-si insuseasca si mai bine numeralul ordinal.

In partea finala vor fi decoperiti trei oameni identici, fara caciuli pe cap. Se numara oamenii cu caciuli numeralul cardinal, apoi folosind numeralul ordinal. Apoi se pune la fiecare om cate o caciula, de alta culoare.

-’’Pe capul carui om am pus caciula

Asez caciulile pe capul tuturor oamenilor.

-Al catelea om are caciula de culoare albastra

Al catelea de culoare rosie

Al catelea de culoare galbena

Ce culoare are fiecare caciula

Dupa ce s-a terminat lucrul cu materialul demostrativ se trece la lucrul cu materialul individual. Se face intuirea materialului.

-Ce aveti in cosulete

-Puneti jetoanele pe masa si numarati-le. Se numara folosind numeralul cardinal se apoi cel ordinal.

Se face








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate