 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
TEMATICA
pentru
PREGATIREA PERSONALULUI
INTRODUCERE
Statistica incendiilor arata ca, in ultimii ani in Romania, in ciuda eforturilor facute de pompierii militari, numarul incendiilor soldate cu victime si pagube materiale importante la gospodarii cetatenesti s-a mentinut ridicat.
Daca la nivel european, Romania are cele mai mici valori la indicatorii "incendii la 100.000 de locuitori", respectiv "incendii la 1.000 km2", din nefericire indicatorii "numarul victimelor" si "valoarea pagubelor" inregistrati in urma incendiilor sunt foarte ridicati. Avand in vedere ca numai in ultimii 4 ani au fost afectate 30.000 de locuinte si ca un numar foarte mic de cetateni au incheiat o asigurare pentru locuinta si/sau bunurile materiale personale, rezulta ca in medie, anual, in Romania, peste 30.000 de persoane isi pierd locuinta in urma incendiilor.
Aceasta constatare a determinat conducerea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari sa ia o serie de masuri printre care se numara si obligativitatea infiintarii la nivelul fiecarei localitati in care nu exista o unitate de pompieri militari a unui serviciu public de pompieri civili si a unei componente preventive, incadrate cu personal instruit, echipate si dotate corespunzator.
Se incearca astfel implicarea mai activa in activitatea de prevenire a incendiilor a autoritatilor publice locale si implicit a fiecarui cetatean, precum si scaderea timpului de interventie in caz de incendiu prin utilizarea pana la sosirea pompierilor militari a serviciului public de pompieri civili, respectiv, dupa caz, a serviciului privat de pompieri civili cu care localitatea a incheiat contract/conventie.
Acest indrumar, prezentat intr-un limbaj accesibil publicului si bogat ilustrat, cuprinde date statistice, aspecte legislative, masuri de prevenire a incendiilor la gospodarii si instructiuni in caz de incendiu.
El este elaborat si difuzat gratuit de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari in scopul de a veni si mai mult in sprijinul populatiei prin cunoasterea prevederilor generale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, explicarea necesitatii implicarii cetatenilor in aplicarea noii conceptii de aparare impotriva incendiilor la nivelul localitatii si a modului gradual de anuntare a incendiilor.
Indrumarul poate fi utilizat si de cadrele didactice pentru pregatirea generala a elevilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.
Incendiul este un fenomen complex, distrugator, care se poate transforma uneori in catastrofa, aducand oamenilor necazuri si suferinte. Orice incendiu are o cauza tehnica sau apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijente umane. Neglijentele manifestate de oameni din nepasare sau uneori din necunoastere contribuie in mare masura la izbucnirea incendiilor
|
In perioada in Romania, au avut loc peste 33.000 de incendii la locuinte si gospodarii cetatenesti, reprezentand, in medie, circa 70% din incendiile produse anual. |
|
|
Au decedat 768 de persoane |
|
|
|
|
|
Au fost ranite 996 de persoane |
|
|
|
|
|
Pagube materiale de peste 815 miliarde lei |
|
Din totalul incendiilor la gospodariile populatiei, s-au produs in medie:
|
55% in zona rurala |
45% in zona urbana |
Aceste incendii au fost cel mai frecvent generate de urmatoarele cauze:
Aceste cauze au aparut, in general, in urmatoarele imprejurari
|
Focul deschis |
a).-distrugerea prin foc a resturilor menajere, furajere sau a vegetatiei uscate din gradini, curti, terenuri agricole (miristi in urma secerisului); b).-aprinderea deseurilor menajere pe timp de vant; c).-amplasarea gunoaielor ce urmeaza a fi distruse prin ardere in apropierea surilor, adaposturilor de animale, furajelor.; d).-utilizarea in locuinte sau anexe gospodaresti a lumanarilor, facliilor, lampilor de iluminat sau de gatit cu petrol fara sa se ia masuri de prevenire; e).-depozitarea cenusei cu jeratic nestins in locuri necorespunzatoare, in apropierea magaziilor, surilor, furajelor; f).-folosirea de afumatori improvizate in magazii sau poduri, etc. |
||
|
Cele mai multe incendii datorate focului deschis, de regula, au loc in zona rurala: la gospodariile populatiei, paduri (mai ales primavara), la culturi agricole (pe timpul campaniei agricole de vara si toamna). |
|||
|
Instalatii electrice defecte sau improvizate |
a).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte; b).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice neizolate corespunzator fata de materiale combustibile; c).-suprasolicitarea instalatiilor electrice prin folosirea de consumatori (resouri, radiatoare, frigidere, masini de spalat, aparatura electronica, etc) cu putere ce depaseste puterea nominala stabilita pentru retelele respective; d).-existenta unor instalatii electrice, imbatranite sau cu improvizatii executate de persoane neautorizate; e).-inlocuirea sigurantelor fuzibile originale cu altele supradimensionate si improvizate; f).-nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune sau amplasarea acestora in apropierea materialelor combustibile. |
||
|
Incendiile provocate de instalatiile electrice se soldeaza cu pierderi materiale ridicate si de multe ori cu victime omenesti. |
|||
|
Fumatul in locuri cu pericol de incendiu |
a).-fumatul in magazii, soproane, fanare, depozite de furaje, poduri, .; b).-fumatul fara respectarea regulilor de prevenire a incendiilor; c).-tigara nestinsa, uitata sau aruncata la intamplare pe materiale combustibile Majoritatea incendiilor datorate fumatului soldate cu victime au avut loc in timpul noptii, cand persoanele respective au adormit cu tigara nestinsa, fiind de multe ori in stare de ebrietate. |
||
|
|
Jocul copiilor cu focul a).-nesupravegherea copiilor; b).-lasarea chibriturilor la indemana copiilor; c).-nepreocupare, din partea parintilor, pentru educarea copiilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor Numarul copiilor, victime ale incendiilor, este in continua crestere |
||
|
|
Cos de fum defect sau necuratat a).-necuratarea periodica a funinginei depuse pe cosurile de fum; b).-neintretinerea cosurilor in urma utilizarii lor indelungate; c).-prezenta unor vicii ascunse de constructie (incastrarea in peretii cosurilor a elementelor combustibile din lemn din plansee si acoperisuri); d).-folosirea improvizatiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu lungime mare si coturi multe montate pe langa si pe peretii combustibili, in apropierea materialelor ori altor obiecte de uz casnic; e).-existenta unor cosuri de evacuare a fumului cu terminatie in spatiul podului pentru a mentine o temperatura mai ridicata si pentru afumarea carnii. | |
|
|
|
a).-utilizarea sobelor metalice si a altor sisteme improvizate sau cu defectiuni; b).-nesupravegherea mijloacelor de incalzire pe timpul functionarii; c).-amplasarea lor in apropierea materialelor combustibile; d).-alimentarea defectuoasa cu combustibili sau folosirea de combustibili necorespunzatori. Mijloace de incalzire defecte, improvizate sau necuratate | |
|
PREVENIREA INCENDIILOR IN SEDIILE FIRMELOR, SPATII DE PRODUCTIE, DEPOZITARE IN BIROURI SI IN ALTE SPATII (LA GOSPODARIILE POPULATIEI)
Prevenirea incendiilor in locurile mentionate anterior se poate asigura prin:
Controale ale pompierilor militari - periodic, pe timpul actiunilor preventive specifice la localitati sau ca urmare a unor sesizari pe linia prevenirii si stingerii incendiilor
Controale ale pompierilor civili - lunar, pe timpul controalelor planificate de componenta preventiva din cadrul serviciului public de pompieri civili sau ca urmare a unor sesizari pe linia prevenirii su stingerii incendiilor
Autocontrol - este o metoda cea mai simpla si rapida utilizata cu succes in Europa occidentala. Metoda consta in a raspunde prin DA sau NU la un set de intrebari privind unele activitati specifice din gospodarii cetatenesti.
In anexa este prezentat un model de lista de autocontrol.
|
|
F Retine: |
CETATENE ! Este mult mai usor sa priviI un incendiu, decat sa-l stingi. |
||
|
|
Orice foc, fie ca este in interiorul sediului social, spatiului de productie, a locuintei sau in exteriorul acestora, trebuie supravegheat. Se interzice folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol a surselor de foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu (depozite de ori ce fel care contin substante cu potentil de aprindere, grajduri, magazii, alte anexe, poduri, .) si explozie (in apropierea buteliilor de aragaz, instalatiilor de gaze naturale, incaperi in care depozitati produse petroliere), cat si la executarea lucrarilor agricole - (in lanuri de cereale, pajisti.), in paduri si in apropierea acestora. Este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei. In cazul in care butelia este defecta, flacara, in prezenta gazului scurs de la butelie, va produce o explozie |
|||
|
|
Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele si intrerupatoarele cu defectiuni sunt surse frecvente de incendiu Aparatura uitata in priza are un potential mare de incendiu Pentru remedierea aparatelor si instalatiilor electrice defecte se apeleaza la specialisti. Nu utilizati aparatele electrice cu mainile ude. Riscati sa va electrocutati si/sau sa suferiti arsuri Nu trageti de cablul pentru debransarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora, devenind o sursa de incendiu sau electrocutare Nu folositi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se incalzesc si exista riscul producerii unui incendiu Nu cumparati jucarii electrice care se conecteaza direct la priza: o jucarie prin care trece o tensiune de 220V poate fi periculoasa pentru un copil. Va recomandam jucariile echipate cu un transformator de protectie care reduce tensiunea la o valoare inofensiva, de regula de 12V. Nu amplasati un obiect metalic de lungime mare (scara, teava, antena, .) in apropierea unei linii electrice aeriene: aceasta conduce adesea la accidente mortale. In cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la inlocuirea sigurantei, a unui fuzibil cu diametrul mai mare decat cel corect: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a litelor, cuielor, monezilor,., in cazul suprasolicitarii retelei electrice sau a unui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducand la incalzirea puternica a cablului de alimentare sau a prizei, in aceste conditii putandu-se declansa un incendiu |
|||
|
Fumat |
Se interzice fumatul in locuri cu pericol de explozie si incendiu Nu fumati la birou, riscati sa uitati tigara tigara aprinsa si sa produceti un incendiu Acasa nu fumati in pat: riscati sa adormiti cu tigara aprinsa si sa produceti un incendiu |
|||
|
|
Cos de fum Cosurile de fum vor fi periodic verificate, curatate si reparate de catre personal specializat si autorizat. Nu faceti improvizatii la caile de evacuare agazelor arse |
|||
|
|
Jocul copiilor cu focul Pastrati chibriturile, brichetele si alte surse de foc in locuri in care copii nu au acces. Inlaturati orice curiozitate a copiilor in legatura cu focul, explicandu-le cu rabdare pericolul pe care acesta il reprezinta pentru viata lor. Nu lasati copiii singuri in casa cu sobe, plite, radiatoare si/sau aparate electrice aflate in functiune. Exemplul celor mari cu privire la folosirea focului in prezenta copiilor conteaza mult in educarea lor. O data cu cresterea, copii trebuie invatati cum sa utilizeze sursele de foc si cum sa se comporte in situatii de pericol. |
|||
|
|
Mijloace de incalzire Se interzice utilizarea instalatiilor de incalzire cu foc deschis, cu improvizatii sau defectiuni si mai ales lasarea lor in functiune nesupravegheate. Respectati distantele de protectie dintre sursele de caldura si materialele combustibile. Amplasati in fata sobelor cu lemne o cutie metalica: aceasta va asigura protectia fata de caderea accidentala, direct pe podea, a lemnelor aprise, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni in contact. Eventuala incalzire a magaziilor, remizelor, halelor, adaposturilor de animale sau a grajdurilor este admisa numai daca sunt luate toate masurile de protectie impotriva incendiilor adica se folosesc: -sobe fixe din caramida -mijloace cu acumulare de caldura care se alimenteaza din exterioru -instalatii de incalzire centrale. Se interzice folosirea sobelor cu usitele sau cenusarele defecte ori care nu se inchid. Cenusa si jaratecul vor fi depozitate in gropi speciale, iar in conditii de vant se va stinge cu apa. |
|||
|
|
BUTELII DE GAZE LICHEFIATE /aragaz Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fara regulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau largite la capete. Se interzice cu desavarsire incercarea cu flacara a etanseitatii buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apa cu sapun. Se interzice asezarea sau pastrarea buteliilor de gaze in apropierea oricaror surse de caldura ori sub actiunea directa a razelor solare Se interzice incalzirea buteliilor ori folosirea acestora in pozitie culcata, rasturnata sau inclinata. Este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie in orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate. La aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale, folositi principiul gaz pe flacara (intotdeauna aprindeti intai chibritul si apoi manverati robinetul de alimentare cu gaz). Recomandam utilizarea aprinzatorului electric. |
|||
|
|
POD Este interzisa depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, .) in podurile cladirilor. Este interzisa folosirea afumatorilor improvizate in podurile cladirilor prin scoaterea unor caramizi din cos sau neridicarea zidariei cosurilor deasupra acoperisului ori lasarea deschisa a usitelor de curatare. |
|
|
afumatoare Se interzice folosirea afumatoarelor improvizate ori amplasarea acestora in magazii, suri, remize, sub soproane sau langa materiale combustibile: afumatorile se confectioneaza din zidarii de caramida si materiale incombustibile si se vor amplasa independent de celelalte constructii din gospodarie. |
Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc.
Evaluarea, armonizarea si reflectarea interdependentei dintre nivelurile de performanta privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor se realizeaza prin scenarii de siguranta la foc.
Ordin nr. 84 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 12. 09.2001 - EXTRAS Ministrul de interne,
ANEXA
Metodologie din 14 iunie 2001 privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 12 septembrie 2001
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
-Prezenta metodologie stabileste principii, criterii si niveluri de performanta, precum si conditii tehnice necesare elaborarii scenariilor de siguranta la foc aplicande-se pentru analizarea, evaluarea interdependentei nivelurilor de performanta, inclusiv a timpilor de siguranta la foc si, dupa caz, a timpilor operativi de interventie, cu masurile tehnico-organizatorice, conditiile de asigurare a interventiei si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, necesare indeplinirii exigentei de siguranta la foc a utilizatorilor.
-Prezenta metodologie constituie cadrul orientativ pentru intocmirea scenariilor de siguranta la foc, necesar factorilor implicati in proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea si expertizarea constructiilor, instalatiilor si a altor amenajari, precum si pentru stabilirea masurilor compensatorii la lucrarile de amenajari ale constructiilor existente, in cazul in care in mod justificat nu pot fi indeplinite prevederile reglementarilor tehnice in vigoare privind cerinta de calitate a sigurantei la foc.
-Scenariul de siguranta la foc estimeaza, in principal, conditiile tehnice asigurate conform reglementarilor si actiunile ce trebuie intreprinse in caz de incendiu.
Sectiunea a 2-a
Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de
siguranta la foc
asigurati conform reglementarilor tehnice
Riscul de incendiu Identificarea si stabilirea nivelurilor de risc sau
a categoriilor de pericol de incendiu se fac conform Metodologiei privind
identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, luandu-se in
considerare:
a) densitatea sarcinii termice;
b) clasele de combustibilitate
si periculozitate ale materialelor si substantelor utilizate;
c) sursele potentiale de
aprindere si imprejurarile preliminate care pot favoriza aprinderea
si, dupa caz, timpul de aprindere si de dezvoltare libera a
incendiului.
Nivelurile riscului (categoriile de pericol) de incendiu se stabilesc pentru
fiecare incapere, spatiu, zona, compartiment, potrivit
reglementarilor tehnice (in functie de densitatea sarcinii termice,
functiunea spatiilor, incaperilor, respectiv de natura
activitatilor desfasurate, compor-tarea la foc a
elementelor de constructii si caracteristicile de ardere a
materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau
depozitate), si se precizeaza in scenariul de siguranta la
foc intocmit doar pentru cladirea in ansamblu, instalatia
tehnologica ori compartimentul de incendiu.
Se analizeaza, dupa caz, posibilitatea reducerii riscului de
incendiu, potrivit reglementarilor tehnice si conditiilor
functionale.
Rezistenta la foc Pentru cuantificarea nivelurilor de
performanta privind rezistenta la foc se precizeaza:
a) rezistenta la foc a
principalelor elemente de constructie (in special a celor portante sau cu
rol de compartimentare), stabilita potrivit criteriilor din
reglementarile tehnice;
b) gradul de rezistenta la
foc a constructiei sau a compartimentului de incendiu;
c) compartimentarea antifoc si
elementele de protectie a golurilor din peretii si
planseele antifoc;
d) masurile suplimentare de
protectie la foc stabilite, dupa caz, si justificate tehnic.
Preintampinarea propagarii incendiilor Pentru asigurarea preintampinarii
propagarii incendiilor la vecinatati si in interiorul
constructiei (compartimentului de incendiu) se vor preciza:
a) distantele de
siguranta asigurate conform reglementarilor tehnice sau
masurile compensa-torii realizate, atunci cand aceste distante nu pot
fi respectate;
b) masurile constructive
(peretii, planseele rezistente la foc si elementele de
protectie a goluri-lor din acestea, precum si posibilitatea de
intrerupere a continuitatii golurilor din elementele de
constructii) pentru limitarea propagarii incendiului in interiorul
compartimentului de incendiu, pe fatade si pe acoperis;
c) timpul de propagare a incendiilor
la constructiile vecine;
d) sistemele de evacuare a fumului
si, dupa caz, a gazelor fierbinti.
Comportarea la foc In functie de
contributia la foc a zonelor cu potentiale calorice mari (niveluri de
risc mare, foarte mare sau cu pericol de explozie) se precizeaza
rezistenta la foc a elementelor de compartimentare necesare pentru
asigurarea sigurantei utilizatorilor pe timpul evacuarii si
interventiei in caz de incendiu.
Se inscriu eventuale masuri recomandate pe timpul interventiei in caz
de incendiu, pentru a nu afecta comportarea la foc a constructiei.
Stabilitatea la foc Stabilitatea la foc se
estimeaza potrivit prevederilor normelor generale, in functie de:
a) gradul de rezistenta la
foc a constructiei sau a compartimentului de incendiu;
b) comportarea la foc si
rezistenta la foc a principalelor elemente de rezistenta ale
constructiei sau ale instalatiei tehnologice;
c) timpii operativi de
interventie, dupa caz;
d) timpul de incendiere totala.
Cai de acces, evacuare si interventie
Se precizeaza caracteristicile tehnice si functionale ale
acceselor carosabile si ale cailor de interventie ale
autospecialelor, proiectate conform cerintelor reglementarilor
tehnice si regulamentului general de urbanism, referitor la:
a) dimensiuni (gabarite);
b) trasee;
c) realizare si marcare.
Pentru caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se
precizeaza:
a) alcatuirea constructiva
a cailor de evacuare si protectia golurilor din peretii ce
le delimiteaza;
b) tipul scarilor, forma si
modul de dispunere a treptelor (interioare, exterioare deschise, cu rampe
drepte sau curbe, cu trepte balansate etc.);
c) geometria cailor de evacuare
(gabarite - latimi, inaltimi, pante etc.);
d) timpii (lungimile) de evacuare;
e) numarul fluxurilor de evacuare;
f) existenta iluminatului de
siguranta, tipul si sursa de alimentare cu energie
electrica de rezerva;
g) marcarea cailor de evacuare.
Pentru scarile de salvare si ascensoarele de interventie in caz
de incendiu se inscriu:
a) tipul, numarul si caracteristicile
acestora;
b) modul de amplasare si
posibilitatile de acces, sursa de alimentare cu energie
electrica de rezerva;
c) timpul de siguranta a
cailor de evacuare si, dupa caz, a refugiilor si
ascensoarelor de interventie;
d) timpul de supravietuire.
Dupa caz, se fac
recomandari (precizari) privind salvarea persoanelor, a animalelor
si evacuarea bunurilor pe timpul interventiei.
Sectiunea
a 3-a
Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, propus in proiect sau existent, se analizeaza prin prisma normelor si dispozitiilor generale de p.s.i., precum si a reglementarilor specifice,
Sectiunea
a 4-a
Conditii specifice pentru
asigurarea interventiei in caz de incendiu
-In functie de categoria de importanta a constructiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu (categorii de pericol de incendiu), amplasarea constructiei, instalatiei tehnologice sau a amenajarii se specifica:
a) sursele de alimentare cu apa,
substantele de stingere si rezervele aferente;
b) pozitionarea racordurilor de
alimentare cu energie electrica, gaze si, dupa caz, alte
utilitati;
c) asigurarea serviciului propriu de
pompieri civili (atunci cand este obligatoriu), specificandu-se categoria
serviciului, dotarea cu mijloace de interventie si salvare
(autospeciale, nave si trenuri p.s.i., motopompe, ambulante,
autosanitare etc.);
d) timpii operativi de
interventie asigurati pentru alarmare (T1) si alertare (T2);
e) zonele, incaperile,
spatiile in care se gasesc materiale periculoase si pentru care
sunt necesare produse de stingere si echipamente speciale (se vor preciza
inclusiv cantitatile respective si starea in care se afla),
precum si tipul echipamentului individual de protectie a
personalului.
CLASIFICAREA MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR DEPOZITATE
( DUPA CLASA DE PERICULOZITATE )
1. Constructiile si incaperile de depozitare a materialelor si substantelor, se realizeaza corespunzator prevederilor reglementarilor tehnice, avand in vedere categoria de pericol de incendiu si clasa de periculozitate a acestora, determinata in functie de aportul pe care-l pot aduce la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform tabelului .
|
Cla-sa de Peri-cu-lozi-tate |
Caracteristicile materialelor si substantelor |
Felul Ambalajului |
Exemple |
|
P.1. Fara Peri-cu-lozi-tate |
Materiale incom-bustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase |
Fara ambala-je(in vrac) sau in amba-laje incom-bustibile |
Minereuri, produse si piese metalice (inerte) ci-ment, nisip, beton, materiale de constructii refrac-tare, azbest; fructe, legume, carne; conserve in cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) etc. |
|
P.2. Cu pericu-lozitate Redusa |
A. Materiale din clasa P1 |
In ambalaje cu combusti-bilitate redu-sa, mentio-nate in coloana 3. |
Minereuri si alte materiale inerte in saci sau butoaie combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn; lichide incombustibile sau conserve in ambalaje incombustibile in navete sau ladite combustibile ori pe palete de lemn, etc. |
|
B. Materiale care se aprind greu, au o vite-za redusa de ardere,nu au o putere calorica mare. |
Neambalate in ambalaje mentionate in coloana 3. |
Aparate electrice; obiecte executate din bachelita si rasini fenolice; melamina; piei brute; baloti de lana (spalata si uscata); zahar brut si cereale in vrac sau in saci; produse de panificatie; tutun in butoaie. |
|
|
C. Lichide incom-bustibile inerte |
In ambalaje combustibile |
Lapte; apa minerala in butelii din plastic, cutii carton, etc. |
|
|
P.3.Cu pericu-lozitate medie |
A. Materialele din clasele P1 si P2 |
Ambalate in cutii de carton |
|
|
B. Materiale cu combustibi- litate medie (care nu se incadreaza in clasele P4 si P5) si cu putere calorifica cel mult 27.3 Mj/kg |
In orice fel de ambalaje, cu exceptia celor din materiale plastice spongioase |
Mobila (fara garnituri din buret de cauciuc sau plastic) si obiecte masive din lemn; butoaie din lemn goale (fara reziduuri periculoase); bambus; panouri din fibre de lemn; produse din ebonita; fibre animale (lana, matase naturala, par, etc.) si fibre artificiale cu combustibilitate redusa (poliamidice, poliesterice, poliacrilice si polivinilice); tesaturi si confectii executate din asemenea fibre, fibre vegetale, toarse gros; saltele si perne (fara buret de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; carti; papetarie; negru de fum (ambalat in saci sau granulat); amidon, faina de cereale, zahar cristalizat, paste fainoase si alte articole de bacanie, ambalate in pungi; tutun; ceai; legume uscate; grasimi, etc |
|
|
C. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabili- tate mai mare de 100oC. |
In ambalaje incombusti- bile care pot fi introduse in cutii de carton. |
Vopsele de ulei in cutii, borcane, butoaie si similare; produse farmace-utice combustibile in cutii, bidoane, damigene, sticle etc.; lubrifianti si glicoli in butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale in butoaie, sau sticle etc. |
|
|
P.4.Cu pericu-lozitate Mare |
si produse din clasele P1 - P3 |
In ambalaje din materiale plastice spongioase | |
|
B. Materiale combustibile cu viteza mare de ardere cu putere calorifica mai mare de 27.3 MJ/kg. |
Indiferent de forma de ambalare |
Lemn in forma de tocatura si talas; fibre vegetale ( in, canepa,bumbac); fibre artificiale cu putere calo-rifica mai mare de 27,3 MJ/kg; confectii executate din asemenea fibre;saltele si plapu-mi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioa-se; fibre textile; vata; paie; zeegras; impletituri din nuiele; celuloza, etc., carton; hartie; cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice si obiecte confec-tionate din acestea (alt fel decat sub forma de fibre) care nu sunt mentio-nate la clasa P3. |
|
|
C. Materiale si produse incom-bustibile care pot suferi deteriorari importante in urma actiunii tempera-turilor inalte, a apei sau gazelor corozive. |
Indiferent de natura ambalajelor |
Aparatura electrica si electronica avand relee si contacte sensibile necapsulate ; tuburi electronice; utilaje si aparate de inalta precizie; bijuterii; medicamente si produse cosmetice. |
|
|
D. Materiale si produse care sub efectul temperatu-rii degaja cantitati importante de gaze corozive. |
Indiferent de natura ambalajelor |
Policlorura de vinil; teflon si rasini epoxidixe; acid clorhidric; clorura de var, etc. |
|
|
E. Lichide combustibile din clasa P3 |
In ambalaje combustibile |
Lichide ambalate in bidoane de carton sau in bidoane sau canistre din mate-riale plastice. |
|
|
F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate intre 50 -100oC. |
In ambalaje incombustibile care pot fi introduse in cutii de carton. |
Carburanti Diesel, motorina, pacura, smoala, uleiuri pentru actionari hidraulice si de ungere; uleiuri minerale; cerneala tipografica, etc. |
|
|
P.5.Cu pericu-lozitate deosebit de mare |
A. Materiale instabile care se pot descompune explo-ziv la temperatura naturala. Materiale care pot exploda sub efectul incalzi-rii, frecarii, loviturii sau al socurilor de detonatie. Obiecte pirotehnice. |
Indiferent de modul de ambalare |
Acid acrilic; acid cianhidric nestabilizat; acid percloric anhidru;apa oxigenta concentrata; clorat de amoniu; hidrazina anhidra; acetilena; acetiluri (de argint, cupru etc.);anhidra cromica; azotat de amoniu sau potasiu; azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor;hiroxilamina; nitroetan; nitroceluloza uscata; peroxizi (de acetil, benoil, zinc); chibrituri de fosfor alb; munitie exploziva sau incendiara; exploziv; corpuri pentru artificii, rachete, etc. |
|
B. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii explozive sau se pot aprinde. |
Indiferent de modul de ambalare |
Acetona; acid acetic; acid fluorhidric anhidru; amoniac; etilendiamina; peroxizi de potasiu sau sodiu, etc. |
|
|
C. Materiale susceptibile sa se autoaprinda |
Indiferent de modul de ambalare |
Carton asfaltat in roluri (suluri);carb-une bituminos; deseuri de cauciuc sau lana; faina de lucerna, de peste; fosfor alb; ingrasaminte organice umede; mangal; seminte de in, etc. |
|
|
D. Substante oxidante capabile sa initieze aprin-derea materiale- lor combustibile la contactul cu acestea. |
Indiferent de modul de ambalare |
Acid azotic; clorhidric; sulfuric; brom; clor; ierbicide; iod; salpetru (azotat de potasiu), etc. |
|
|
E. Materiale care sub efectul caldurii degaja cantitati mari de gaze combustibile sau toxice. |
Indiferent de modul de ambalare |
Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetona; anilina; cloroform; clorura de metil; esteri; iod; iodati; piridina; tetrabrommetan; acetat de plumb; butadiena; fosfor; sulfat de metil, etc. |
|
|
F. Materiale care in contact cu apa se aprind, degaja tem-peraturi capabile sa aprinda materialele combustibile din ime-diata vecinatate sau degaja gaze combustibile. |
Indiferent de modul de ambalare |
Amida alcalina; amestecuri aluminotromi-ce; bariu; calciu; carbura de calciu -carbid; hidroxid de calciu (var nestins); hidrura de aluminiu; calciu; etc. magneziu metalic sau aliaje cu continut mai mare de 30% (masa de magneziu); potasiu metalic; sodiu metalic; plutoniu; titan; uraniu; zinc pulverulent. |
|
|
G. Recipienti cu gaze comprimate |
Indiferent de modul de ambalare |
Recipienti ficsi sau transportabili cu gaze sub presiune; recipienti de tip "Spray" etc. |
|
|
H. Substante sau materiale solide care au o putere calorifica mai mare de 33.6 MJ/kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensa. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mica de 55oC. Gaze combustibile |
Indiferent de modul de ambalare |
Celuloid si obiecte din celuloid; pelicula pe baza de nitroceluloza; peroxilina; bicromat de sodiu; clorati (de calciu, potasiu, bariu etc.); permanganat de sodiu, calciu sau zinc; peroxizi de potasiu, sodiu, plumb; petrol lampant; benzina; sulfura de carbon; toluen; titei; acetona; gazolina; alcool etilic, etc., propan; butan; propilena; hidrogen; butadiena; gaz de furnal; metan, etc. |
EXTRAS - Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118
(cap.2 -conditii generale de performanta a constructiilor; cap.3 - performante comune cladirilor civile publice).
-Normativul stabileste performantele si nivelele de performanta admisibile privind "siguranta la foc" a constructiilor si este destinat proiectantilor, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici si responsabililor tehnici cu executia, proprietarilor sub orice titlu si utilizatorilor constructiilor, precum si organelor administratiei publice potrivit obligatiilor si raspunderilor ce le revin in conformitate cu Legea privind calitatea in constructii nr.10/1995.
-Prevederile normativului sunt obligatorii la constructiile noi de orice fel si instalatiile utilitare aferente acestora - indiferent de proprietate sau destinatie.
-La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor existente, atunci cand, in mod justificat, nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect masuri compensatorii de siguranta la foc.
-Nu fac obietul normativului instalatiile si echipamentele tehnologice de productie (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive, etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora si constructiile destinate fabricarii, manipularii si depozitarii explozibililor, instalatiile tehnologice in aer liber, constructiile nucleare, constructiile subterane hidroenergetice si ale metroului, precum si cele specifice organizarii de santier.
Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura, prevederile normativului au caracter de recomandare, urmand a fi luate de la caz la caz, numai masuri de imbunatatire a sigurantei la foc posibil de realizat, fara afectarea caracterului monumentului.
RISC DE INCENDIU SI GRAD DE REZISTENTA LA FOC
La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sarcinii termice (q) si de destinatia spatiilor.
In functie de q riscul de incendiu poate fi:
1. mare q = peste 840 MJ / m.p.
2. mijlociu: q = 420 ÷ 840 MJ / m.p.
3. mic: q = sub 420 MJ / m.p.
In functie de destinatia spatiilor riscul de incendiu poate fi:
1. mare: in care se utilizeaza sau se depoziteaza materiale ori substante combus
.tibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.);
2. mijlociu in care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari calde, etc.);
3. mic: celelalte incaperi si spatii.
Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare, care reprezinta minimum 30% din volumul acestora.
La constructii de productie si/sau depozitare riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprima:
Categoriile A si B (BE3a,b): risc foare mare de incendiu;
Categoria C (BE2): risc mare de incendiu;
Categoria D (BE1a): risc mediu de incendiu;
Categoria E (BE1b): risc mic de incendiu.
Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentata existenta intr-o incapere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de pericol a acestora, cu urmatoarele exceptii:
-categoriile A si B de pericol de incendiu, al caror volum aferent este mai mic de 5% din volumul incaperii sau compartimentului respectiv;
-categoriile C si D de pericol de incendiu, cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul incaperii sau al compartimentului respectiv, fara a depasi o arie de 400m.p.
Gradul de rezistenta la foc - reprezinta capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.
. Amplasarea constructiilor si conformarea la foc
Amplasare - astfel incat sa nu permita propagarea incendiilor o perioada de timp normata sau, in cazul prabusirii, sa nu afecteze obiectele invecinate, respectandu-se distantele minime de siguranta ori compartimentandu-se prin pereti rezistenti la foc.
Distante de siguranta
|
Grad de rezistenta la foc |
Distante minime de siguranta (m) fata de constructii avand gradul de rezistenta la foc |
||
|
I - II |
III |
IV - V |
|
|
I - II | |||
|
III | |||
|
IV - V | |||
Limitarea propagarii focului si a fumului
Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul:
antifoc (AF);
rezistente la foc (RF);
rezistente la explozie (RE);
etanse la foc (EF).
In continuare normativul trateaza probleme specifice pentru limitarea propagarii focului si a fumului dupa cum urmeaza:
1.- elemente antifoc si protectia golurilor din acestea
- pereti antifoc - protectia golurilor din peretii antifoc
- usi, obloane, cortine antifoc - incaperi tampon antifoc
- tamburi deschisi antifoc - plansee antifoc
2.- elemente rezistente la foc si protectia golurilor
- pereti si protectia golurilor
- plansee si protectia golurilor
3.- elemente rezistente la explozie si protectia golurilor
4.- elemente etanse la foc
Desfumarea prin tiraj natural - organizat se realizeaza prin introduceri de aer si evacuari de fum care comunica cu exteriorul direct sau prin canale, astfel dispuse, dimensionate si realizate incat sa asigure circulatia aerului in volumul protejat si evacuarea fumului.
Desfumarea prin tiraj mecanic se asiguraprin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului, astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului.
In continuare normativul trateaza conditiile specifice de desfumare a caselor de scari inchise si a circulatiilor comune orizontale inchise.
Cai de evacuare in caz de incendiu
In constructii, compartimente de incendiu, incaperi si alte spatii construite vor fi asigurate cai de evacuare prin care, in caz de incendiu, persoanele sa poata ajunge in exterior la nivelul terenului sau al unor suprafete carosabile, in timpul cel mai scurt si in conditii de deplina siguranta.
Nu constituie cai de evacuare in caz de incendiu, in general: ascensoarele; trecerile prin usi antifoc care se pot bloca in pozitie inchisa sau prin usi incuiate in timpul functionarii normale a cladirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transporta incarcaturi periculoase; galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta sau vehiculeaza substante cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 atm.
Numar cai de evacuare - asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci cand conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizat, precum si in cazurile in care numarul persoanelor este mai mare dar timpul (lungimea) traseului de evacuare se inscrie in valoarea admisa pentru coridoare infundate, in functie de gradul de rezistenta la foc, risc sau categorie de pericol de incendiu, tip de cladire si destinatie, conform prevederilor normativului.
La cladiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate, precum si in situatiile stabilite de normativ, sunt obligatorii minimum doua cai de evacuare.
Usi - deschiderea usilor de pe traseul cailor de evacuare, de regula, trebuie sa se faca in sensul deplasarii oamenilor spre exterior, cu exceptia usilor prin care se evacueaza cel mult 30 persoane valide si a cazurilor prevazute in normativ.
Scari interioare - Scarile interioare pot fi inchise (amplasate in case proprii de scari) sau deschise (amplasate in holuri, vestibuluri, atriumuri etc.). Scarile de evacuare, de regula, trebuie sa duca, pe aceeasi verticala, de la ultimul nivel pentru care asigura evacuarea, pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului ori al unor suprafete exterioare carosabile, sau pe o terasa de pe care evacuarea poate fi continuata pana la nivelul terenului.
Scari exterioare deschise - Scarile de evacuare deschise pot fi amplasate independent, in exteriorul constructiei sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot inlocui scarile interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, daca sunt executate din materiale C0, cu rezistenta la foc de minimum 15 minute si daca:
-respecta prevederile referitoare la dimensionarea scarilor de evacuare;
-sunt protejate astfel incat circulatia sa nu poata fi blocata de flacarile sau fumul produs - in caz de incendiu - ori datorita avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substante toxice, etc. amplasate la mai putin de 3,00m de gabaritul scarii.
Dimensionarea cailor de evacuare
Determinarea fluxurilor de evacuare
F N / C
F numarul de fluxuri;
N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux.
Gabaritele cailor de evacuare
0,80m pentru un flux;
1,10m pentru doua fluxuri;
1,60m pentru trei fluxuri;
2,10m pentru patru fluxuri;
2,50m pentru cinci fluxuri.
Timpul de evacuare (lungimea cailor de evacuare)
La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii caii de evacuare, se ia in considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare, de la punctul de plecare pana la o iesire in exterior, sau pana la o scara de evacuare inchisa sau deschisa, ori degajament protejat, tinand seama de pozitia diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectandu-se nivelele de performanta admise in normativ.
Instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor
Constructiile se prevad, dupa caz, cu instalatii de semnalizare si stingare a incendiilor, potrivit reglementarilor de specialitate.
Instalatii utilitare aferente constructiilor
Instalatiile utilitare (hidro, electrice, de incalzire, de ventilare, conditionare si altele asemenea) se proiecteaza astfel incat sa nu contribuie la producerea si propagarea incendiilor, in conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale reglementarilor de specialitate.
Cai de acces, interventie si salvare
Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie si salvare in caz de incendiu la constructii si instalatii se prevad cai de circulatie (drumuri) necesare functional sau fasii libere de teren, orespunzator amenajate pentru accesul utilajelor si autospecialelor de intervantie ale pompierilor.
Nu este obligatorie asigurarea unor circulatii carosabile la cabane, refugii turistice, constructii la altitudine (montane), anexe gospodaresti, etc., precum si la constructiiincadrate in categoria de importanta D (redusa).
Dotarea cu mijloace de interventie si serviciul de pompieri
Pentru asigurarea verificarii, supravegherii si interventiei in caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului de pompieri, in functie de categoria de importanta, marimea, destinatia si vulnerabilitatea la incendiu a constructiei.
Capitolul 3. Performante comune cladirilor civile (publice)
Riscuri de incendiu si grade de rezistenta la foc
Riscul de incendiu si gradul de rezistenta la foc se stabilesc conform celor prezentate la capitolul 2.
Amplasare si conformare la foc
Amplasare - conform punctului 2.2.
Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale cladirilor civile (publice) supraterane
Gradul derezistenta la foc |
Aria maxima construita (la sol), a unui compartiment de incendiu (in mp) |
|
|
Cladiri cu un nivel |
Cladiri cu mai multe niveluri |
|
|
I - II | ||
|
III | ||
|
IV | ||
|
V | ||
Nota: 1. Pentru cladirile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora u 100%. Atunci cand se prevad instalatii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorarile mentionate nu se cumuleaza.
2. In cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale conducerilor respective.
Numar de niveluri supraterane maxim admis si capacitatea cladirilor civile de gradul III.V de rezistenta la foc
|
Nr. Crt |
Destinatia cladirilor |
Capacitate (Numar maxim de persoane) |
Numar maxim de niveluri pentru cla-diri avand gradul de rezistenta la foc: |
||
|
III |
IV |
V |
|||
|
Cladiri care adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure | |||||
|
Cladiri pentru muzee sau expozitii care nu adapostesc valori deosebite si nu sunt sali glomerate | |||||
Cladiri pentru cazare temporara | |||||
|
Cladiri pentru invatamant de cultura generala si licee | |||||
|
Cladiri de locuit | |||||
|
Cladiri cu alte destinatii, fara sali aglomerate | |||||
Nota: In cazuri justificate tehnic si asigurand masuri suplimentare de protectie, investitorii pot adopta un singur nivel in plus fata de cele admise, pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducere respective.
Cai de evacuare in caz de incendiu
Sunt admise scari de evacuare interioare deschise in constructiile civile (publice), daca servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult doua niveluri.
|
Nr. Crt |
Destinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care se caluleaza evacuarea |
Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (numar de persoane) |
|
Cladirile care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternitati, stationare medicale, cladiri pentru copii de varsta prescolara, ospicii pentru alienati mintali, camine pentru batrani si infirmi, persoane handicapate, etc. | ||
|
Cladirile pentru invatamant de toate gradele, administrative, sociale, laboratoare, studiouri cinematografice si de radio, sali de adunari, auditorii, magazine, expozitii, alimentatie publica, de lectura, sport, asteptare, etc. care nu sunt sali aglomerate sau cladiri inalte ori foarte inalte | ||
|
Cladiri de locuit, administrative, hoteluri, camine, cabane, etc. care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. |
Dotarea cu mijloace de interventie, serviciul de pompieri
Cladirile civile (publice) se doteaza cu stingatoare, asigurand un stingator portativ cu pulbere de 6 kg sau echivalentul acestuia pentru o arie construita de maximum 250 mp, dar minimum doua stingatoare pe fiecare nivel al cladirii.
De regula, constructiile civile vor avea constituite servicii de pompieri civili atunci cand capaitatea maxima simultana depaseste 500 persoane, precum si atunci cand mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu actionare automata.
Al.1.-incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit,bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului si restul ramane la terminarea procesului de fumat.
Al.2.-Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa10 secunde.Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile cum sunt: paiele de grau, resturi de hartie si lichide inflamabile,aflate in vase deschise sau imprastiate
al.1.- Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550-600 grade celsius, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.
Art. 26.- Prezenta deseurilor, rezidurilor, ambalajelor, precum si scurgerile necontrolate de fluide combustibile poate favoriza in anumite conditii propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si/din interiorul cladirii.
Art.37.-Deseurile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzatoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde posibilitatea de a intra in contact cu materiale combustibile ( textile, hartie, lemn etc) este foarte mare.
Art.36.- Aparatele electrice de incalzit cu elemente de incalzire in cuva de ulei poate constitui sursa de aprindere, deoarece temperatura peretilor cuvei poate atinge 1500 grade Celsius fata de maximul 750 grade C avand acesta functionarea cu termostat.
Art.38.-Deseurile improvizare si artizanale prezinta risc deosebit datorita puterii mari si a deficientelor pe circuitele de alimentare,aspect care conduce la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt racordate(conductori, prize, stechere, etc).
D.G. PSI 004/2001 EXTRAS
Art.91.-In cazul activitatilor gospodaresti principalele masuri de prevenire a incendiilor datorate riscurilor generale de electicitate statica se refera la:
Interzicerea spalarii sau curatirii imbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;
Interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si aaltor recipienti din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinol-petrolului si a altor lichide inflamabile;
Interzicerea folosirii palniilor din material plastic la tranzvadarea lichidelor inflamabile;
Activitate practica
-Cunoasterea stingatorului cu praf si CO2 , exercitiu practic; Caracteristici
Mod de actiune
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
