Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» Plan general de securitate si sanatate in munca pentru lucrarea: complex rezidential


Plan general de securitate si sanatate in munca pentru lucrarea: complex rezidential


Plan general de securitate si sanatate in munca pentru lucrarea:



Complex rezidential "_____ _______ ______ ____________"

CUPRINS

Capitolul I : Informatii generale

1.1 - Obiectul planului general de securitate si sanatate in munca

1.2 - Masuri organizatorice generale privind securitatea si sanatatea in munca

1.2.1 - Sedintele de coordonare pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului

1.2.2 - Managerul de proiect

1.2.3 - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului

1.2.4 - Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general

1.2.5 - Coordonatorul tehnic al lucrarilor

1.2.6 - Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de subantreprenori

Capitolul II : Prezentarea generala a lucrarii si informatii

administrative

- Partile contractante

- Descrierea proiectului si calendarul general de executie

- Previziuni privind efectivul global maxim si numarul intreprinderilor ce vor interveni pe santier

2.4 - Managerul de proiect

2.5 - Coordonatorul privind securitatea si sanatatea in munca

2.6 - Echipa care asigura coordonarea in materie de securitate la nivelul lucrarii

2.7 - Servicii de urgenta

Capitolul III : Masuri de organizare si coordonare generala a santierului

- Delimitarea amplasamentului, accesul si deplasarea in incinta santierului

- Controlul accesului pe santier si procedura de primire a personalului

- Identificarea personalului

- Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier

Organizarea primului ajutor

- Instalatii de urgenta in caz de incendiu

- Instalatiile electrice temporare

- Spatiile de depozitare

- Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei

Capitolul IV : Masuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de

interferarea activitatilor din santier

4.1 - Modalitati de cooperare intre antreprenorul general,subantreprenori,muncitori independenti sau persoane temporare

4.2 - Caile de circulatie comune

- Utilizarea si interferarea aparatelor de ridicat

4.4 - Survolarea zonelor de lucru de catre macarale

4.5 - Verificarea aparatelor de ridicat

Capitolul V : Procedurile de salvare in caz de accident

- Organizarea masurilor de salvare si prim ajutor

- Raportarea accidentelor si incidentelor

Capitolul VI : Identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si masuri specifice de prevenire si protectie pentru principalele categorii de lucrari executate

6.1 - pentru sapaturi

6.2 - pentru turnare betoane

6.3 - pentru dulgherie

6.4 - pentru zidarie

pentru lucrari de gips-carton

6.6 - pentru lucrari de finisaje, zugraveli, vopsitorie

6.7 - pentru lucrari de instalatii sanitare si termice

6.8 - pentru lucrari de instalatii electrice

6.9 - pentru confectii metalice - scule si dispozitive

6.10 - pentru lucrari de termo si hidroizolatii

6.11 - pentru lucru la inaltime

CAPITOLUL I

INFORMATII GENERALE

Obiectul planului general de securitate si sanatate in munca

Prezentul plan este in conformitate cu legislatia in vigoare, in principal Legea Securitatii si Sanatatii in Munca Nr.319/2006 si HG Nr.300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile.

Planul general de securitate si sanatate in munca (PGSSM) este un document care defineste ansamblul masurilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala ce decurg din desfasurarea si interferenta activitatilor in santier.

Prin intermediul acestui plan se urmareste conducerea si coordonarea tuturor activitatilor desfasurate in santier din punctul de vedere al sigurantei si sanatatii in munca.

PGSSM are ca scop stabilirea modului concret prin care toate persoanele juridice sau fizice implicate in realizarea proiectului (beneficiar,antreprenor general, subantreprenori, lucratori independenti etc.) vor gestiona, coordona si controla desfasurarea lucrarilor in asa fel incat sa se asigure sanatatea si integritatea tuturor categoriilor de personal angrenate precum si protectia mediului inconjurator si a celorlalte persoane ce pot fi afectate.

Principalele obiective ale PGSSM sunt:

a)     asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos pentru toti cei care lucreaza, prin mentinerea unei stari de ordine capabila sa minimizeze la maxim toate pericolele potentiale

b)     prevenirea tuturor accidentelor care pot cauza ranirea sau prejudicierea sanatatii oricaror persoane precum si pagube materiale de orice fel

c)     prevenirea oricaror forme de viciere a mediului ambiant

d)     evidentierea tuturor pericolelor care pot ameninta sanatatea si integritatea corporala a persoanelor precum si mediul inconjurator

e)     informarea si instruirea tuturor celor implicati cu privire la metodele de lucru si masurile care trebuiesc luate astfel incat activitatea pe santier sa se desfasoare in conditii de maxima siguranta.

Masuri organizatorice generale privind securitatea si sanatatea in munca

1.2.1 Sedintele de coordonare pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului

Sedintele de coordonare pe linie organizatorica vor asigura coordonarea si implementarea PGSSM vor participa:

managerul de proiect

- coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca la nivelul proiectului

coordonatorul cu securitatea muncii al antreprenorului general

coordonatorul tehnic al lucrarilor

responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de catre fiecare subantreprenor, pe toata perioada cat acestia executa lucrari pe santier

Se intruneste la solicitarea coordonatorului cu securitatea si sanatatea in munca, cel putin de o data pe luna.

In maximum cinci zile de la producerea unui accident de munca ,incident periculos sau constatatrea unor cazuri de imbolnaviri profesionale , coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca la nivelul proiectului va convoca sedinta

Data, ora si locul intrunirii sunt stabilite de presedinte si comunicate in scris membrilor cu cel putin cinci zile inainte.

Coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca la nivelul proiectului va prezenta lunar un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca de pe santier.

Cu ocazia intrunirii se va incheia un proces verbal care va fi semnat de catre toti membrii prezenti.

Coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca la nivelul proiectului va asigura arhivarea tuturor proceselor verbale pe toata durata lucrarilor.

Toti lucratorii din santier vor fi informati cu privire la deciziile adoptate in cadrul sedintei prin afisarea la loc vizibil a unei copii a procesului verbal incheiat cu ocazia ultimei intruniri.

Principalele atributii a celor care participa la sedinte sunt:

avizeaza alegerea solutiilor tehnice si a echipamentelor luand in considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor

avizeaza amenajarea spatiilor sociale si sanitare destinate lucratorilor (vestiare, toalete, spatii pentru servit masa)

avizeaza alegerea si achizitionarea mijloacelor si echipamentelor de protectie colectiva si individuala

analizeaza raportul prezentat de coordonatorul in materie de securitate si sanatate la nivelul proiectului si recomandarile acestuia

analizeaza accidentele de munca, imbolnavirile profesionale si orice evenimente sau incidente petrecute pe santier

analizeaza plangerile formulate de catre lucratori privind conditiile de munca

analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale,imbunatatirea conditiilor de munca si dispune, daca este necesar, introducerea acestora in PGSSM

propune sanctiuni si stimulente pentru buna desfasurare a ctivitatilor de prevenire si protectie.

1.2.2 Managerul de proiect

Managerul de proiect se va asigura ca toate masurile si sarcinile definite in PGSSM sunt pe deplin si in mod efectiv indeplinite de catre toate persoanele competente desemnate.

Managerul de proiect va lua masuri imediate pentru eliminarea sau "tinerea sub control" a oricaror riscuri semnalate de catre coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca.

Conform HG300/2006 principalele atributii in materie de securitate si sanatate in munca ale managerului de proiect sunt:

asigura aplicarea principiilor generale de prevenire si protectie la nivelul santierului si implementarea PGSSM

asigura coordonarea si comunicarea in materie de prevenire si protectie la nivelul santierului

solicitata antreprenorului general si tuturor subantreprenorilor planurile proprii de securitate si sanatate in munca si analizeaza compatibilitatea acestora cu PGSSM cooperand in acest scop cu coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca

ia in considerare observatiile coordonatorului cu securitatea si sanatatea in munca si actioneaza pentru inlaturarea tuturor situatiilor periculoase semnalate

se asigura ca santierul este dotat cu facilitati sociale si sanitare corespunzatoare (vestiare, toalete, locuri speciale pentru spalat, apa potabila,etc.)

se asigura cu sunt luate toate masurile de protectie colectiva si individuala prevazute in PGSSM

se asigura ca sunt create conditii de interventie in caz de accident si de prim ajutor

asigura implementarea si testarea periodica a procedurilor de interventie in caz de acident sau situatie periculoasa

se asigura ca toate accidentele,incidentele si evenimentele periculoase sunt raportate si investigate

se asigura ca sunt create conditii pentru efectuarea instructajelor in materie de securitate si sanatate in munca (un spatiu special destinat acestui scop,dotat in mod corespunzator)

solicita antreprenorului general prezentarea atestarilor in materie de siguranta a instalatiilor si echipamentelor folosite pe santier

comunica la I.T.M Bucuresti, printr-o notificare, eventualele modificari ale informatiilor furnizate in "Declaratia Prealabila Privind Inceperea Lucrarilor" aparute pe parcursul derularii proiectului.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la

nivelul proiectului

Confrom HG 300/2006 coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii are urmatoarele atributii principale:

- aplica planul general de securitate si sanatate in munca elaborat in faza de proiectare si poate aduce completari sau precizari suplimentare

- coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si securitate in

alegerea solutiilor tehnice si organizatorice pentru toate lucrarile sau fazele de lucru

ce se desfasoara simultan sau succesiv pe santier

- coordoneaza punerea in aplicare a PGSSM de catre toti angajatorii si lucratorii

independenti care actioneaza pe santier

- organizeaza cooperarea intre angajatori si informarea reciproca privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor

- coordoneaza urmarirea aplicarii corecte a instructiunilor de lucru si de

securitatea muncii

- organizeaza si conduce controale si verificari legate de sanatate si securitate

- adapteaza si actualizeaza PGSSM in functie de evolutia lucrarilor si a evenimentelor de pe santier

- avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora

- elaborareaza si controleaza procedurile de instruire si informare a personalului

- elaborareaza si coordoneaza implementarea procedurilor de control preventiv pe linie de securitatea muncii si verificarea respectarii normelor generale si a normelor specifice prevazute in PGSSM

- tine evidenta tuturor accidentelor si incidentelor periculoase

- verifica respectarea masurilor de protectie colectiva si a normelor privind conditiile de munca (grupuri sanitare,apa, spatii pentru spalat, punct de prim ajutor etc.)

- coordoneaza implementarea masurilor de protectie anti-incendiu (inclusiv existenta si functionalitatea mijlocelor de stingere a incendiilor si a echipei de interventie)

- organizeaza semnalizarea si avertizarea vizuala in cadrul santierului ( panouri avertizoare si mijloace de semnalizare )

- efectueaza inspectii proprii privind situatia securitatii si sanatatii in munca si modul de aplicare a PGSSM

- propune sefului de proiect masuri de sanctioare a persoanelor care nu respecta prevederile PGSSM

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca va notifica managerul de proiect cu privire la toate neregulile si neconformitatile sesizate in aplicarea PGSSM.

1.2.4 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general

Acesta prezinta managerului de proiect si coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului planul propriu de prevenire si protectie al antreprenorului general.

Conform Art.31 din HG300/2006 ,acest plan trebuie sa contina:

numele si adresa antreprenorului general

numarul lucratorilor de pe santier

numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor

data inceperii lucrarilor si durata acestora

analiza proceselor tehnologice ce pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesele de munca pe santier

evaluarea riscurilor legate de tehnologiile utilizate, de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele folosite,de deplasarea personalului,de organizarea lucrarilor etc.

masuri de protectie colectiva si individuala pentru prevenirea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala identificate si de asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care le executa.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general coopereaza cu coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului si cu managerul de proiect pentru integrarea planului propriu de prevenire si protectie in PGSSM.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general are misiunea de a monitoriza si superviza respectarea fara nici un fel de abateri a normelor de siguranta,prevenire si protectie de catre toti lucratorii antreprenorului general.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general trebuie sa se asigure ca toti subantreprenorii au luat cunostinta de planul de prevenire si protectie al antreprenorului general si ca respecta cu strictete prevederile acestuia.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general va solicita tuturor subantreprenorilor planuri proprii de prevenire si protectie si va asigura compatibilitatea acestora cu planul propriu de prevenire si protectie intocmit de antreprenorul general.

1.2.5 Coordonatorul tehnic al lucrarilor

Coordoatorul tehnic al lucrarilor face parte din echipa care asigura coordonarea inmaterie de securitate si samatate in munca la nivelul proiectului.

In principal acesta va prezenta toate detaliile tehnice si tehnologice in vederea stabilirii cu precizie a riscurilor si a masurilor de prevenire care se impun, pentru toate fazele proiectului si pentru toate categoriile de lucrari si operatiuni ce urmeaza a se executa.

Impreuna cu managerul de proiect, coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului si coordonatorul cu securitatea si sanatatea in munca al antreprenorului general se va asigura ca toate prevederile si masurile prevazute in PGSSM pot fi, din punct de vedere tehnic si tehnologic, respectate pe tot parcursul derularii lucrarilor.

Sesizeaza eventuale noi riscuri de accidentare sau imbolnavire profesionala ce pot fi generate de evolutia lucrarilor si poate propune actualizarea si/sau completarea PGSSM si a planurilor proprii de prevenire si protectie.

1.2.6 Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de

subantreprenori

Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de subantreprenori cu 30 de zile inainte de data inceperii lucrarilor orice subantreprenor trebuie sa notifice managerul de proiect si coordonatorul in materie de sanatate si securitate in munca la nivelul proiectului cu privire la faptul ca va efectua lucrari in cadrul santierului, tipul de lucrari ce vor fi executate si persoana desemnata ca responsabil cu securitatea si sanatatea in munca.

Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca ai subantreprenorilor sunt obligati sa prezinte coodonatorului in materie de securitate si sanatate la nivelul proiectului planul propriu de prevenire si protectie intocmit de respectivul subantreprenor.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate la nivelul proiectului va analiza si va aviza planurile proprii de prevenire si protectie intocmite de subantreprenori.

Dupa avizarea planului propriu de prevenire si protectie prezentat, responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca ai subantreprenorilor vor fi cooptati in CSSM la nivelul proiectului si vor participa la intrunirile acestuia, in calitate de membrii cu drepturi depline, pana cand subantreprenorul reprezentat isi va incheia activitatea pe santier.

CAPITOLUL II

Prezentarea generala a lucrarii si informatii administrative

2.1 Partile contractante

Beneficiarul :

SC __________ ______ ____ ___

- Str. ______ Nr. _____, Sect. ____,Bucuresti, Tel. _________

Proiectantul general :

SC __________ ______ ____ ___

- Str. ______ Nr. _____, Sect. ____,Bucuresti, Tel. _________

Consultantul :

SC __________ ______ ____ ___

- Str. ______ Nr. _____, Sect. ____,Bucuresti, Tel. _________

Antreprenorul general :

SC __________ ______ ____ ___

- Str. ______ Nr. _____, Sect. ____,Bucuresti, Tel. _________

2.2 Descrierea proiectului si calendarul general de executie

Proiectul consta in construirea complexului rezidential "_____________".

Amplasament : Str.______________ Nr. ___, _________ - zona ________

Componenta: - ____ blocuri de locuit de sapte tipuri - ___ de tip ___, ___ de tip ____, ___de tip ___, si ___ de tip ___

Regim de inaltime : _________ etaje

Numar total de apartamente: _____

Numar total de locuri de parcare ______ din care _____ la subsolul blocurilor.

Calendarul general de executie: - data inceperii lucrarilor _________

- data finalizarii lucrarilor ________

2.3 Previziuni privind efectivul global maxim si numarul intreprinderilor ce vor interveni pe santier

Numarul maxim estimat de lucratori prezenti la un moment dat in santier este de ______. (conform declaratiei prealabila)

Numarul total estimat de lucratori ce vor interveni pe santier este de ____ (de precizat)

Numarul maxim estimat al intreprinderilor ce vor desfasura activitati simultane in santier este de ______ (de precizat)

Numarul total estimat al intreprinderilor ce vor desfasura activitati in santier este ______ (de precizat)

2.4 Managerul de proiect

Managerul de proiect desemnat de catre (de precizat) este (numele si date de contact)

2.5 Coordonatorul in materie de sanatate si securitate in munca pe durata desfasurarii lucrarilor

Coordonatorul in materie de sanatate si securitate in munca pe durata desfasurarii lucrarilor este Ing. _____________ , Str.______________ Nr.___, Bl.______, Ap.__, Sect.___, Bucuresti, Tel. ____________ - persoana fizica abilitata sa presteze servicii in domeniul securitatii muncii cu Certificatul Nr. _________ din ___________ , emis de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

2.6. Echipa care asigura coordonarea in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii

Are urmatoarea componenta ;

Manager Proiect

Coordonatorul cu Securitatea si Sanatatea in Munca la Nivelul Proiectului

Coordonatorul cu Securitatea Muncii al Antreprenorului General  Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor

Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de catre fiecare subantreprenor, pe toata perioada cat acestia executa lucrari pe santier

2.7 Servicii de urgenta

Vor fi afisate in locuri vizibile, in toate sectoarele din santier:

In caz de urgenta apelati :

AMBULANTA : 961

POMPIERI : 981

APEL DE URGENTA 112

PUNCT DE PRIM AJUTOR : .(telefon mobil sau interior).

MANAGER DE PROIECT : ..telefon fix/mobil(de completat)

COORDONATOR SSM : .telefon fix/mobil(de completat)..

CAPITOLUL III

Masuri de organizare si coordonare generala a santierului

3.1. Delimitarea amplasamentului , accesul si deplasarea in incinta santierului

Delimitarea amplasamentului-vecinatati:

Terenul pe care se va amplasa investitia are urmatoarele vecinatati :

- la NORD: __________ ______ ____ _________________

- la VEST:   __________ ______ ____ _________________

- la SUD:   __________ ______ ____ _________________

- la EST:   __________ ______ ____ _________________

Santierul trebuie prevazut cu garduri de delimitare si porti de acces inscriptionate si prevaute cu mijloace de semnalizare si panouri care sa indice:

echipamentul de protectie obligatoriu

regulile pe linie de securitate si sanatate in munca ce trebuie sa fie respectate in incinta santierului

- numele persoanelor care raspund de organizarea santierului

Accesul si deplasarea in incinta santierului

Accesul auto in complex se va face din strada Jandarmeriei, pe doua variante.

Circulatia auto in incinta complexului se va face folosind un sistem de cai de circulatie interioare separate pentru utilaje si pietoni.

Se vor realiza semnalizari speciale care sa indice cert pentru cine este destinata zona de deplasare (auto/pietoni) si bariere care sa impiedice patrunderea utilajelor in zonele de deplasare a pietonilor.

Intersectiile dintre caile de acces din santier vor fi semnalizate pentru a se atrage atentia celor care implicati in activitatea din santier.

Se va verifica zilnic:

daca au aparut denivelari pe caile de acces

daca s-au format acumulari de praf

daca semnalizarile de securitate de securitate au fost deplasate,rasturnate sau deteriorate.

Daca apar astfel de nereguli managerul de proiect va lua masuri imediate pentru remedierea lor

Pentru mijloacele auto se va impune o viteza maxima de deplasare demaxim 10 Km /h, marcata prin indicatoare atat la intrare cat si in interiorul santierului.

Daca se executa manevre riscante (intoarceri,mers cu spatele etc.) vehiculele sau utilajele vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa se amplaseze in zone in care pot fi vazute de catre conducatorul autovehiculului/utilajului si pot vizualiza zona de manevra astfel incat sa previna patrunderea persoanelor sau altor utilaje .In cazul observarii unui pericol vor semnaliza imediat oprirea manevrarii autovehicolului/utilajului.Conducatorul vehiculului/utilajului nu va incepe/relua manevrele decat dupa ce a primit semnalul de la persoana care il piloteaza.

Zonele de stationare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special. Autovehiculele si utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute.In timpul stationarii acestea vor avea in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate adecvat. ( cu frana de stationare sau cale de blocare ).

Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu cheile in contact.

Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre persoane necalificate corespunzator.

Este obligatorie amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul sau utilaj care iese din santier sa fie curatat de noroi pe roti.Apa rezultata in urma spalarii trebuie sa respecte conditiile de protectia mediului. ( filtrare, decontaminare )

3.2 Controlul accesului pe santier si procedura de primire a personalului

Este interzis accesul oricarui vizitator in incinta santierului fara autorizatie de la o persoana din conducerea santierului sau de la coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii.

Vizitatorii ce au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta OBLIGATORIU echipamente de protectie individuala.

Toate societatile vor fi obligate sa informeze postul de control asupra tuturor celor care au acordul lor de a intra in santier , le vor lua datele personale si vor informa conducerea santierului sau coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca.

Toate societatile contractoare vor trebui sa furnizeze listele cu muncitorii ce lucreaza in santier.

Fiecare presoana care intra in santier trebuie sa cunoasca :

modul de circulatie in santier

riscurile la care se expune

conduita in caz de accident

locul unde se acorda primul ajutor

regulile pe care trebuie sa le respecte astfel incat sa nu sufere accidente.

Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitiva a persoanei desemnata pe linie de securitate si sanatate in munca a respectivei societati sau chiar a societatii , aceste decizii pot fi luate de catre Managerul de Proiect si Coordonatorul pe Linie de Securitate si Sanatate in Munca.

3.3 Identificarea personalului

O identificare specifica santierului va fi pusa in practica cu scopul de a recunoaste persoanele cu autorizatie de acces:

Va fi obligtorie purtarea vizibila a ecusonului de identificare pe durata desfasurarii interventiei.

Castile ALBE vor fi rezervate personalului din conducerea santierului

Castile ALBASTRE sunt rezervate vizitaorilor - nici o societate nu are dreptul sa le utilizeze

Castile ROSII sunt rezervate persoanelor insarciante cu securitatea muncii si prevenirea accidentelor

Castile GALBENE vor fi rezervate muncitorilor

Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediata din santier a celor surprinsi in culpa.

Fiecare societate va asigura personalizarea castilor prin inscriptionare sau cu ajutorul autocolantelor.

3.4 Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier

Organizarea santierului de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de securitate si de igiena a muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a depozitelor, a rampelor de descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor sociale pentru muncitori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele care asigura securitatea si sanatatea in munca.

Se va evita amplasarea grupurilor sociale si a atelierelor de santier in imediata apropiere a drumurilor de acces.

Numarul toaletelor va fi stabilit in functie de numarul de muncitori extimat, astfel incat sa se asigure minim un WC la 20 de lucratori.

Prezenta femeilor in santier presupune toalete separate.

Se vor lua in calcul distantele pe care trebuie sa le parcurga un angajat de la locul de munca pana la zona unde sunt amplasate gruprile sanitare , daca acesta este prea mare ( presupune o deplasare cu o durata mai mare de 10 minute ) se va lua in calcul amplasarea unor toalete ecologice in zonele de lucru.

Se vor asigura spatii special destinate (vestiare) pentru schimbarea hainelor si odihna in timpul pauzelor de lucru.Aceste spatii vor avea posibilitate de incalzire in siguranta pe timp nefavorabil.

Se vor organiza spatii pentru spalat pe maini, dotate corespunzator cu apa curenta, (minim 20litri/om), sapun etc.

Se vor amenaja spatii inchise pentru servirea mesei.Sala de mese va fi pastrata curata, blaturile meselor trebuie sa fie usor de curatat, se va asigura un sistem de incalzire pentru timp friguros.

3.5 Organizarea primului ajutor

Se va organiza cel putin un punct de prim ajutor dotat cu toate materiale necesare: medicamente, dezinfectante, targa pentru transportul ranitilor etc.

Se vor instrui toti angajatii cu privire la conduita pe care trebuie sa o adopte in caz de accident si cui sa se adreseze.

Caile de acces pana la punctul de prim ajutor din cadrul santierului trebuie sa fie in permanenta libere pentru a se asigura patrunderea ambulantelor.

Numarul de Urgenta este (linie interioara punct de primajutor)

Nici o persoana ranita nu va fi transportata cu masini particulare, numai serviciu abilitat poate face acest lucru.

Fiecare intreprindere ce actioneaza in santier trebuie sa aiba o persoana instruita sa acorde primul ajutor. Numele acestor ersoane vor fi comunicate serviciului de securitate si sanatate din santier.

Orice accident va fi anuntat imediat catre :

1 - serviciul de sanatete de urgenta - punct de primajutor, 961/112

2- seful direct

Seful direct va anunta imediat coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca al unitatii respective.

Acesta va anunta imediat:

- conducerea unitatii respective

- managerul de proiect

- coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii.

3.6 Instalatii de urgenta in caz de incendiu

Se va organiza un punct de interventie impotriva incendiilor dotat conform normelor in vigoare ( stingatoare cu spuma si cu pulbere, galeti, lopeti, tarnacoape, nisip etc.).

Se va amenaja minimum un hidrant dotat cu furtune de incendiu

Se va desemna si instrui o echipa pentru interventia rapida impotriva incendiilor formata din minimum trei persoane.

Pentru materialele care prezinta pericol de incendiu se vor lua masuri suplimentare de protectie in conformitate cu indicatiile producatorilor. ( mod de stocare, temperaturi maxime admise, vecinatati etc.)

Retelele temporare de alimentare cu apa se vor ingropa in zonele unde traseul lor se incruciseaza cu caile de acces.

Instalatiile electrice temporare

Racordurile instalatiilor electrice temporare la tablourile principale vor fi efectuate de o societate autorizata , care trebuie sa emita si buletine PRAM.Aceste buletine trebie sa faca parte din documentatia generala a santierului aflata la Managerul de Proiect.

Orice interventie la instalatiile electrice trebuie facuta numai de catre electricieni autorizati si numa dupa ce au primit acordul de executare din partea Managerului de Proiect.

Toate tablourile electrice din santier, indiferent de societatea care le instaleaza si exploateaza, trebuie sa respecte msurile de securitate:

sa fie incuiate

sa nu fie expuse intemperiilor (protejate)

sa fie dotate cu sisteme automate de intrerupere a alimentarii cu energie electrica in caz de urgenta (sigurante automate si calibrate)

sa fie legate la centura de impamantare-centura se verifica periodic ( minim anual - buletin PRAM)

sa fie dotate cu prize exterioare prevazute cu capace de protectie si in perfecta stare (nesparte sau nefixate corespunzator)

Conductorii electrici care alimenteaza santierul vor fi suspendati astfel incat sa nu fie in pericol de a fi agatati de utilajele care se deplaseaza in zona.

In cazul existentei unor instalatii subterane muncitorii vor fi instruiti asupra metodelor ce trebuie folosite pentru a fi feriti de accidente , iar lucrarile se vor desfasura sub supraveghere tehnica permanenta.

In zona amplasamentelor cablurilor electrice , ale conductelor principale de apa cu presiune ridicata , ale conductelor de gaze etc., intrebuintarea rangilor , penelor metalice si a altor unelte complet metalice nu este permisa. Orice interventie se va face sub supraveghere tehnica.

In apropierea cablurilor electrice subterane lucrarile de sapatura se vor putea executa numai dupa ce cablurile au fost scoase de sub tensiune, si numai sub controlul personalului de specialitate.

Spatiile de depozitare

Depozitarea materialelor se va face in spatii special amenajate.Acestea trebuie amplasate pe teritoriul santierului tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea materialelor, conform actelor de insotire de la producatori si de conditiile de impact asupra mediului (contaminari ale solului, aerului, apei etc).

Substantele chimice vor fi depozitate in spatii separate (mai ales daca au incompatibilitati cu alte materiale)

Materialele care prezinta pericol de explozie sau incendiu ( tuburi de oxigen, acetilena, vopsele, diluati etc.) vor fi depozitate separat , departe de surse de caldura sau foc deschis.

Se vor asigura spatii suficiente pentru descarcarea si manipularea in conditii de siguranta a materialelor grele si/sau voluminoase.

In spatiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu tipul de materiale stocate ( lemn, oxigen,diluanti,materiale plastice etc)

Se vor asigura cai de manipulare a materialelor in depozite.Acestea vor fi mentinute in permanenta libere si curate (fara obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri sau alte substante etc.).Vor fi marcate cu vopsea galbena.

Locul si caile de acces la zonele de materiale PSI se vor marca cu vopsea rosie.Aceste cai vor fi deasemenea mentinute in permanenta LIBERE. SI CURATE.

Este recomandata evitarea stocarii de carburanti in santier.In cazul ca se va impune si stocarea de carburanti se vor aplica reguli speciale de depozitare.Nu se vor stoca carburanti decat cu acordul managerului de proiect si coordonatorului in aterie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului.

Amenajarea de magazii provizorii, altele decat cele puse la dispozitie prin facilitatile organiarii de santier, va fi admisa de catre managerul de proiect si coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general numai dupa ce s-au luat toate masurile de securitate generale si speciale.

Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei

Beneficiarul va pune la dispozitie un numar suficient de containare selective (pentru moloz, metale, plastic, gunoi menajer ) si va asigura evacuarea deseurilor pe toata durata lucrarilor. In acest scop beneficiatul este obligat sa incheie un contract cu o societate specializata.

Fiecare subantreprenor va sorta si transporta cu mijloace adaptate toate deseurile pana la containere.

Este interzisa evacuarea molozului si a deseurilor prin gaurile tehnologice.

Toti subantreprenorii vor trebui sa demonteze si sa compacteze ambalajele si cartoanele voluminoase.

Fiecare subantreprenor are obligatia sa asigure curatarea zonei sale de lucru si sa mentina caile de acces curate, in caz contrar va fi sanctionat.

Antreprenorul general va asigura curatenia zilnica a spatiilor din cadrul organizarii de santier ( birouri,spatii comune,toalete,vestiare,sala de mese) cu ajutorul unor persoane special desemnate.

Capitolul IV : Masuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de interferarea activitatilor din santier

4.1 Modalitati de cooperare intre managerul de proiect, antreprenorul general ,subantreprenori,lucratorii independenti sau persoanele temporare

Dupa aprobarea planului general de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii de catre managrul de proiect, fiecare subantreprenor este obligat sa elaboreze planul propiu de prevenire si protectie pentru lucrarile executate in sanier, sa-l prezinte managerului de proiect si coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului si sa numeasca o persoana responsabila cu securitatea si sanatatea in munca pe durata executarii lucrarilor in cadrul santierului.

Fiecare subantreprenor va aduce la cunostinta intregului personalului executant planul propriu de prevenire si protectie si va asigura instruirea personalului sau in materie de securitate si sanatate in munca in conformitate cu prevederile legale.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii are dreptul de a verifica daca un subantreprenor si-a instruit corespunzator personalul in materie de securitate si sanatate in munca.

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii va semnala managerului de proiect orice nereguli constatate, acesta avand dreptul de a stabili sanctiuni conform prevederilor contractuale si legale in vigoare.

Lucratorii independenti sau persoanele temporare vor respecta masurile generale de securitate la nivelul proiectului si se vor supune regulilor de disciplina impuse de conducerea santierului prin intermediul coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general.In caz contrar li se va interzice accesul in santier.

Inaintea inceperii activitatii in santier,lucratorii independenti vor fi informati asupra:

disciplinei din santier

regulilor de igiena si curatenie

spatiilor de cazare si servire a mesei

echipamentului individual de protectie obligatoriu in santier

cailor de acces pe care trebuie sa le urmeze

modul de comunicare a oricarui accident sau incident suferit

locul unde se poate acorda primul ajutor

locurile unde se afla pichetele PSI

Orice interferenta de lucrari se va semnala managerului de proiect.Acesta se va consulta cu coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general si cu responabilii cu securitatea si sanatatea in munca ai subantreprenorilor si va lua decizii prin care sa se asigure :

curatenia zonelor de acces

iluminarea provizorie a zonelor comune de circulatie

Se vor analiza:

modul de suprapunere a lucrarilor ( orar )

cine face protectiile colective

daca o activitate desfasurata de o societate impune demontarea protectiilor colective cine si cand va asigura remontarea acestora

modul de utilizare a echipamentelor si dispozitivelor puse la dispozitie in comun pentru rezolvarea operativa a anumitor operatiuni ( de exenplu : ridicari de materiale, executarea de sapaturi , acoperiri de goluri )

4.2. Caile de circulatie comune

Toate caile de circulatie comune trebuie sa respecte regulile de baza privind circulatia in siguranta a tuturor persoanelor din cadrul santierului.

Pentru indeplinirea conditiilor de siguranta trebuie sa se respecte urmatoarele principii :

caile de circulatie pietonala sa nu se suprapuna cu caile de circulatie ale masinilor si utilajelor care lucreaza in sanier

zonele de intersectie inerente sa fie marcate cu indicatoare de avertizare

executarea manevrelor cu un grad mare de risc se va face numai in prezenta unei persoane care sa coordoneze aceste activitati.Persoana trebuie sa fie dotata cu ehipament de atentionare ( vesta avertizoare) si sa cunoasca manevrele pe care trebuie sa le execute utilajul

toate zonele de circulatie trebuie sa fie bine nivelate astfel incat sa nu apara pericolul de impiedicare

santurile sau gropile trebuie marcate cu banda de semnalizare sau parapeti

caile de circulatie survolate de catre macarale vor fi blocate in timpul functionarii macaralelor prin mijloace de avertizare (banda, bariere, panouri)

pesoanele care coordoneaza macaragiul de la sol vor atentiona pe toti cei care

circula in zona asupra pericolului si ii vor opri pana la terminarea manevrei.

Managerul de proiect va stabili cine raspunde de scarile de acces comune: intretinerea, curatrea si refacerea balustradelor de protectie.

Holurile, caile de acces din subsoluri si toate spatiile comune din santier vor fi coordonate din punct de vedere al securitatii de catre antrprenorul general..

4.3 Utilizarea si interferarea aparatelor de ridicat (macarale)

Pentru a se asigura coordonarea macaralelor trebuie sa existe de la inceput un plan de amplasare a acestora, cu razele de rotire corespunzatoare.

Managerul de proiect va analiza daca razele de rotatie se pot intersecta in timpul functionarii, in caz afirmativ luand urmatoarele masuri:

- va stabili prioritatile si va face o programare a executarii manevrelor

- va decide montarea de limitatoare de deplasare a bratelor rotitoare pentru zonele de mare risc

Daca o societate care are in dotare dispozitive de ridicat pune la dispozitia unei alte societati utilajele sale , aceasta actiune nu se va face decat cu acordul prealabil al coordonatorului pe linie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general. societatea care este propietara utilajului raspunde de siguranta toturor elementelor care servesc la executarea manevrei ( carlige, sufe, legator de sarcina, persoana autorizata care sa efectueaze manevra )

Pentru a se asigura o buna coordonare a macaralelor de la sol atat macaragii cat si legatorii de sarcina vor fi dotati cu aparate de emisie - receptie astfel incat sa poata comunica intre ei in bune conditii.

4.4 Survolarea zonelor de lucru de catre macarale

Este interzisa trecerea cu incarcatura pe deasupra zonelor in care se afla lucratori sau alte persoane.Se va asigura indepartarea tuturor persoanelor din raza de actiune a macaralelor inaintea inceperii manevrelor de survolare.

4.5 Verificarea aparatelor de ridicat

Toate utilajele de ridicat trebuie sa fie verificate de organele competente ( ISCIR). Documente doveditoare trebuie prezentate coordonatorului pe linie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general (in copie).Acesta nu va permite punerea in functiune a unui utilaj de ridicat pana va verifica documentele de certificare.

Observatiile referitoare la utilajele de ridicat cu ocazia controalelor pe linie de securitate si sanatate in munca vor fi mentionate in registrul de securitate ce se va pastra pe santier si va putea fi pus la dispozitia institutiilor oficiale.

Capitolul V : Procedurile de salvare in caz de accident

Chiar de la inceputul lucrarilor se va organiza un punct de prim ajutor (vezi 3.5).

Trebuie sa se afiseze in santier numerele de urgenta :

-linie interiora ( de la punctul de prim ajutor) : - asistenta medicala interna

-linie exteriora de la ambulanta si spitalul de urgenta cel mai apropiat:

-numarul de la pompieri : - seful echipei interne

- servicii de urgenta 112

Caile de circulatie nu vor fi blocate cu vehicule sau prin depozitari ce ar putea impiedica accesul masinilor de salvare din exterior.

Se va asigurarea degajarea cailor de acces si ghidajul masinilor de interventie spre locul accidentului de catre o pesoana care cunoaste foarte bine amplasamentul.

Persoana care anunta accidentul va trasmite in mod obligatoriu urmatoarele informatii:

- Numele celui care trasmite

- Localizarea accidentului

- Natura Accidentului

- Numarul de raniti

- Localizarea punctului unde trebuie sa ajunga ambulanta sa preia ranitii

Se va trimite o persoana la punctul intrare a ambulantei in incinta santierului pentru a asigura ghidarea acesteia.

Persoana care anunta accidentul va asteptata confirmarea mesajului de catre cel cu care a comunicat

Orice ranire se va comunica la serviciul de acordare a primului ajutor din cadrul santierului.

Nu se vor transporta ranitii cu masini particulare.

Reprezentantii serviciului de sanatate trebuie sa poarte casti marcate cu o cruce rosie.

Capitolul VI : Principalele tipuri de activitati ,identificarea riscurilor corespunzatoare acestor activitati si masurile specifice de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale

Principalele tipuri de activitati ce urmeaza a fi desfasurate in santier sunt:

6.1.- sapaturi

6.2.- montare si demontare de cofraj (DOKA) ; Armare

6.3. - turnare beton

6.4.- zidarie

6.5 - lucrari inchideri cu gips-carton

6.6 - lucrari de finisajee,zugraveli si vopsitorie

6.7 - lucrari de instalatii sanitare si termice

6.8 - lucari de instalatii electrice

6.9 - lucrari de montare de confectii metalice

6.10 - hidroizloatii si termoizolatii

6.11 - lucru la inaltime

6.1 Sapaturi

Principalele riscuri identificate:

  • surpare
  • cadere de la inaltime
  • cadere de materialelor manipulate  in cap,pe maini sau picioare
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare
  • loviri sau striviri provocate de utilaje in miscare
  • miscari necontrolate ale utilajelor
  • taieturi sau intepaturi provocate de uneltele manuale

Principalele masuri de prevenire si protectie

Orice lucrare de sapaturi sau umpluturi nu va incepe fara un proces verbal de predare a amplasamentului si a "cotei zero" incheiat intre beneficiar, proiectant si executantul lucrarilor. Sapaturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea conducatorilor locurilor de munca.

In cazul cand pe amplasamentul predat exista unele instalatii subterane in functiune, lucrarile de sapaturi se vor executa numai dupa oprirea acestora. Lucrarile se vor executa numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi sau umpluturi se va face un instructaj temeinic cu privire la metodele de executie, sculele sau utilajele de constructii ce se pot folosi, asezarea personalului muncitor la locul de munca.

In cazul in care in timpul executiei sapaturilor se depisteaza instalatii subterane necunoscute initial si care nu sunt indicate in documentatia tehnica de executie se va opri imediat executia si se vor scoate oamenii din zona de lucru.

Executarea manuala a lucrarilor de sapaturi in apropierea cablurilor electrice, subterane sub tensiune se va face numai dupa oprirea curentului. Daca nu se poate opri curentul se vor lua masuri speciale care sa asigure securitatea personalului (folosirea sculelor din lemn si supravegherea stricta a lucratorilor de catre conducatorului locului de munca). Se interzice categoric in aceste cazuri folosirea de unelte si scule metalice.

Daca in timpul executarii lucrarilor de sapatura sau de umplutura se manifesta prezenta unor gaze, substante toxice sau se constata lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul si se va scoate personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la fata locului beneficiarul si proiectantul care impreuna cu constructorul vor intocmi un program de masuri - care va fi respectat integral - menit sa elimine pericolul de explozie sau incendiu si cauzele care au condus la aparitia acestor gaze sau substante toxice. Se interzice reluarea lucrarilor daca nu se realizeaza complet programul de masuri intocmit de organele in drept, sau nu se elimina cauzele care au condus la prezenta gazelor sau substantelor toxice .

Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi cu sau fara sprijiniri, trebuie sa se pregateasca terenul dupa cum urmeaza :

- sa se indeparteze apele de suprafata de pe amplasamente si din zonele lucrarii in scopul eliminarii pericolului de inundare a gropilor sau a santurilor, de inmuiere a terenului si de prabusire a malurilor.

- pentru eliminarea pericolului de inundare a malurilor se vor executa drenaje, canalizari sau santuri de scurgere care sa devieze apele de suprafata sau pe cele subterane.

- daca in zona in care se executa lucrarile de sapaturi sunt pomi sau arbori acestia vor taiati in scopul eliminarii pericolului de cadere in gropile sau in santurile unde lucreaza personalul. Taierea acestor pomi sau arbori se impune si pentru a nu stanjeni circulatia si transporturile din zona respectiva de lucru si a elimina eventuale accidente.

In zonele in care se executa sapaturi si se circula, se vor prevedea obligatoriu semne de marcaj, parapeti de protectie, iluminat pe timp de noapte, imprejmuiri, balustrade, panouri pentru limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor si utilajelor. Este interzis ca aceste incinte sau gropi sa fie lasate ,cand nu se lucreaza, fara parapeti, si neiluminate pe timp de noapte.Daca este cazul se va asigura si paza.

Se interzice stationarea autovehiculelor, tractoarelor si utilajelor de constructii in zona prismei de alunecare a terenurilor unde se fac sapaturi. Se permite stationarea sau circulatia in zona prismei de alunecare numai daca peretii sapaturilor sunt sprijiniti cu sprijiniri realizate pe baza de calcule. In aceste zone viteza de circulatie este de maxim 3-5 km pe ora.

In cazul in care se executa lucrari de sapaturi in zonele cu circulatie intensa sau de utilitate publica (strazi, piete, drumuri) spatiile respective vor fi ingradite cu panouri line de 1,5 - 2 m inaltime, sau cel putin cu parapeti de 1 metru inaltime. Se vor prevedea obligatoriu panouri si semne de avertizare impotriva accidentelor, indicatoare de drum ingustat,ocolorire si limitare a vitezei.Este obligatorie asigurarea iluminatului pe timp de noapte. Se vor lua masuri pentru devierea circulatiei. Acolo unde nu se poate devia circulatia se vor plasa permanent persoane care sa asigure circulatiei. Toate utilajele folosite la sapaturi vor fi amplasate in afara partii carosabile a drumurilor.

Saparea gropilor de fundatie si a santurilor cu adancime mica in terenuri cu umiditate naturala si unde nu exista ape freatice de suprafata se vor executa fara consolidari sau sprijiniri dupa cum urmeaza :

- in teren usor (nisip, umpluturi) pana la adancimea de 70 de cm.

- in teren mijlociu (manual) pana la adancimea de un metru.

- in teren tare (manual) pana la adancimea de 1,6 metri.

- in teren foarte tare, se sapa (manual) pana la adancimea de 2 metri.

Pamantul provenit din sapaturi sprijinite sau nesprijinite, va fi asezat la o distanta de minim 0,4 metri fata de peretii sapaturii. Se recomanda ca pamantul provenit din sapaturi, pe masura extragerii, sa fie indepartat sau transportat in afara santierului.

Daca in timpul executarii sapaturilor se gasesc corpuri dure izolate (betoane, bolovani etc) se vor lua masuri de indepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme, dupa ce acestia au fost eliberati de pamant sau de alte parti aderente. In timpul operatiunilor de scoatere a bolovanilor personalul va fi evacuat din zona periculoasa.

Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la sapaturi, se va supraveghea si controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrari. Acolo unde sunt posibile surpari sau alunecari de mase de pamant, indiferent daca sunt sau nu sunt facute sprijiniri, se vor lua imediat masuri de consolidare.Numai dupa aceea se va continua executarea sapaturilor.

Conducatorii locurilor de munca sunt obligati ca inainte de reluarea lucrarilor de sapaturi sa controleze zilnic peretii si stabilitatea terenului.Daca se constata ca sunt pericole de accidentare nu se va permite reluarea lucrarilor decat dupa inlaturarea acestor pericole.

Se interzice categoric executarea sapaturilor sau astuparilor in terenurile necompactate, umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fara sprijiniri.

Executia sapaturilor pentru fundatii, santuri, gropi etc. in taluz natural se va face tinand seama si de urmatoarele masuri :

-se va cerceta de catre conducatorul locului de munca starea terenului inainte de inceperea lucrului (valabil pentru fiecare schimb) pentru a constata ca nu exista pericol de surpare, iesituri din consola sau umiditate sporita.

-se vor intrerupe lucrarile de sapatura daca se constata umiditate sporita. In caz de umiditate excesiva sau alte pericole evidente se va opri lucrul si se va scoate tot personalul din zona periculoasa.

-se interzice circulatia sau deplasarea autovehiculelor sau a utilajelor de constructii la distante mai mici decat cele prevazute in documentatia de executie.

-sa interzice stationarea unor vehicule sau utilaje de constructie care prin vibrare pot conduce la surpari de maluri sau la prabusirea acestora peste lucratorii aflati in incinte.

Cand sapaturile trebuiesc executate cu pereti verticali sau cu pante mai mari se vor executa obligatoriu sprijiniri.

In cazul cand se observa infiltratii mari de apa (izvoare, fluvii subterane etc) sau creste nivelul apelor, se vor evacua imediat muncitorii din incinta . Reluaare lucrarilor de sapaturi seva face numai dupa eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au condus la cresterea nivelului apelor.

19. Se va cerceta periodic terenul si se vor lua masuri pentru desprinderea si rastogolirea pietrelor sau a bolovanilor care amaninta sa se prabuseasca. Executarea acestor operatii se va face numai dupa luarea masurilor care sa elimine producerea accidentelor. (intreruperea circulatiei si scoaterea peronalului din zona periculoasa)

20. Se vor acoperi zonele periculoase cu plase de sarma bine fixate in roca sanatoasa prin pitoane si ancoraje puternice

21. Accesul lucratorilor in incintele de sapaturi (gropi, santuri, etc), cu sprijiniri sau fara sprijiniri, se va face pe scari sau cu ajutorulunor dispozitive mecanice sau platforme construite special in acest sens. Scarile trebuie sa fie solide si bine fixate. De asemenea ele trebuiesc verificate zilnic si mentinute in stare buna si cu treptele curate.

22. Toate utilajele si mecanismele care se folosesc la executarea sapaturilor sau umpluturilor trebuie sa fie in perfecta stare de functionare, trebuie sa fie dotate cu toate dispozitivele de protectie, de semnalizare acustica sau optica si cu limitatoare de cursa in buna stare de functionare.

Executarea de sapaturi mecanizate fara sprijiniri se poate face fie in taluz liber, fie in trepte cu pereti verticali. Amplasarea utilajelor pentru sapaturi sau umplutura va fi facuta astfel incat sa nu existe pericolul alunecarii sau rasturnarii acestora in incinta sapaturilor.

Daca sapaturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua masuri ca acestea sa nu fie deteriorate in timpul executiei sapaturii.

In timpul executiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul oricarei persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri, imprejmuiri sau alte mijloace. De asemenea nu se admite executarea de lucrari auxiliare sau alte operatii pe partea opusa frontului de lucru sau in apropierea acestuia.

Inainte de inceperea sapaturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistenta terenului si apoi se va nivela sau compacta daca este cazul.

Toti lucratorii care lucreaza direct sau indirect cu utilajele de constructii sau cu mijloacele mecanizate vor fi instruiti in privinta tuturor masurile speciale de securitatea muncii pe care trebuie sa le respecte.Aceste masuri vor fi inscrise in fisele de instructaj individual.

28. Trecerea sau stationarea muncitorilor pe sub cupele sau bratele excavatoarelor este categoric interzisa.

Este categoric interzisa prezenta unor persoane straine pe sau in utilajle de sapat in timpul lucrului. Urcarea si coborarea din utilaje se va face numai dupa oprirea acestora si numai pe scarile de acces special construite in acest sens.

Daca se folosesc mai multe utilaje in acelasi punct de lucru distanta dintre ele nu trebuie sa fie mai mica de 10m.

Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie sa fie calificat si autorizat in acest sens.

32. La traversarile de drumuri, utilajele si sculele folosite la sapaturi se vor amplasa in afara zonelor carosabile ale acestora. Este interzisa depozitarea de utilaje sau materiale pe sosea sau mai aproape de 5m de marginea drumului.

33. In cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari muncitorii vor purta ochelari si casti de protectie. Distanta dintre spargatorii de piatra va fi de cel putin 3m, iar distanta dintre punctele de lucru si locurile pentru spart piatra nu va fi mai mica de 10m.

Principalele riscuri identificate:

  • inteparea si taierea mainilor in armaturi
  • prinderea mainilor in cofraje
  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • caderea de materalelor manipulate in cap,pe maini sau picioare
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

Cofrajele trebuie sa corepunda formelor si dimensiunilor din proiecte , sa reziste la sarcinile ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armaturilor, a utilajelor de turnare si a oamenilor care circula pe ele in timpul lucrului.

In general cofrajele si esafodajele sunt din prefabricate. Ele trebuie sa permita o montare simpla si o reutilizare maxima.

Se va acorda o atentie deosebita umplerii cofrajelor cu beton si in mod special ridicarii cofrajelor pe masura intaririi betonului. Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de care sunt agatate tijele sau elementele de sustinere vor fi controlate zilnic de catre conducatorul locului de munca. Aceste operatiuni se vor efectua numai de catre lucratori special instruiti pe linie de securitatea muncii.

4. O atentie deosebita se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini concrete pe oameni si instruirea oamenilor care executa turnarea si manevrarea cofrajelor .

Montarea cofrajelor la inaltime se va face numai de pe podine de lucru, asezate pe schele de sustinere. Peste aceasta inaltime, montarea cofrajelor se va face de pe schele mobile prevazute cu balustrade si cu scandura de margine.

6. La executarea peretilor din beton armat cu cofraje demontabile, se vor executa in ambele parti podine de lucru la fiecare 1,8 metri inaltime. Pentru cofrajele de stalpi sau grinzile in cadre, se vor amenaja schele in consola, executate pe baza de proiecte, cu balustrade si scandura de margine.

7. Cofrajele suspendate pentru planseele din beton armat la cladirile cu schelet metalic vor fi montate numai dupa asezarea definitiva a pieselor care constituie scheletul.

8. Constructiile la care se toarna betoane in cofraje alunecatoare vor fi imprejmuite.

9. Conducatorul locului de munca este obligat sa controleze zilnic starea cofrajeloralunecatoare inainte de inceperea turnarii betonului.

Demontarea cofrajelor alunecatoare se va executa intr-o succesiune de operatii stabilite anticipat de conducatorul locului de munca. Scoaterea cadrelor de sustinere este permisa numai dupa intarirea betonului. Materialele provenite din demontarea cofrajelor alunecatoare, vor fi coborate la sol imediat dupa demontare. Este interzisa aseza materialelor demontate pe podinele schelelor de lucru sau de sustinere.

Decofrarea se face numai dupa aprobarea de catre conducatorul locului de munca. Demontarea cofrajelor de la constructiile din beton armat se va executa numai dupa ce s-au luat masurile corespunzatoare impotriva caderii neprevazute a unor elemente ale acestora. Demontarea cofrajelor si sustinerilor acestora, se va face numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca si numai de sus in jos.

12. Dupa demontarea cofrajelor, golurile lasate in planseele de beton simplu sau armat, vor fi fi imprejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.

13. Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului , se va face inainte de scoaterea consolidarilor sapaturilor.

Elementele cofrajelor alunecatoare, cadrele, consolele de sustinere, grinzile, podinele de lemn, schelele suspendate si ingradirile trebuie sa se execute in conformitate cu proiectele de executie aprobate. La demontarea cofrajelor vor indepartate materialele sau sculele de pe schele si de pe cofraje.

Materialele rezultate in urma demontarii cofrajelor alunecatoare, trebuiesc coborate imediat cu ajutorul scripetilor sau altor mecanisme din dotare. Este interzis a se depozita aceste materiale pe schele sau pe podinele acestora.

Cofrajele mobile vor fi montate respectandu-se masurile de securitatea muncii ca si la cofrajele fixe. Pentru apararea lucratorilor de caderea betonului sau a altor materiale sau obiecte, se vor monta cozoroace de protectie de cel putin 3 metri latime, perpendiculare pe zidul cladirii sau constructiei respective. Se vor monta cozoroace si deasupra instalatiilor sau utilajelor tehnologice si deasupra locului de manipulare a betonului. Nu se admite supraincarcarea cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armaturi peste sarcina calculata.

17. Armaturile din otel beton sau din profile rigide cat si armaturile pentru betonul precomprimat vor fi prelucrate numai dupa tehnologia prevazuta in proiectele de executie sau fisele tehnologice. Prelucrarea armaturilor din otel beton se va face mecanic sau manual in functie de volumul necesar lucrarii respective.

18. Pentru fasonarea armaturilor din otel, atat manual cat si mecanic, se vor folosi scule rezistente (chei de fasonat drepte sau frante, dornuri, dispozitive de indoire) sau dispozitive special construite in acest sens. Dornurile si dispozitivele de indoit se vor fixa pe bancuri in colturile opuse pentru a permite fasonarea ciocurilor fara accidente. Discul de la dispozitivul mecanic pentru fasonat armaturi va avea cel putin trei dornuri (cel din centru, dornul de ghidare si cel de reazem) si vor fi prevazute aparatori de protectie.

19. La armarea constructiilor din beton armat se folosesc si schele portante. Prin folosirea acestora se inlocuiesc in mare masura esafodajele de sustinere a betonului armat. Schelele portante se folosesc de obicei la constructii cu deschideri mari (acoperisuri, poduri) si se pot alcatui din profile laminate din bare rotunde sudate sau dintr-o combinatie a armaturilor rigide cu otelul beton sub forma de grinzi cu zabrele spatiale, arce spatiale sau carcase spatiale. La executarea acestor schele se vor respecta intocmai prescriptiile de executie din proiecte si se vor instrui in mod special lucratorii care executa asamblarea lor atat la sol cat si pe constructii.

Este interzis a se monta stand pe cofraje armaturi in grinzi sau in alte elemente izolate ale constructiei. Montarea armaturilor la inaltime se va face numai de pe schele de lucru, cu respecta masurilor specifice pentru lucrul la inaltime .

6.3. Turnare beton

Principalele riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • improscarea  cu beton
  • lovire sau strivire
  • accidente provocate de miscarea utilajelor
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua cu latimea de cel putin 1.2m , imprejmuite cu balustrade si sa fie rezistente la o sarcina de 80 kg. (sa nu faca sub actiunea acestei sarcini in plan vertical o sageata mai mare de 3 cm)

2. Golurile din podina destinata alimenarii cu beton sau turnarii betonului trebuie acoperite in timpul lucrului.

3. Dupa ce s-a montat armatura , circulatia pe cofraje pentru transportul betonului trebuie sa se faca pe podine speiale.

4. In cazul utilizarii pompelor pentru transportul betonului trebuie avute in vedere riscurile specifice si este necesara respectarea urmatoarelor masuri :

4.1 - Exista riscul ca bratul sau pompa sa execute miscari neasteptate imediat ce telecomanda este activata.Nu se stationeaza in raza de actiune a pompei.

4.2 - Masina se opreste din punct de vedere electric numai cand butonul de OPRIRE DE URGENTA este apasat. Cu toate ca acesta face ca toate valvele actionate hidraulic sa se dezactiveze, nu puteti preveni astfel de exemplu o cadere neprevazuta a bratului datorita scurgerilor la sistemul hidraulic.

4.3 - In nici un caz nu apasati butonul de OPRIRE DE URGENTA daca bratul are miscari necontrolate, deoarece nu veti mai avea posibilitatea sa va opuneti acestor miscari.

4.4 - Exista riscul ranirii persoanelor aflate in zona din jurul turnarii in cazul in care capatul conductei se desprinde in timpul pomparii, dupa ce s-a rezolvat un posibil blocaj sau in timpul spalarii. Aceasta zona are diamentrul egal cu de doua ori lungimea capatului conductei. Capatul conductei trebuie lasat liber , "atarnat". Verificati ca nimeni nu se afla in zona periculoasa . Tineti aceasta zona sub observatie permanenta. Trebuie sa opriti lucrul imediat si sa apasati butonul pentru OPRIRE DE URGENTA daca cineva patrunde in zona periculoasa.

4.5 - Nu indoiti niciodata capatul conductei peste ceva. Nu incercati niciodata sa-l indreptati crescand presiunea. Capatul conductei nu trebuie introdus in beton. Intinderea bratului si a capatului peste lungimea specificata este interzisa. Capatul conductei trebuie asigurat impotriva caderii.

4.6 - Aerul prins in linia de livrare este periculos deoarece aerul comprimat este eliminat brusc la capatul liniei de livrare si betonul poate fi "aruncat" in mod exploziv. Din aceste motive nu trebuie permisa aspiratia aerului. De aceea trebuie sa umpleti intodeauna rezervorul agitatorului cu beton pana la axul agitator in timpul operatiilor de pompare.

4.7 - Nu folositi niciodata forta pentru a pompa beton segregat sau cu cocolase deoarece va incepe sa se sedimenteze in linia de livrare si se vor produce blocaje foarte usor.

4.8 - Bratul poate "cadea" in timpul pauzelor lungi de pompare ca o consecinta a racirii fluidului hidraulic. Din aceste motive nu lasati niciodata bratul intins in timpul pauzelor.

4.9 - Masina trebuie oprita, iar sistemul hidraulic, inclusiv acumulatorul, trebuie depresurizate complet atunci cand masurati lungimea necesara pentru conductele de apa, deoarece altfel exista riscul ranirii atunci cand tubul de transfer isi schimba pozitia.

4.10 - Un cos de prindere la capatul liniei de livrare este absolut necesar daca scoateti betonul cu ajutorul aerului comprimat, altfel exista riscul accidentarii cand buretele de spalare si betonul sunt expulzate.

4.11 - Exista un risc crescut de accidentare cand curatati cu aer comprimat. Operatiunea de curatare trebuie executata doar de un specialist sau sub supravegherea sa .Toate persoanele care participa la acesta operatiune trebuie instruite in ceea ce priveste siguranta.

- Trebuie sa strangeti bratul de pompare daca doriti sa ridicati spatele masinii pentru a pozitiona o roaba sub rezervor.

Inainte de betonare se vor indeparta de pe cofraje orice corpuri straine ( moloz, resturi de lemn, stropituri de beton etc.) Dupa perfecta curatire a cofrajelor ele vor fi bine udate cu apa, pe toate partile care vin in contact cu betonul, astfel incat ele sa se imbibe cu apa.

6. In cazul turnarii betonului la inaltime mai mare de 1.5m podinele de lucru ale betonistilor trebuie imprejmuite cu balustrade si cu scanduri de margine.

In cazul turnarii betoanelor pentru executarea acoperisurilor, corniselor, luminatoarelor etc. care au o inclinare mai mare de 30 grade, betonistii trebuie dotati cu centuri de siguranta ce se vor lega prin franghii de elementele rezistente ale constructiei.

Turnarea betoanelor la adancimi mai mari de 1.5m de la nivelul podinei de lucru trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor sau al burlanelor telescopice, care vor fi bine fixate de schelele de sustinere ale cofrajului.

La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor trebuie luate urmatoarele masuri:

- Instalatiile lectrice necesare punerii in functiune a vibratoarelor se vor face cu respectarea regulilor de securitate specifice instalatiilor electrice.

- In timpul deplasarii vibratorului percum si in cazul intreruperii lucrului, oricat de scurta, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la retea.

9.3-Conductorii electrici care alimenteaza cu energie vibratorul trebuie sa fie flexibili si izolati in tub de cauciuc.

9.4-Carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamant, iar muncitorii vor purta in timpul lucrului cizme si manusi electroizolante.

9.5-Se interzice folosirea vibratoarelor defecte sau recurgerea la improvizatii.

10. Este interzis accesul lucratorilor in zona apropiata locului turnarii deoarece este posibila caderea betonului in timpul turnarii, caderea armaturilor, a tijelor si elementelor de la cofrajul spatial si glisant si a altor elemente de constructie. In zonele respective se vor monta placute avertizoare.

6.4. Zidarie

Principalele riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • improscarea  cu materiale
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. Executarea lucrarilor de zidarie la inaltime se va face numai de pe schele executate conform standardelor si ingradite cu parapeti de 1m inaltime.

2. Este interzisa circulatia pe ziduri. Pentru circulatie vor fi folosite numai schele si esafodaje.

3. Manuirea unor mecanisme actionate electric sau mecanic de catre alt personal muncitor decat cel de specialitate se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare.

4. Conducatorul punctului de lucru este obligat sa controleze in permanenta legarea la pamant a mecanismelor si dispozitivelor actionate electric, utilizate la lucrarile de zidarie.

5. In cazul utilizarii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, personalul muncitor care le manevreaza va respecta normele de securitate a muncii pentru lucrul de pe schele si la inaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator.

6. Este interzis a se crea diferente de inaltime de peste 1,5m intre diferite portiuni ale zidariei, in timpul executiei.

7. Se interzice executarea zidariei pe o inaltime mai mare de doua etaje, fara legarea acesteia prin plansee sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie.

8. La terminarea executiei stalpilor de zidarie, intre golurile de usi si ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aseza cel putin un rand de blocuri, sau se vor rigidiza stalpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci cand stalpii sunt executati din beton monolit). Se interzice lasarea libera a stalpilor la partea lor superioara.

9. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidarie se va face astfel incat sa se lase un spatiu de minimum 0,5 m intre zidul ce se executa si materiale, de-a lungul intregului front de lucru unde se lucreaza.

10. Primirea materialelor de zidarie se va face pe podine special amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee, in locuri special indicate de conducatorul locului de munca.

11. Podina de lucru va fi cel putin cu 15 cm mai jos decat nivelul zidariei. Inaltimea zidariei nu va depasi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru inaltimi mai mari se vor monta podine auxiliare.

12. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncarea din constructie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deseurilor.(prin tuburi sau jgheaburi speciale)

13. La lucrarile ce se executa in mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectati inainte de inceperea lucrului.

14. Toate golurile periculoase vor fi inchise sau ingradite cu parapeti de protectie.

15. Golurile de usi din zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.

16. La intreruperea sau terminarea lucrului se interzice lasarea pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse in opera, a molozului sau sculelor.

17. Zidaria corniselor de caramida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. In cazul in care se folosesc schele de consola acestea vor fi astfel montate incat distanta dintre marginea exterioara a cornisei si balustrada podinei de lemn sa fie de minimum 60 cm. La executarea corniselor din zidarie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor si a invelitorii.

18. Intrucat zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate si rezistenta redusa pana la intarirea mortarului, este necesar ca personalului muncitor care executa asemenea lucrari sa i se faca un instructaj special privind masurile specifice de protectie care trebuie luate. Instructajul special va fi consemnat in procese - verbale.

19. Lucrarile de zidarie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unui maistru specializat in asemenea lucrari.

20. Se va acorda o atentie speciala pentru asigurarea stabilitatii corniselor prin ancorare, proptire etc.

21. La zidirea peretilor exteriori de pe schele interioare se vor monta obligatoriu copertine de protectie pe perimetrul exterior al constructiei pentru oprirea eventuala cadere a unor obiecte de la inaltime.

22. In cazul in care inaltimea zidariei nu depaseste 8 m, nu este obligatorie montarea copertinelor de protectie. Daca executarea de copertine de protectie nu este posibila, atunci locul de lucru unde se executa zidaria se va ingradi, distanta minima de la suprafata zidului ce se executa pana la ingradire fiind de 1,5 m.

23. Copertinele de protectie vor avea latimea de minimum 1,5 m si inclinarea de 20% fata de orizontala; vor fi rezistente, avand consolele de preferinta din metal, iar copertina din scanduri de 2,5 cm grosime, batute una langa alta. Primul rand de copertine - cel care va ramane pana la terminarea zidariei - va fi montat la distanta maxima de 6 m de la pamant, iar la al doilea rand de copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaza.

24. Personalul muncitor care monteaza sau demonteaza copertinele de protectie aflate la inaltime va fi asigurat contra caderii prin centuri de siguranta legate de puncte fixe ale constructiei.

25. Se interzice circulatia si depozitarea materialelor sau sculelor pe copertinele de protectie.

26. Pentru aducerea mortarelor si caramizilor pe cladirile in curs de constructie vor fi folosite containere speciale, astfel construite incat posibilitatea deschiderii peretilor laterali si desprinderea fundurilor sa fie exclusa, in scopul evitarii caderii materialelor ce vor fi transportate.

27. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca, cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt in perfecta stare de functionare. Sculele de mana folosite la zidarie vor fi bine fixate pe maner.

29. Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un cleste special.

6.5 Lucrari inchideri cu gips-carton

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • taiere si intepare
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. Panourile Rigips se vor depozita plan, pe un suport neted si se protejeaza de umiditate.

Distanta maxima dintre doua sipci ale suportului va fi de 50 cm.

2. La depozitare, trebuie luata in considerare capacitatea portanta a planseelor.

3. Panourile Rigips de format mare trebuie transportate numai in plan vertical, transport ce poate fi simplificat prin folosirea pieselor de transport Rigips.

4. In cazul panourilor de format mare si foarte mare, transportul in plan vertical se va realiza de catre 2 muncitori.

Cei doi muncitori care transporta si manipuleaza panoul Rigips de format mare sau foarte mare, isi vor coordona miscarile si vor fi atenti, pentru ca in timpul manevrii panoului, sa nu se accidenteze reciproc.

5. Taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de randunica sau fierastraul circular manual.

6. La manipularea, tairea si ruperea panourilor Rigips se vor utiliza manusile de protectie.

6.6 Lucrari de finisaje,zugraveli si vopsitorie

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • improscarea  cu materiale
  • inhalarea de praf sau substante toxice
  • incendiu-explozie
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. Lucrarile de tencuieli, interioare, exterioare, precum si ipsosariile se vor executa de pe schele executate conform standardelor de sigranta in vigoare.

2. La lucrarile de tencuieli interioare si ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe capre nedeplasabile.

Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire, ipsosare (reparatii) in locuri izolate.

3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite , asezate in consola (schele in consola) trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.

4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va organiza activitatea astfel incat echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala.Se vor folosi podine etanse, stresini sau plase.

5. Inainte de inceperea operatiei de tencuire uscata vor fi identificate instalatiile electrice existente si se vor izola, astfel incat sa fie eliminat pericolul acidentarii prin electrocutare.

6. In cazul utilizarii procedeului tencuirii uscate, in care panourile de Rigips se monteaza cu adezivi pe un suport masiv ( caramida, beton, b.c.a.) suportul trebuie sa fie stabil , plan, protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat.

7. La indepartarea resturilor de mortar sau beton de pe suport, lucratorii vor purta ochelari, manusi de protectie si masca contra prafului.

8. La prelucrarea uscata a tencuielilor in incaperi inchise, se vor lua masuri de ventilare permanenta, in scopul evacuarii prafului.

9. Spatiul de circulatie va fi mentinut liber, pentru a se evita accidentarea prin impiedicare, lovire, alunecare, cadere.

10. Pe dosul panourilor taiate (inaltimea = « h » incapere minus 15 mm) se aplica adezivul preparat conform retetei. (lipita pe sacul de adeziv)

In dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, cosurilor, etc. panourile trebuie lipite pe intreaga suprafata.

11. Inainte de prepararea adezivului , lucratorii vor citi cu atentie indicatiile de pe ambalaj si vor respecta cu strictete precautiile referitoare la manipularea si prepararea adezivului respectiv.

La prepararea adezivilor sub forma de pulbere , muncitorii vor purta masti de

protectie contra prafului.

12. In timpul prepararii adezivului este interzis lucratorilor, sa fumeze, sau sa manance. Dupa prepararea adezivului lucratorii se vor spala pe maini si pe fata cu apa si sapun.

13. Se interzice utilizarea pigmentilor vatamatori sanatatii oamenilor (minium de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare la tencuire.

14. Panourile prevazute cu adeziv se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul de cauciuc si bagheta de pozitionare pentru a le aseza vertical si in acelasi plan . La pardoseala trebuie sa ramana, gratie unui distantier, un rost de cca 5 mm (pentru ventilare in timpul prizei).

15. Lucratorii vor purta in mod obligatoriu manusi , ochelari si masca de protectie.

16. La manipularea obiectelor sanitare, lucratorii vor fi atenti pentru evitarea accidentarii prin caderea sau rasturnarea acestora.

17. Inainte de inceperea lucrarilor la bai , se va opri alimentarea cu apa rece si fierbinte, pentru evitarea accidentarii lucratorilor, in cazul fisurarii unei conducte.

La utilizarea grundului, lucratorii vor purta manusi de protectie .

19. La operatia de slefuire a zonelor prelucrate cu spaclul, lucratorul va utiliza masca de protectie contra prafului si ochelarii de protectie.

20. Depozitarea adezivilor, diluantilor si vopselelor se va face numai in locuri ferite de caldura sau surse de foc deschis.

21. Fumatul ,lucrul cu foc deschis sau executarea de operatiuni ce pot provoca scantei sunt cu desavrasire interzise in zonele in care sunt depozitate sau se lucreaza cu adezivi, vopsele, diluanti sau alte materiale inflamabile.

6.7 Lucrari de instalatii sanitare si termice

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • improscarea  cu materiale
  • inhalarea de praf sau substante toxice
  • electrocutare
  • incendiu-explozie
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. La lucrarile de instalatii care se executa in exteriorul cladirilor in apropierea unor mase metalice sau retele electrice, vor fi luate masuri contra descarcarilor electrice. In timpul ploilor insotite de descarcari electrice va fi intrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adaposti in locuri protejate.

2. Toate locurile de munca unde exista pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cadere de la inaltime etc., vor fi marcate cu tablite avertizoare, iar spatiul respectiv va fi izolat si imprejmuit fata de zona inconjuratoare prin bariere, balustrade etc.

3. Toate suprafetele pe care se circula (podete, pasarele, platforme etc.) vor fi in permanenta mentinute in stare de curatenie, indepartandu-se orice urma de noroi sau grasimi care ar putea provoca caderea prin alunecare a personalului muncitor.

4. Locurile de munca de pe caile publice vor fi astfel amenajate incat sa asigure circulatia pietonilor si vehiculelor in deplina siguranta.

5. Locurile de munca vor fi iluminate corespunzator si dupa caz vor fi ventilate, in vederea eliminarii riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce in timpul lucrului sau din alte cauze.

6. Suprafetele de circulatie si zonele in care se afla aparatele de inregistrare a diversilor parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricand posibila distingerea clara a inscriptiilor de pe cadranele aparatelor de masura si control, culorile conventionale ale conductelor si cablurilor, capacele si chepengurile, scarile de acces, tablitele avertizoare etc.

7. Lampile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de munca vor fi alimentate la tensiune foarte joasa de maximum 24 V.

8. Incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea materialelor, utilajelor si a sculelor pentru instalatii tehnico - sanitare si de incalzire se vor executa de personal specializat si dotat cu echipament individual de protectie corespunzator.

9. Materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva rostogolirii sau miscarilor necontrolate.

10. Transportul sculelor de mana se va face in ladite sau truse speciale a caror masa nu va depasi 20 kg.

11. Se interzice aruncarea materialelor si sculelor devenite disponibile in timpul lucrului si in mod special a celor aflate in sapaturi adanci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborate cu grija pentru evitarea accidentelor.

12. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare si descarcare a vehiculelor la rampa, intre aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere, pentru preluarea denivelarilor existente.

13. Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual vor fi dimensionate, astfel incat sa reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase si prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarilor in timpul lucrului.

14. In cazul cand operatiile de incarcare si descarcare a unor materiale se executa manual, podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci transversale la o distanta de 300 - 400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa impiedice alunecarea lucratorilor.

15. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare si descarcare dintr-un mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasarii necontrolate, prin franarea pe teren orizontal si prin franare si saboti de oprire pe teren in panta.

16. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare si descarcare.

17. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport alaturate, ce se incarca sau descarca simultan, se va stabili de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile terenului etc. astfel incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.

18. In cazul in care este posibila o eventuala emanatie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor va fi prevenit si instruit special in privinta masurilor de protectie.

19. Se vor opri lucrarile si se va evacua personalul muncitor din zona sapaturilor, puturilor, santurilor etc. atunci cand se constata existenta gazelor.

20. Lucrarile se vor relua numai dupa eliminarea completa a gazelor din zona sapaturilor si numai dupa luarea unor masuri sigure impotriva unor emanatii ulterioare.

21. Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea, fasonarea etc.) vor fi executate numai pe bancul de lucru , de preferints in atelierele de semifabricate.

22. Se interzice executarea operatiilor de prelucrare a tevilor pe schelele de montaj, cu exceptia ajustarii racordurilor intre conducte, in vederea definitivarii pozitiei de montaj.

23. Prelucrarea tevilor metalice in vederea executarii 'pozitiilor' sau a prefabricatelor, precum si operatiile de pilire, gaurire, lipire si sudare a tevilor si confectiilor metalice, se vor efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare si cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii privitoare la operatiile respective.

24. Prelucrarea tevilor si a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare si se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic si a produselor macromoleculare.

25. Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrarile de instalatii tehnico - sanitare si de incalzire vor fi obligatoriu conectate la instalatia de legare la pamant. In astfel de cazuri se vor respecta prevederile standardelor in vigoare ce cuprind prescriptii privind protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele mobile sau fixe, precum si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

26. La operatia de indoire a tevilor la cald vor fi luate urmatoarele masuri:

1) - pentru tevile lungi se vor intrebuinta suporti sustinatori;

2) - racirea cu apa a tevilor incalzite va fi facuta de la distanta cu ajutorul causilor cu manere lungi.

27. La utilizarea lampii de benzina cu care se executa lipiturile se vor respecta urmatoarele:

1) - umplerea cu benzina a rezervorului nu va depasi trei sferturi din capacitatea acestuia.

2) - este interzisa umplerea rezervorului, demontarea si montarea lampii, desfacerea busonului etc. in apropierea unei flacari deschise.

3) - este interzisa introducerea benzinei prin arzator in scopul unei amorsari rapide a flacarii.

4) - este interzisa aprinderea lampii de benzina cu busonul rezervorului desfacut sau incomplet insurubat.

5) - este interzisa desfacerea arzatorului lampii de benzina cand rezervorul acesteia se afla sub presiune.

28. In sectii, ateliere, sali de cazane, statii de hidrofor, spatii cu conducte in exploatare, vor fi afisate in locuri vizibile schemele instalatiilor (conductelor) precum si instructiunile de deservire a lor in conditii normale de functionare si procedurile ce trebuie urmate in situatii de avarie.

29. Ventilele de inchidere si suberele vor avea marcate in mod vizibil, chiar pe ele, semne care sa indice sensul de rotire al dispozitivului de inchidere, precum si sensul de miscare a fluidului in conducta.

30. Transportul echipamentelor si utilajelor pe santier (cazane, schimbatoare de caldura, recipienti de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.) , coborarea sau ridicarea acestora in vederea montajului se vor face sub supravegherea directa a conducatorului formatiei de lucru.

31. Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan inclinat se vor folosi obligatoriu doua trolii, unul de tractiune si unul de franare. Este interzisa franarea numai cu ajutorul penelor.

32. Este interzis sa se lase echipamentele sau utilajele pe plan inclinat fara sa se blocheze frana troliului si fara sa se asigure stabilitatea cu suporti si opritori corespunzatori.

33. Pe timpul ridicarii si montarii, elementele in miscare ale utilajelor se blocheaza.

34. Schelele si scarile necesar a fi montate pe utilaje in scopul executarii unor lucrari de imbinari sau finisaje se vor monta inaintea ridicarii lor.

35. Daca montarea scarilor sau schelelor nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele suspendate . Personalul muncitor ce lucreaza pe acestea este obligat sa foloseasca centuri de siguranta legate de elementele solide ale constructiei sau instalatiei.

36. Se interzice sprijinirea schelelor si podetelor pe utilaje tehnologice.

37. In cazul in care este necesar sa se execute lucrari de montaj cu ajutorul unor scule mecanice, sub utilajele tehnologice in curs de montare sau pe acestea, se vor lua masuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel incat sa se evite posibilitatea producerii unor accidente de munca.

38. Canalele si golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice si care raman deschise se vor ingradi si acoperi cu podete rezistente.

39. Pentru incercarea utilajelor tehnologice la mers in gol sau sub sarcina, in mod obligatoriu se vor asigura urmatoarele conditii:

- iluminat corespunzator;

- indepartarea personalului muncitor din zona periculoasa;

- asigurarea dispozitivelor de protectie;

- ungerea si reglarea pieselor mobile ale utilajelor;

- existenta si buna stare de functionare a tuturor aparatelor de siguranta, masura si control prevazute in proiecte;

- avertizarea zonelor de lucru periculoase si organizarea corespunzatoare a pazei la efectuarea probelor tehnologice.

40. Personalul muncitor care ia parte la incercarea utilajelor va fi instruit in prealabil asupra modului lor de functionare.

41. Dupa pornirea de proba, utilajul trebuie deconectat de la reteaua electrica sau alta sursa de energie. Pe utilaj se va afisa: 'Utilaj in revizie'. Se interzice punerea in functiune.

42. Lucratorii care executa operatii de curatare mecanica a conductelor sunt obligati a purta manusi si ochelari de protectie.

43. Incercarea conductelor, instalatiilor tehnico - sanitare si de incalzire va fi executata sub supravegherea conducatorului lucrarilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor straine la sectoarele instalatiei care se incearca.

44. In general conductele se incearca la presiune hidraulica. Incercarea cu aer comprimat este admisa numai in cazuri exceptionale (iarna sau in lipsa de apa) si va fi executata dupa instructiuni speciale prevazute..

45. Locurile de asezare a flanselor oarbe in timpul incercarii hidraulice a conductelor vor fi prevazute cu semne distinctive.

46. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompa la instalatia care se incearca vor fi verificate hidraulic in prealabil.

47. Lucratorilor care participa la incercarile de presiune a conductelor li se va face inaintea inceperii lucrului un instructaj in legatura cu:

a) asezarea armaturilor si flanselor oarbe;

b) metodele de evacuare a aerului din instalatii;

c) modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatii;

d) interzicerea executarii de reparatii intr-o instalatie care se gaseste sub presiune;

e) presiunea maxima admisa de normele tehnice in vigoare;

f) procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;

g) interzicerea ciocanirii conductelor in locurile imbinate prin ambutisare care se afla sub presiune.

48. Piesele fasonate si armaturile conductelor care urmeaza a se monta sub cai de comunicatie sau in locuri greu accesibile vor fi incercate la presiune inainte de montaj.

49. Incercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executata numai dupa asezarea elementelor profilate si a armaturilor care au fost in prealabil incercate hidraulic.

50. Se interzice incercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elemente profilate si armaturi langa marginea santului.

51. Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la incercarea cu aer comprimat a conductelor se vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de conducta care se incearca.

52. Conductele de legatura dintre compresor si conducta care se incearca vor fi verificate in prealabil prin presiune hidraulica.

53. In timpul incercarii cu aer comprimat, sectoarele respective de conducta vor fi supravegheate de conducatorullocului de munca.

53. Urmarirea conductei in timpul incercarii cu aer comprimat este permisa numai de la o distanta de cel putin 5 m. Se interzice coborarea muncitorilor in santuri sau puturi, precum si ciocnirea conductelor in timpul incercarii.

54. Inainte de incercarea cu aer comprimat se vor controla si verifica atat aparatajul (regulatoare, manometre) , cat si etanseitatea conductelor si armaturilor .

55. Inlaturarea defectelor observate in timpul incercarii cu aer comprimat se va face dupa reducerea presiunii.

56. In timpul incercarilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane in apropierea conductelor in curs de incercare si a instalatiei de aer comprimat in functiune.

Lucrari de instalatii electrice

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • inhalarea de praf sau substante toxice
  • electrocutare
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si care sunt autorizati intern.

2. Instalatiile electrice izolate aparent, cu conductori izolati si montati pe izolatori, se vor executa la o inaltime de cel putin 2.5m deasupra solului si in locuri ferite de deteriorari mecanice.

3. Inaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile, distanta minima trebuie sa fie de 6m.

3. Distantele intre conductorii izolati sau alte obiecte neizolate si partile instalatiei legate de pamant trebuie sa fie de cel putin 10 mm.

4. Conductorii neizolati nu sunt admisi in interiorul cladirilor .

5. In zonele unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea conductorilor in timpul transportului si al montajului obiectelor voluminoase , folosirea conductorilor neizolati este interzisa.

6. Locurile de intrare a conductorilor in fise sau la receptor trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa apere conductorii de intindere sau rupere prin indoire.

7. In toate cazurile, intrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confectionate din materiale rezistente la foc si electroizolante. Intrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamant sau la protectie ( de nul).

8. Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductori mobili ( pe snururi, cordoane etc.)

9. Legaturile conductorilor intre ei, cat si cu aparatele respective se vor executa in asa fel incat sa prezinte aceeasi siguranta ca si cea a izolatiei.

10. Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice si lovituri.

11. Tablorile electrice de distributie amplasate in exterior ( pe stalpi, baraci, imobile) se vor monta tinand seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice, prevazute cu usa si cheie.

12. Constructia cutiilor de protectie va fi executata astfel incat sa permita introducerea conductorilor de jos in sus (pentru ca ploia sa nu patrunda in interior).

13. Toate cutiile metalice de protectie vor fi legate la pamant.

14. Lucrarile la tablourile de distributie se executa dupa ce partea respectiva din instalatie a fost scosa de sub tensiune.Pentru a se preintampina o inchidere gresita a unui intrerupator deschis, se pun la fiecare dintre cutitele mobile si contactele fixe garnituri electroizolante si se asaza pe maner o placa avertizoare cu inscriptia " Nu Inchideti. Se Lucreaza"

15. Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative, electromotoare sau alte aparate si dispozitive consumatoare de energie electrica.

16. La tablourile de distributie cu acces prin spate, intrarea se va face printr-o usa cu cheie.Daca tabloul este montat intr-o incapere separata pe dusumea se va amplasa un covor de cauciuc sau un gratar de lemn uscat.

Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau innadirea lor fara a se completa izolatia cu banda izolanta este interzisa.

Se interzice cu desavarsire folosirea capetelor de conductori in loc de fise la introducerea in prize.

19. Este interzis a se pune in exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizorat.

20. La executarea instalatiilor electrice interioare strapungerile de plansee din beton monolit se vor executa numai de jos in sus, iar lucratorii vor putea ochelari de protectie contra prafului si sfarmaturilor de beton.

21. Intrerupatoarele vor fi astfel instalate incat sa nu fie accesibile in acelasi timp cu robinete de apa.

6.9 Lucrari de montare de confectii metalice-scule si dispozitive

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • inhalarea de praf sau substante toxice
  • electrocutare
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie

1. Sculele, uneltele si dispozitivele de orice categorie si pentru orice intrebuintare trebuie sa fie in perfecta stare si sa corespunda specificului lucrarii.

2. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, fiecare lucrator va controla daca uneltele si sculele din dotare sunt in stare tehnica corespunzatoare.

3. Cele care nu corespund din punctul de vedere al securitatii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot reconditiona) sau casa.

4. Sculele si uneltele de mana vor fi confectionate conform standardelor in vigoare, din materiale corespunzatoare operatiilor care se executa, fara a se permita deformari, fisuri sau desprinderi de aschii, bavuri.

5. Este interzisa folosirea sculelor si uneltelor fara maner, precum si folosirea aceluiasi maner la mai multe scule.

6. Este interzisa folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mana cu improvizatii.

7. In timpul transportului, partile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mana cu taisuri, varfuri etc. vor fi protejate cu aparatori sau teci adecvate.

8. Sculele si uneltele de taiat vor fi verificate daca sunt bine ascutite si daca au profilul corect in raport cu operatia de executat.

10. Sculele si dispozitivele de taiat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa nu fie degradate, cu crapaturi sau ruginite;

-foarfecele pentru taiat vor avea lamele stranse astfel incat sa preseze una pe alta, fara joc in axul de fixare;

-daltile vor avea o lungime de cel putin 150 mm si vor fi bine ascutite.

11. Sculele si uneltele de mana vor fi pastrate - dupa caz - in dulapuri, lazi, rastele sau suporturi speciale si orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu partile active ale acestora.

12. Uneltele actionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucratorii care cunosc bine atat metodele de lucru cat si pe cele de protectie a muncii.

13. Este interzis ca in timpul lucrului sa se aseze unelte pe treptele scarilor mobile, schele, tablouri electrice etc.

14. Conductele flexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului si presiunii de lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.

Sculele si uneltele vor fi pastrate in truse sau cutii, pentru a se evita imprastierea lor sau caderea de la inaltime.

16. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse si de ochiuri special prevazute in centurile de siguranta, adaptate pentru fiecare unealta in parte, in asas fel incat lucratorul sa le aiba la indemana, luandu-se, totodata, masuri ca in timpul lucrului aceste scule sa nu incomodeze si sa nu impiedice miscarile libere ale mainilor, precum si deplasarea cu usurinta.

17. Nu se admite folosirea unor scule si unelte improvizate in timpul montajului.

18. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului, de catre muncitorii insarcinati a le folosi, impreuna cu seful echipei de montaj. Verificarea va urmari sa constate daca dispozitivele nu prezinta fisuri, suruburi sau piulite defecte, fire rupte la cabluri, deformatii sau dezaxari.

19. Daca in jurul locurilor in care se sudeaza electric nu se pot aseza paravane protectoare pentru vedere se va imprejmui locului de munca si se vor monta panouri avertizoare pe care se va inscrie: 'Nu va uitati, se sudeaza';

20. Pentru sudurile executate in pantele exterioare ale constructiei, conducatorul locului de munca va indica fiecarui sudor in parte locul de prindere a franghiei centurii de siguranta;

21. Traseele conductorilor si cablurilor aparatelor de sudura vor fi degajate de orice ar putea duce la deteriorarea lor.

6.10 Lucrari de hidroizloatii si termoizolatii

Riscuri identificate:

  • cadere de obiecte de la inaltime
  • cadere de la inaltime
  • improscarea  cu materiale
  • inhalarea de praf sau substante toxice
  • electrocutare
  • incendiu-explozie
  • cadere de la acelasi nivel , impiedicare
  • imbolnaviri datorate conditiilor meteo excesive

Principalele masuri de prevenire si protectie

Pentru folosirea materialelor si substantelor care sunt de natura comnbustibila, inflamabila, exploziva sau toxica, in toate fazele de lucru prevazute in fisele tehnologice de executie , vor fi respectate obligatoriu masurile de prevenire si stingere a incendiilor conform reglementarilor in vigoare.

La toate locurile de munca unde exista pericol de incendiu, atat in punctele de lucru cat si in zonele de depozitare a materialelor, se vor asigura spatii libere pentru interventia formatiilor PSI.

In toate incaperile in care se afla depozitate sau se lucreaza cu materiale inflamabile sau explozivea se va afisa la loc vizibil planul de evacuare in caz de incendiu .

La locurile de munca unde se utilizeaza materiale combustibile sau inflamabile se vor depozita cantitati ce vor fi consumate in executia imediata si nu mai mult decat necesarul pentru un schimb de lucru, cu respectarea sarcinii admisibile de incarcare a schelei sau platformei de lucru.

Materialele usor inflamabile ( solventi organici, chituri, rasini, produse petroliere) nu se depoziteaza in recipiente deschise sau in apropierea locurilor de munca. Dupa golire, recipientele se umplu cu apa.

Toate depozitele destinate recipientelor pentru gaze trebuie sa aiba cel putin 3,2 m inaltime si sa fie dotate cu geamuri mate.Trebuie luate masuri astfel incat temperatura interioroara in aceste spatii sa nu depaseasca 40 grade Celsius.

Este cu desavasire interzisa depozitarea recipientelor cu gaze sau substante inflamabile in locuri expuse radiatiilor solare ( in special pe timp de vara ).

In timpul asezarii si fixarii elementelor de izolatie termica pe elemente de constructie aflate in apropierea conductorilor electrici, se intrerupe alimentarea cu energie electrica in zona de lucru.

Este interzisa folosirea de butelii neomologate.

10. Furtunul de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie sa prezinte pori, fisuri sau semne de imbatranire, care sa conduca la pierderi de gaz lichefiat.

11. Arzatorul pentru incalzirea foliilor pentru lipit trebuie sa aiba robinetul de reglaj in buna stare de functionare.

12. Este interzisa lasarea deschisa a vreunui robinet in intervalul de pregatire a frontului de lucru intre doua lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masa.

13. Butelia de gaz lichefiat se va amplsata la minimum 10m de punctul de lucru cu flacara dechisa.

14. Este interzis fumatul si flacara dechisa in apropierea materialelor inflamabile care se utilizeaza ( adezivi si lichid PVC)

15. Lucrarile de izolatii prezentate nu se executa pe timp de ploaie , ceata, vant puternic sau temperaturi sub +5 grade Celsius.

6.11 Lucru la inaltime

Riscuri identificate:

  • cadere de la inaltime
  • cadere de obiecte de la inaltime

Principalele masuri de prevenire si protectie

Conditii generale pentru lucrul la inaltime

1. Dotarea cu echipament individual de protectie in conformitate cu conditiile concrete ale locului de munca, astfel incat sa fie asigurata securitatea executantului.

2. Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala, corespunzatoare riscurilor locului de munca si a lucrarilor executate.

3. Toate persoanele care lucreaza la inaltime trebuie sa primeasca din partea unui medic de medicina muncii avizul « APT PENTRU LUCRU LA INALTIME »

Organizarea locului de munca

Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.

Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat impotriva caderii in gol a lucratorilor.

Pentru lucrul la inaltime mica, de la caz la caz, in functie de gradul de pericol existent si de conditiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de munca trebuie sa fie facuta luandu-se toate sau numai o parte din masurile tehnico-organizatorice prevazute pentru lucrul la inaltime, astfel ca pericolul caderii in gol a lucratorilor sa fie eliminat.

Inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii lucratorilor.

Daca in timpul lucrului la inaltime se produc in mod neasteptat emanatii nocive (toxice sau inflamabile) , lucrarile trebuie oprite imediat, iar lucratorii trebuie evacuati, luandu-se toate masurile de evitare a accidentelor si a incendiilor, pana la indepartarea cauzelor care au provocat aparitia emanatiilor.

Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele in vigoare.

In jurul locurilor unde se desfasoara lucrari la inaltime se va institui o zona de siguranta.In zona de siguranta este interzisa circulatia sau stationarea de persoane,autovehicule sau uitlaje precum si depozitarea de marteriale sau echipamente tehnice care pot fi afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime.

Manipulare, transport, depozitare

1. Daca in timpul efectuarii operatiilor de manipulare, transport si depozitare se produc modificari privind conditiile de munca, conducatorul locului de munca este obligat sa faca lucratorilor un nou instructaj de lucru si de protectie a muncii, corespunzator noilor conditii.

2. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atributie legata de aceasta activitate la locul de manipulare a materialelor.

3. Grinzile si planele inclinate precum si podetele utilizate la manipularea materialelor trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu fie vizibila.

4. Grinzile, planele inclinate, podetele etc. trebuie prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpul lucrului.

Mijloace colective de protectie (schele, esafodaje, cofraje, cintire, podine)

Pentru podinele executate din metal se va utiliza tabla expandata sau nervurata.

2. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre panourile sau dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinelor in panta sau in curba se fixeaza sipci impotriva alunecarii la distante de 300-400 mm.

3. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei.

4. Se interzice asezarea podinelor in consola.

5. Urcarea si coborarea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si scari de acces executate conform prescriptiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri.

6. Se vor folosi numai schele omologate si dotate cu toate elementele de siguranta.

7. Schelele vor fi stabilizate, ancorate si asezate numai pe suprafete plane si solide.

8. Schelele vor fi prevazute in mod obligatoriu cu scari, urcarea si coborarea realizandu-se numai cu ajutorul acestora.Sunt cu desavarsire interzise urcarea sau coborarea pe elementele schelei.

9. Schelele amplasate in exterior vor fi prevazute cu plase de protectie.

Rampe de acces si scari rezemate

1. Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de acces trebuie fixate pe reazeme special prevazute.

2. In cazul in care rampele de acces trec peste goluri, acestea trebuie sa fie obligatoriu prevazute cu balustrade solide, bine fixate pe podina, pe ambele parti ale rampei

3. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau alte obiecte. Rampele trebuie intretinute si curatate in permanenta.

4. Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelor in vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte.

5. Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de capatul superior al scarii.

Picioarele scarilor trebuie sa fie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului.

7. In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scarii sus , atunci se fixeaza carlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale .

8. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti de cauciuc.

9. Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului.

10. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2m, in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine in zona fiind interzis.

Echipamente individuale de protectie pentru lucrul la inaltime

Alegerea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

1. Alegerea echipamentelor individuale de protectie trebuie facuta luand in consideratie, in mod obligatoriu, situatia de lucru la inaltime. Astfel rolul EIP poate fi:

a) de pozitionare a lucratorului in timpul lucrului;

b) de limitare a deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare prin cadere de la inaltime;

c) de pozitionare si suspendare a lucratorului in timpul lucrului.

EIP corespunzatoare situatiilor nominalizate la pct. a) , b) si c) se utilizeaza numai pentru prevenirea accidentarii lucratorului prin cadere de la inaltime.

Daca in cazul utilizarii EIP exista, in continuare, pericolul caderii in gol datorita unor factori de risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de protectie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul individual de protectie pentru oprirea caderii.

Utilizarea EIP pentru lucru la inaltime

Este interzisa utilizarea EIP nestandardizate si neomologate.

2. Lucratorii din cadrul santierului trebuie sa utilizeze, pentru lucrul la inaltime, 'Centura de siguranta pentru constructori si montatori', conform standardelor in vigoare.

3. Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice ale EIP defecte precum si repararea acestora. Aceste operatii trebuie executate exclusiv de catre producatorii de EIP autorizati.

4. Utilizarea EIP trebuie sa se faca conform instructiunilor de utilizare emise de catre producator si prevederilor normelor speciale de securitatea muncii.

Este interzisa utilizarea EIP care nu sunt insotite de instructiuni de utilizare.

6. Conducatorii locului de munca sunt obligati sa completeze instructiunile de utilizare a EIP cu prevederile care se impun datorita caracteristicilor concrete ale fiecarui loc de munca respectiv.

7. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil) trebuie astfel ales incat zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub cota locului de ancorare pe toata perioada lucrului.

Sistemele de legatura (franghii, cabluri, lanturi) trebuie sa aiba o lungime maxima desfasurata de 2m.

9. Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca, dupa petrecerea peste elementul de constructie (stalp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de constructie sa fie de maximum 0,5m.

Casca de protectie

1. Pentru lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea castii de protectie.

2. Persoanele care coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca vor purta obligatoriu casca de protectie atunci cand isi desfasoara activitatea in conditiile lucrului la inaltime.

3. Pentru lucrul la inaltime mica, de la caz la caz, in functie de gradul de periculozitate si in conditiile concrete de munca, lucratorii trebuie dotati cu casca de protectie.

4. Daca se lucreaza la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de munca amplasat la inaltime mica , se va asigura un spatiu de siguranta lateral, stanga-dreapta, proportional cu inaltimea maxima de lucru si se va purta obligatoriu casca de protectie

5. Purtarea castii de protectie la inaltime mica este obligatorie atunci cand la cotele superioare se lucreaza

6. La locurile de munca cu temperaturi scazute, casca de protectie trebuie purtata peste un capison calduros.

7. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii castii de protectie, a sistemului de amortizare si a posibilitatii de reglare a acesteia si a curelelor de prindere.

8. Casca de protectie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere.

9. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta sparturi, fisuri ale calotei, defectiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz.

Centura de siguranta

1. Pentru lucrul la inaltime, purtarea centurilor de siguranta este obligatorie, daca masurile integrate de amenajare si de dotare a locurilor de munca nu elimina pericolul caderii in gol.

2. Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta impreuna cu franghia de siguranta care vor impiedica accesul lucratorului in zona cu pericol, pe toata perioada lucrului.

3. Daca locul de munca amplasat la inaltime nu poate fi amenajat sau dotat prin masuri integrate pentru eliminarea pericolului de cadere in gol, lucratorii trebuie sa poarte centuri de siguranta de tipul si in componenta specifica activitatilor desfasurate.

4. Centura de siguranta trebuie folosita fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de protectie prin suspendarea impotriva caderii in gol, fie ca mijloc de oprire a accesului intr-o zona periculoasa. Este interzis a se folosi centura pentru alte functii de protectie decat cele pentru care a fost proiectata.

5. Lucratorii trebuie sa foloseasca centurile de siguranta si accesoriile lor numai in cadrul lucrarilor pentru care au fost dotati cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie sa le predea conducatorului locului de munca.

6. Inainte de utilizare, centurile de siguranta si accesoriile trebuie verificate in mod obligatoriu de catre conducatorul locului de munca.

7. Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele partilor metalice, franghiile, carligele de siguranta, niturile etc.

Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care:

a) prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame defecte, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosaturi etc.;

b) au fost odata solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului cazut de la inaltime) ;

c) au fost scurtate prin coasere (bucle) .

9. Centurile de siguranta si franghiile acestora (cordoanele de legatura) trebuie pastrate la loc uscat, fara umezeala sau temperaturi excesive, respectand instructiunile producatorului.

10. Centurile de siguranta si franghiile acestora pastrate in magazii o perioada mai mare (peste 1 an) , inainte de folosire, se supun la incercari dinamice conform instructiunilor producatorului.

Echipamente individuale de protectie , altele decat cele specifice lucrului la inaltime

1. Daca, in timpul lucrului la inaltime, exista pericole de accidentare, altele decat pericolul caderii in gol, lucratorii trebuie sa poarte EIP specifice acestor pericole.

2. Conducatorul locului de munca trebuie sa identifice pericolele de accidentare posibile de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP capabile sa elimine aceste pericole.

3. Purtarea EIP, altele decat cele specifice pericolului caderii in gol, nu trebuie sa influenteze in nici un fel capacitatea de protectie a EIP specifice pericolului caderii in gol.

4. In functie de natura pericolului existent la lucrul la inaltime, altul decat cel de cadere in gol (de ex.: mecanic, electric, chimic) trebuie ales EIP in conformitate cu prevederile normelor specifice conexe si ale 'Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie si de lucru ' .

5. Este obligatorie completarea EIP cu echipament specific lucrarii executate (de exemplu masca de sudura, manusi si incaltaminte electroizolante)

6. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, privind modul de purtare a EIP , altele decat cele pentru lucru la inaltime, in conditiile specifice lucrului la inaltime. (de ex.purtarea mastii de gaze, mastii cu aductiune de aer etc.)





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate