Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» PARTICULARITATI ALE ACTIVITATII DE DISTRIBUTIE FIZICA SI LOGISTICA LA S.C. CARROM HYGIENIC S.R.L.


PARTICULARITATI ALE ACTIVITATII DE DISTRIBUTIE FIZICA SI LOGISTICA LA S.C. CARROM HYGIENIC S.R.L.




PARTICULARITATI ALE ACTIVITATII DE DISTRIBUTIE FIZICA SI LOGISTICA LA S.C. CARROM HYGIENIC S.R.L.

1. Prezentare generala

Infintata in 2002, CARROM HYGIENIC este ramura directa a firmei ARSAN KIMYA - Turcia.

ARSAN KIMYA este unul dintre cei mai importanti exportatori - firma de produse de igiena cu sediul in Istanbul, Turcia, cum ar fi scutece pentru copii, cele pentru servetele umede, scutece pentru adulti, betisoare igienice pentru curatarea urechilor, lavete universale pentru uz casnic, sampoane, sapunuri lichide, produse de curatare si lustruire pantofi - din anul 1999.

Produsele firmei sunt exportate in 23 de tari cu un volum de 12 milioane USD si firma are o tinta de a ajunge la 30 de tari, cu 20 de milioane de dolari volum.

Cu o cota de piata ridicata, bazandu-se pe calitate, CARROM HYGIENIC reprezinta un etalon in productia si comercializarea servetelelor umede.




ULTRA COMPACT este definitia acestui etalon

In cele ce urmeaza voi prezenta sub forma unui tabel produsele pe care le comercializeaza S.C. Carrom Hygienic S.R.L.:

PRODUS

Buc/

Pac

Pac/ Bax

Buc/

Bax

SCUTECE PT.COPII MIDI (3-6 KG )

35

8

280

SCUTECE PT.COPII MIDI (5-9 KG )

30

8

240

SCUTECE PT.COPII MAXI (8-19 KG )

25

8

200

SCUTECE PT.COPII JUNIOR (11-25 KG )

20

8

160

PREMIUM SCUTECE PT.COPII MINI (3-6 KG)

70

4

280

PREMIUM SCUTECE PT.COPII MIDI (5-9 KG)

60

4

240

PREMIUM SCUTECE PT.COPII MAXI (8-19 KG)

50

4

200

PREMIUM SCUT. PT.COPII JUNIOR (11-25 KG)

40

4

160

ABSORBANTE ULTRA CU ARIPI (ROZ)

10

24

240

ABSORBANTE LUNGI CU ARIPI (MOV)

8

24

192

ABSORBANTE ULTRA NOAPTE (ALBASTRU)

7

24

168

SCUTECE PT ADULTI SMALL 25 kg - 40 kg

18

4

72

SCUTECE PT ADULT MEDIUM 45 kg -70 kg

18

4

72

SCUTECE PT ADULTI LARGE 70 kg - 100 kg

18

4

72

BURETE SILICON

24

4

96

CREMA DE PANTOFI - LICHIDA

12

4

48

CREMA DE PANTOFI - SOLIDA

12

8

96

PRODUS

Buc/

Pac

Pac/Bax

Buc/ Bax

DISCURI DEMACHIANTE WATERJET ( 50 )

50

48

pac/bax

DISCURI DEMACHIANTE WATERJET ( 70 )

70

48

pac/bax

DISCURI DEMACHIATE WATERJET ( 100 )

100

48

pac/bax

VATA HIDROFILA 50 Gr

50GR

300

pac/bax

VATA HIDROFILA 100 Gr

100GR

150

pac/bax

BETISOARE IGIENICE 100

100

144

cut/bax

BETISOARE IGIENICE 200

200

144

cut/bax

BETISOARE IGIENICE PT COPII

60

144

cut/bax

SERVETELE UMEDE Buzunar

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Aromate

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Fructate

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Florale

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Demachiante

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Demachiante

25serv/pac

80

pac/bax

SERVETELE UMEDE Intime

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Intime

25serv/pac

80

pac/bax

SERVETELE UMEDE Antibacteriene

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE Menthol

15serv/pac

144

pac/bax

SERVETELE UMEDE After Sex

20 serv/pac

72

pac/bax

SERVETELE UMEDE Igienice De Toaleta

60 serv/pac

24

pac/bax

SERVETELE UMEDE Pt. Familie

100serv/pac

24

pac/bax

SERVETELE UMEDE Pt. Familie

150serv/pac

24

pac/bax

SERV.UMEDE Pt. Copii Cu Capac

64 serv/pac

12

pac/bax

LAVETA UNIVERSALA 35*40 Cm

3buc/pac

132

pac/bax

LAVETA UNIVERSALA 31*35 Cm

3buc/pac

250

pac/bax

BURETE PLASA DE BAIE

80buc/

80

pac/bax

BURETE DE BAIE

80

BURETE VASE

720

DEO WC 42 GR./BUC

100

100

FRESH SPRAY PT TOALETA

24

SPRAY CAMERA 300 ML

24

PRODUS

Buc/

Pac

Pac/Bax

Buc/ Bax

DETERGENT VASE 750 ML

12

SAPUN LICHID 500 ML

12

SAPUN HOTELIER 15 GR

300

SAMPON PT COPII 200 ML

24

SAPUN PT COPII 100 GR

48

BATISTE PARFUMATE

300

APA DE COLONIE 110ML

24

ACETONA MERE / CAPSUNI 80ML

24

ACETONA MERE / CAPSUNI 130 ML

24

PRODUS

Set/ Bax

Buc/Set

Buc/ Bax

PAHAR ALB 100 CC

48

100

4800

PAHAR ALB 160 CC

30

100

3000

PAHAR ALB 180 CC

30

100

3000

PAHAR ALB 200 CC

30

100

3000

PAHAR TRANSPARENT 200 CC

30

100

3000

PAHAR TRANSPARENT 500 CC

20





50

1000

FURCULITA

50

100

5000

LINGURITA

50

100

5000

PALETA CAFEA PLASTIC

25

1000

25000

CUTIT

50

100

5000

FARFURIE 195 mm

20

50

1000

FARFURIE 200 mm

25

100

2500

FARFURIE 215 mm

20

50

1000

2. Mixul de marketing

Mixul de marketing reprezinta un ansamblu de componente care alcatuiesc politica de marketing a firmei, astfel incat activitatea acesteia sa se desfasoare in conditii optime.

Orientarea activitatii pe care intreprinderea o desfasoara cu privire la realizarea produselor, stabilirea preturilor, fixarea cailor de circulatie, respectiv a modului de distributie, a cadrului de promovare formeaza campul de materializare a marketingului mix.

Sarcina marketingului mix consta in a servi cele patru grupe de variabile in programe de actiuni cu eficienta maxima. Fiecare din cele patru componente ale mixului de marketing nu poate fi eficient fara suportul celorlalte. De exemplu, un produs superior nu poate patrunde pe piata daca nu este insotit de un pret acceptabil, de o distributie corespunzatoare, de o informare a cumparatorilor.

In mod traditional se considera ca cea mai importanta componenta a mixului de marketing este produsul si politica de produs adoptata de catre o intreprindere. Justificarea acestui fapt consta in utilitatea produsul care prin calitatile sale satisface in primul rand nevoile si dorintele consumatorilor.

Cei 4 P ai mixului de marketing[1] Figura nr. 1

Pentru SC Carrom Hygienic SRL modul de abordare al marketingului pune un accent tot mai mare pe elementele adiacente produsului ambalajul, pretul (evaluat in valoare absoluta dar mai ales raportat la utilitate, concurenta si caracteristicile clientilor vizati), informarea, asistenta oferita de personal in procesul de achizitie, imaginea produsului, a firmei si a persoanelor care consuma respectivul produs etc.

Fenomenul marketingului se manifesta pe trei directii principale: dezvoltarea complexa a produsului, distributia si relatiile cu clientii. Acestea sunt menite sa adauge valoare ofertei din perspectiva clientilor, conducand atat la cresterea satisfactiei lor, cat si a beneficiilor variate pentru firma. Aceste evolutii au implicatii profunde in ceea ce priveste organizarea si derularea activitatii de marketing, inclusiv asupra politicilor, respectiv a mixului de marketing. Intreprinderea are ca obiectiv cunoasterea foarte bine a clientilor, dezvoltarea de relatii durabile si benefice cu acestia, precum si cu alti membrii ai publicului. Accentul il pune tot mai mult pe crearea unor retele, atat interne cat si externe.

Mixul de marketing proiecteaza si coordoneaza procesele de pe piata atat in beneficiul organizatiei, cat si al clientilor.

Caracteristica mixului de marketing in cadrul SC Carrom Hygienic SRL este data de piata in care acesta se inscrie, in care se aplica practic. In legatura cu aceasta nota carateristica se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Ø          pozitia si ordinea de importanta a celor patru componente se asigura in functie de conditiile concrete ale implementarii mixului, de specificul strategiei in slujba careia este pus;

Ø          mixul de marketing nu contine in mod obligatoriu toate cele patru elemente, se poate limita la doua, trei sau un singur element;

Ø          corelarea judicioasa si realista a celor patru componente;

Ø          corelarea in mod obligatoriu a celor patru componete cu piata;

Ø          realizarea unei eficiente economice ridicate pentru oricare din variantele adoptate.

SC Carrom Hygienic SRL tine seama de faptul ca cei "4P" "care reflecta conceptia ofertantilor referitoare la instrumentele de marketing disponibile in vederea influentarii cumparatorului (Ph. Kotler) si de aceea daca intreprinderea priveste cu ochiul consumatorului, atunci cand concepe cei "4P", trebuie sa conceapa si cei "4C" ai cumparatorului (Robert T. Lauterborn)

Cei "4P"

Cei "4C"

Produs

Cumparatorul cu cerintele si dorintele sale

Pret

Cost suportat de cumparator

Plasament (distributie)

Comoditatea achizitionarii

Promovare

Comunicare

●     pretul capata un rol tot mai mare in realizarea echilibrului cererii cu oferta. Aceasta relatie de feed-back intre pret, cerere-ofera devine foarte importanta in conditiile in care resursele sunt tot mai limitate in raport cu nevoile;

●     reducerea relativa a puterii de cumparare, produce schimbari radicale in stilul de viata al oamenilor, in comportamentul lor de cumparare si de consum;

●     produsele cu preturi accesibile intrunesc o adeziune sporita in randul multor segmente de consumatori. O asemenea tendinta este tocmai efectul scaderii relative a puterii de cumparare;

●     in actiunile promotionale, accentul cade pe actiunile de informare a consumatorului. Aceasta nu inseamna ca se renunta la manipularea consumatorului prin reclama si celelalte forme de promovare;

●     sunt preferate tot mai mult canalele scurte de distributie si formele de vanzare directa, iar autoaprovizionarea se extinde. Aceasta tendinta este rezultatul ponderii mari pe care o au cheltuielile de distributie in totalul pretului de vanzare, datorita carora uneori produsele ajung la consumatori la preturi inaccesibile, cu toate ca producatorul le realizeaza la costuri competitive;

●     cunoaste dimensiuni deosebite, distributia inversa, care contribuie la reutilizarea resurselor si la cresterea rolului serviciilor de intretinere si reparatii.

Structura activitatii de distributie fizica si logistica la S.C. CARROM HYGIENIC S.R.L.

Intre distributia fizica si logistica exista multe puncte comune (poate chiar majoritatea), cele doua concepte nu se confunda, intre ele existand deosebiri pe care am cautat sa le scot in evidenta mai sus . De altfel, in incercarea de a delimita cele doua concepte, literatura de specialitate a propus un nou concept, cel de canal logistic. Se considera ca scopul unui canal logistic este livrarea de marfuri la timp si administrarea in bune conditii a fluxului marfurilor. Astfel, se scot in evidenta deosebirile dintre conceptele de canal logistic si de canal de marketing (de distributie), in sensul sa daca un canal de marketing faciliteaza tranzactiile prin coordonarea produsului, a pretului si promovarii, canalul logistic asigura disponibilitatea spatiala si temporala a produselor si serviciilor.

1. Servirea clientilor

Rezultatul activitatii logistice il reprezinta nivelul de servire a clientilor, care influenteaza in mod semnificativ eficienta activitatii desfasurate.

Nivelul servirii, indiferent cum va fi acesta cuantificat, se constituie intr-un mijloc de prima importanta de diferentiere fata de concurenti, dar si de crestere a satisfactiei clientilor si, implicit, a loialitatii acestora.

Sistemul logistic al S.C. Carrom Hygienic S.R.L. functioneaza in astfel de conditii, incat sa se poata satisface cerintele referitoare la elementele generatoare de avantaj competitiv si sa se evite diminuarea componentelor de "igiena" sub nivelul asteptat de catre client. Analizand servirea clientilor din perspectiva performantei furnizorului, clientii pun, de regula, accentul pe urmatoarele elemente de natura calitativa:

a) viteza, un element de prima insemnatate ce caracterizeaza nivelul de servire. Are in vedere mai multe categorii de timp, precum timpul de preluare a comenzii, timpul de asamblare a comenzii si timpul de livrare;

b) consecventa, se refera la capacitatea firmei de a respecta o anumita durata a timpului de livrare, de-a lungul unui numar mai mare de cicluri de performanta. Marimea timpului de livrare, variatia acestuia determina cresterea costurilor suportate de clienti, in conditiile constituirii unor stocuri de siguranta, suplimentare pentru a evita intarzierea livrarilor;

c) flexibilitatea, se refera la capacitatea firmei de a indeplini cerintele speciale sau asteptate ale clientilor. In practica sunt anumite situatii care fac necesara existenta unui sistem logistic flexibil, precum:

. modificarea pentru un anumit timp a destinatiei de livrare a produsului;

. sustinerea unor programe unice de vanzari si marketing;

. introducerea unor produse noi;

. excluderea unor produse;

. discontinuitatea livrarilor;

. retragerea unor produse;

. asigurarea unui nivel individualizat de servire pentru o anumita piata sau pentru

un anumit client;

. modificari aduse produsului pe parcursul existentei sale in sistemul logistic, in

ceea ce priveste mixarea cu alte produse, a ambalarii, a etichetarii etc.

d) capacitatea de redresare reflecta posibilitatea firmei de a gasi solutii adecvate in situatiile in care sistemul logistic nu functioneaza in mod corespunzator. In asemenea situatii, este necesara elaborarea si existenta unor planuri de rezerva, mai ales atunci cand: probabilitatea de producere a evenimentului respectiv este mai mica decat pentru

evenimentele incluse in procesul de planificare obisnuit; producerea evenimentului ar genera prejudicii majore; aspectele vizate de acel eveniment pot fi planificate inainte de producerea sa;

e) seriozitatea, are in vedere capacitatea firmei de a indeplini nivelurile planificate de disponibilitate a stocului de produse si de performanta operationala. Seriozitatea furnizorului este reflectata, de asemenea, si de capacitatea ei de a furniza clientului informatii despre operatiunile logistice si stadiul onorarii comenzilor.

S.C. Carrom Hygienic S.R.L. urmareste la nivel ridicat servirea clientilor pe baza elementelor componente, respectiv disponibilitatea stocului, durata ciclului comenzii si retragerea produselor de pe piata.

Disponibilitatea produselor in stoc, care este una din componentele de prima insemnatate ale servirii clientilor, reprezinta probabilitatea existentei produselor in momentul in care acestea sunt solicitate de catre clienti.

Durata ciclului comenzii reprezinta o componenta de prima importanta a servirii clientilor. Continutul unui acestui indicator este diferit, in functie de cine il abordeaza.

Astfel, pentru client, ciclul comenzii reprezinta intervalul de timp de la transmiterea comenzii catre furnizor la primirea marfurilor solicitate. Pentru furnizor insa, ciclul comenzii se declanseaza in momentul primirii comenzii de la client. Din aceasta perspectiva, importanta acordata de catre SC Carrom Hygienic SRL ciclului comenzii pentru cresterea nivelului de servire va fi determinata de faptul ca micsorarea duratei si, mai ales, consecventa cu care se respecta un interval stabilit de comun acord cu clientul genereaza avantaje serioase pentru ambii parteneri, inclusiv pentru client, in conditiile in care se diminueaza stocul mediu necesar.

Practic, ciclul comenzii include toate activitatile desfasurate pentru ca marfurile comandate sa ajunga la client. Principalele etape ale ciclului comenzii sunt: transmiterea comenzii, prelucrarea comenzii, preluarea si asamblarea comenzii, procurarea stocului suplimentar necesar si livrarea comenzii.

2. Aprovizionarea

Desfasurarea activitati eficiente de aprovizionare materiala, in concordanta cu necesitatile si interesele SC Carrom Hygienic SRL, depinde hotarator de strategia elaborata in acest sens. Prin strategia elaborata s-au fructificat avantajele concurentei pe piata de furnizare a resurselor materiale si energetice, a echipamentelor tehnice, semifabricatelor, furniturilor etc.

In procesul de aprovizionare materiala se pune accent pr 'comportamentul' fata de furnizori. Acesta este influentat de mai multi factori, comuni sau specifici, a caror cunoastere se impune cu necesitate pentru a se elabora o buna strategie in calitate de cumparator.

Dezvoltarea intreprinderi este dependenta de mediul economic in care functioneaza, acesta fiind definit in general prin 'relatiile de piata' pe care si le creeaza o unitate economica in raport cu ceilalti participanti la realizarea activitatii economice generale.

Avand in vedere ca SC Carrom Hygienic SRL este ramura directa a firmei producatoare a brand -ului Ultra Compact ARSAN KIMYA-Turcia aprovizionarea se realizeaza direct de la acestia.

Pentru buna desfasurare a societatii aceasta a contractat furnizori pentru diverse servicii:

funizorul de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare in conformitate cu reglementariile in vigoare - SC Raja SA Constanta, anexa 1

furnizorul de energie electrica - SC BAYEL SRL, anexa 2

furnizorul de servizii pentru colectarea, transportul si neutralizarea gunoiului - SC OVI - PRESTCON SRL , anexa 3

furnizorul de telefonie mobila si internet - Orange Romania

alti furnizori de birotica, calculatoare, mobilier de birouri etc.

Principalele 'obiective' care se au in vedere strategiei in aprovizionare sunt urmatoarele:

stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum (deci a cererilor reale de consum);

formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de achizitionare, aducere si depozitarea produselor;

mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

conservarea rationala a resurselor materiale aprovizionate pe timpul depozitarii-stocarii;

prevenirea lipsei (penuriei) de produse in stoc, a suprastocarii, a formarii de stocuri cu miscare lenta si fara miscare.

Obiectivele mentionate sunt abordate in contextul celui general de "asigurare materiala completa si complexa, la momentul dorit, cu un cost minim si un grad maxim de certitudine".

Punerea in valoare a acestor 'obiective', indeplinirea cu exigenta a acestora se asigura, in general, prin 'modalitati de actiune' ca:

identificarea necesitatilor de consum (cererilor ) pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale, si evaluarea (dimensionarea) acestora folosind metode si modele adecvate;

aplicarea cu prioritate in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelul acestora pe criterii economice;

folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica;

implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare

Transportul

Transportul joaca un rol esential in buna functionare a sistemului logistic, el asigurand utilitatea de timp in cadrul activitatii desfasurate. In esenta, transportul presupune derularea urmatoarelor activitati: alegerea modalitatilor adecvate de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim, prin conducte), evaluarea si selectia furnizorilor de servicii de transport, consolidarea transporturilor, stabilirea rutelor de transport si programarea transporturilor.

Transportul produselor este considerata una dintre cele mai importante activitati a logisticii, componenta esentiala a mixului logistic. De altfel, transportul logistic detine circa doua treimi din costurile aferente tuturor activitatilor logistice. Deciziile privind transportul marfurilor se vor regasi pe intregul cicuit al canalului de distributie, exercitandu-si impactul asupra tuturor activitatilor din lantul logistic. Asemenea decizii au o frecventa ridicata si, de cele mai multe ori, trebuie revazute, reconsiderate la intervale scurte de timp. Cele mai importante asemenea decizii au in vedere alegerea modalitatilor de transport, a rutelor de transport, precum si programarea mijloacelor de transport. Alegerea celei mai potrivite variante pentru transportul unui anumit produs presupune luarea in discutie a mai multor criterii, obiective sau chiar subiective, legate de disponibilitatea mijloacelor de transport la locurile dorite, costurile transportului, durata transportului, siguranta in respectarea termenelor, adaptabilitatea la circuitele specifice de transport impuse de particularitatile fiecarui produs, masura in care se asigura accesul la locurile dorite etc. Desigur, alegerea celei mai eficiente rute de transport are o influenta deosebita asupra sistemului logistic. Prin aceasta, se urmareste minimizarea timpului de transport sau a distantei de parcurs pana la destinatie.

Pentru optimizarea rutelor se folosesc metode econometrice moderne si metode euristice.

In cadrul S.C. Carrom Hygienic S.R.L., se folosesc urmatoarele rute:

Zona: 1 COMANDA JOI---INCARCARE VINERI

JUDET

FIRMA

Comanda

Ordinea descarcarii

SJ

MEDEEA

SIMONA

MM

GEODOR

T&F ROCAN

METCHIM

SM

W&J

ENIMPEX

NICOVID

BN

AMERIMARC

PIATRA LACTA

CJ

OTI

AUCHAN

BH

ASTON

ANKOPOMP

RONCRIS

PIC

AR

OTI

Zona 2: COMANDA MARTI---INCARCARE MIERCURI

JUDET

FIRMA

COMANDA

ORDINEA DESCARCARII

MH

MINTEGER

CS

3x3

MITRIX

HD

BEST CHOICE

FARMCOREMI

DOMI TUR

TRIDENT

TM

IDENTIC

NIC ACNIT

SIDE



AUCHAN

MYD-NIAVA

DJ

ULIANA

LARAMBERT

TERA FARM

CATA"S

CHADIS

PIC

IRIS FARM

Zona: 3 COMANDA LUNI---INCARCARE MARTI

JUDET

FIRMA

COMANDA

ORDINEA DESCARCARII

SV

OTI

-//-

AUCHAN

BT

OTI

IS

OTI

NT

ACORD

VS

OTI

BC

EURISKO

-//-

ESTRADE

Zona: 4 COMANDA LUNI---INCARCARE MARTI

JUDET

FIRMA

Comanda

Ordinea descarcarii

BR

PROMOTERM

-//-

PIC

-//-

XXL

GL

HEPITES

TL

TELENA

-//-

MADONA

-//-

VALVI-ROM

CT

MIROX

-//-

ASE

-//-

NED COM

-//-

A&A Medical

BZ

XXL

VR

------

Zona: 5 COMANDA VINERI---INCARCARE LUNI

JUDET

FIRMA

Comanda

Ordinea descarcarii

BV

ORIZONT

FARMEC

COS 2000

PROF.HORECA

XXL

CV

AQUARIS

AMBA PROD

TRIDENT

HR

ERLAS

MIKE

DOMINO TRADE

SB

OTI

TRIDENT MED.

TRIDENT 1

TRIDENT 2

XXL

AB

TRIDENT

MS

RO DACIA

PRONTO UNIVERSAL

AUCHAN

Zona: 6 COMANDA MARTI---INCARCARE MIERCURI

JUDET

FIRMA

COMANDA

ORDINEA DESCARCARII

B

OTI

D.R.I.M.

C&R FARM

GERTA 93

AUCHAN T

AUCHAN M

XXL

PENNY

MINIMAX



PH

MAGIC

INTIM

KAUFLAND

GR

MC DISTRIB.

IL

FAST DESIGN

CL

CHANCE

PIC

Zona: 7 COMANDA MARTI---INCARCARE MIERCURI

JUDET

FIRMA

Comanda

Ordinea descarcarii

AG

D.R.I.M.

AUCHAN

PIC

DB

D.R.I.M.

XXL

VL

D.R.I.M.

OT

D.R.I.M.

GJ

D.R.I.M.

TR

INTERSTAR

COMET-IMPEX

Ca modalitate de transport utilizata de SC Carrom Hygienic este cale rutiera.

Transportul produselor se face cu proprii de transport acoperite, aerisite, uscate si igienizate.

S-a ales acest tip de transport pentru ca asigura conexiunile dintre punctele de prelucrare/livrare a marfurilor si posibilitatile specifice celorlalte modalitati de transport, pentru ca permite deplasarea marfurilor "de la usa furnizorului la usa clientului.

Atuuri luate in calcul in alegerea acestuia in competitia cu alte tipuri de transport, cel rutier ofera clientilor si alte facilitati sau avantaje, precum:

. cantitatile mici de marfuri care pot fi transportate, fiind necesara incarcarea unui singur mijloc de transport auto inainte de efectuarea livrarii, fata de situatia constituirii, de exemplu, a unui tren cu mai multe vagoane;

. siguranta produselor deplasate, in cazul acestui tip de transport rata deteriorarii marfurilor fiind mai mica fata de alte tipuri de transport. In aceasta situatie, costurile beneficiarilor aferente ambalajelor de protectie a marfurilor scad in mod vizibil.

Structura costurilor transportului rutier se caracterizeaza prin costuri fixe mici si costuri variabile medii. O asemenea situatie este datorata, mai ales, investitiilor publice in sistemul

de drumuri, drumuri care apartin administratiei publice, centrale sau locale. Exista si alte aspecte care conduc la costuri fixe relativ mici in raport cu celelalte tipuri de transport.

Desigur, si in transportul rutier exista categorii de costuri ridicate, acestea fiind cele aferente combustibilului, fortei de munca, intretinerii mijloacelor de transport etc. Pentru reducerea costurilor in transportul rutier si pentru satisfacerea cerintelor clientilor, cerinte tot mai exigente, si in acest domeniu s-au produs o serie de imbunatatiri, precum facturarea computerizata, mecanizarea terminalelor, efectuarea de operatiuni in tandem, care servesc mai multe remorci, coordonarea intermodala etc.

Fiecare lot de livrare este insotit de documentele de certificare a calitatii, intocmite conform dispozitiilor legale in vigoare. Produsele sunt carate in cutii de carton, inscriptionate cu sigla producatorului.

Decizia asupra mijloacelor de transport se ia prin metoda de comparatie costuri-performante. Costurile relevante sunt comparate cu criteriile de performanta (de exemplu, timp de transport, siguranta livrarii, flexibilitatea mijlocului de transport, adecvare cantitativa a mijlocului de transport pentru performanta programata a firmei, distanta geografica).

4. Depozitarea

Depozitarea este o componenta a sistemului logistic, care presupune un ansamblu de activitati de sustinere, ce contribuie la realizarea obiectivelor de servire a clientilor.

Depozitul propriu al S.C. Carrom Hygienic S.R.L. este situat in Jud.Constanta, iesire din localitatea Ovidiu.

Existenta depozitului este legata de necesitatea mentinerii unor stocuri de marfuri, iar rolul acestuia rezulta din urmatoarele considerente:

. spatiul de depozitare are o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor, in cantitatea si calitatea solicitata, in locul potrivit si la momentul potrivit, in conditiile celei mai mari contributii la profitul firmei;

. amplasarea corespunzatoarea si mai ales cele de distributie, diminueaza timpul de livrare, contribuind astfel in mod substantial la cresterea nivelului de servire logistica.

Depozitul firmei este proprietate privata. Acesta a presupus investitii considerabile, investitii care privesc atat spatiul de depozitare ca atare, cat si echipamentele de manipulare utilizate. Desigur, decizia de a construi un depozit privat s-a justificat in conditiile in care firma este puternica si satisface o cerere substantiala si constanta. Desigur, varianta depozitului propriu a presupus o implicare financiara considerabila, mult mai mare decat in cazul unui depozit in leasing.

Capacitatea maxima de depozitare a fost calculata in functie de criterii precum: nivelul planificat al scopurilor de livrare; ritmurile de comenzi ale clientilor; dezavantajele de asteptat de pe urma nelivrarii, respectiv intarzierii in livrare si perisabilitatea produsului .

Responsabilul sistemului de depozitare este gestionarul depozitului de la Departamentul livrari si achizitii. Gestionarul depozitului are ca responsabilitati primirea comenzii de aprovizionare si depozitarea produselor, intocmirea si verificarea documentelor necesare preluarii marfurilor, urmarirea pregatirii comenzilor de livrare catre distribuitori.

O decizie importanta referitoare la depozitare este legata de organizarea (amenajarea) interioara a depozitului. In abordarea unei asemenea probleme s-a avut in vedere sarcinile de baza ale unui depozit, respectiv receptia marfurilor, controlul si stocajul acestora si apoi pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea lor catre client.

Primele doua sarcini - receptia si stocajul - corespund circuitului primar sau circuitului de stocaj, iar a treia - livrarea marfurilor - corespunde circuitului secundar sau circuitului de serviciu. Intr-un asemenea context, organizarea depozitului in cadrul SC Carrom Hygienic SRL este astfel facuta incat cele doua circuite sa nu se suprapuna.

In functie de amplasarea principalelor zone-receptie, depozitare, expeditie - din cadrul spatiului de depozitare, exista trei variante de flux al marfurilor in depozit:

. circulatia marfurilor in linie dreapta, atunci cand zonele de receptie si de expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

. circulatia marfurilor in arc de cerc de 90º, cand zonele de receptie si de expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

. circulatia marfurilor in arc de cerc de 180º, cand zonele de receptie si de expeditie sunt amplasate pe aceiasi latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului s-a avut in vedere, in principal, urmatoarele elemente:

a) sistemul constructiv al depozitului (suprafata, inaltime, numar de niveluri, dotarea cu rampe de incarcare-descarcare);

b) conditiile de depozitare determinate de specificul produselor (temperatura, umiditate etc.);

c) modul de ambalare;

d) tipul de palete folosite.

Pe de alta parte, in amenajarea interioara a depozitului s-au urmarit o serie de obiective, legate mai ales de:

. mecanizarea, automatizarea si robotizarea unor operatii, a unor procese incluse in fluxurile tehnologice ale activitatii desfasurate. Este de mentionat insa faptul ca realizarea unui asemenea obiectiv a fost in primul rand in puterea firmei depozitare, dar este conditionata si de preocuparile manifestate in aceasta directie de catre partenerii aflati in amontele si avalul depozitului;

. modalitatile de depozitare, in conditiile in care acestea pot imbraca o paleta larga, cu particularitati de la un produs la altul. Principalele modalitati de depozitare sunt: depozitarea in rafturi, fara a apela la paletizare, depozitarea prin stivuirea directa in unitatile de incarcatura aflate pe paleta, depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelorlada, depozitarea pe palete simple, in rastele metalice, depozitarea pe palete simple in stelaje etc.;

. stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la formarea incarcaturii in paleta, cerinte privind inscrierea in perimetrul paletei, asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, navetelor, lazilor sau sacilor ce formeaza unitatea de incarcatura etc.;

. optimizarea transportului intern, prin asigurarea fluentei deplasarii, in conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si prin alte masuri de acest gen, coroborat insa cu o perfecta corelare intre genul, particularitatile produsului si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern;

. introducerea si folosirea tehnicii moderne de calcul, a informaticii in gestionarea activitatii depozitului, cu toate avantajele deja cunoscute.

O alta decizie, la fel de importanta, legata de depozitare a fost legata de aranjarea marfurilor in depozit, de data aceasta urmarindu-se o serie de obiective legate mai ales de minimizarea costurilor de manipulare, utilizarea la maximum a spatiului de depozitare si indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor in vederea asamblarii comenzilor, securitatea si prevenirea incendiilor.

Practic, pentru aranjarea marfurilor in depozit se apeleaza la cateva reguli de natura intuitiva, reguli ce se bazeaza pe urmatoarele patru criterii:

. complementaritatea, un criteriu relevant mai ales pentru modalitatea bazata pe rutele de preluare, are in vedere faptul ca produsele care de regula sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi, vor fi amplasate in apropiere;

. compatibilitatea, are in vedere acele produse care pot fi amplasate in apropiere, fara nici un fel de risc. Aranjarea unor astfel de produse in depozit trebuie sa ia in considerare caracteristicile lor merceologice;

. popularitatea este un criteriu potrivit caruia in situatiile in care un anumit produs cu circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat, se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere catre clienti. In aceste conditii, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare va fi mai scurta;

. marimea, un criteriu potrivit caruia marfurile de dimensiuni reduse se vor amplasa in apropierea zonelor de expediere, asigurandu-se astfel o densitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mai mici sunt cele care au o circulatie rapida.

In aplicarea celor patru criterii s-a avut in vedere o serie de reguli in sensul ca mai intai s-a aplicat simultan atat criteriile de complementaritate si de compatibilitate, cat si cele de popularitate si de marime. Prin combinarea criteriilor referitoare la popularitate si la marime s-a calculat un indice al volumului comenzii, ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului (masurat in metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita produsul in cauza. Prin utilizarea unui asemenea indice s-a urmarit ca aranjarea produselor in depozit sa se faca astfel incat cel mai mare volum posibil de marfuri sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta posibila, recomandandu-se plasarea produselor caracterizate de ovaloare scazuta a indicelui in apropierea punctelor de expediere.

O etapa logistica importanta in miscarea marfurilor este preluarea acestora din spatiile de depozitare pentru asamblarea comenzilor. In cadrul SC CARROM Hygienic SRL se folosesc trei modalitati concrete de preluare: selectia individuala (produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul si aduse pe platforma de expediere spre clienti), ruta de preluare (se parcurge o anumita ruta, care permite preluarea mai multor produse inainte de indreptarea acestora spre platforma de expeditie) si aria repartizata pe lucrator (fiecare lucrator este responsabil de o anumita zona, iar pentru asamblarea comenzilor, acesta aplica in aria ce-i este atribuita, fie selectia individuala, fie ruta de preluare).

Alaturi de aranjarea marfurilor, un aspect important ce conditioneaza eficienta operatiunilor de manipulare este pozitionarea stocurilor de produse in zonele care le sunt atribuite, respectiv modul in care sunt amplasate paletele ce vor plasa perpendicular pe culoarul de acces sau intr-un unghi de pana la 60º, cea mai frecvent utilizata fiind pozitionarea perpendiculara.

Depozitarea produselor ULTRA Complact se face in conformitate cu normele ISO, inseamnand ca tot sistemul de depozitare respecta normele de siguranta igienico-sanitare cerute de Comunitatea Economica Europeana, depozitul fiind dotat cu sisteme aerisire. Pastrarea si depozitarea produselor se face in spatii curate, pe rafturi, aerisite, curatate si dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de caldura si inghet, conditii care sa permita mentinerea stabilitatii parametrilor calitativi si a salubritatii acestora.

Se evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel incat utilizarea acestora sa nu puna in pericol sanatatea populatiei.

5. Stocarea

Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, cu un anumit scop. Stocurile sunt de fapt rezultatul activitatilor de aprovizionare si de desfacere, al activitatii comerciale, in general, care sunt dependente de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si modalitatile de furnizare si asigurare-transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza specific agentilor economici. In general, scopul formarii stocurilor este diferit; la nivelul economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei nationale la resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adapost economia nationala de influenta unor factori de forta majora (seisme, inundatii, stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice nefavorabile sau a penuriei). Agentii economici isi constituie stocuri de resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continua a subunitatilor de consum sau servirea clientilor in vederea desfasurarii normale a activitatii si realizarii astfel a obiectivelor ce si le-au propus.

Formarea stocurilor de materiale si produse asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii fiecarei unitati economice; fara stocuri nu se poate obtine utilizarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot satisface cererile clientilor in stricta concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o serie de operatii din sistemele aprovizionare si desfacere cu cheltuieli rezonabile. Toate acestea pentru ca 'stocurile' indeplinesc o 'functie vitala', aceea de 'decuplare' si de 'armonizare' a fluxului: 'cumpararea, aducerea (transportul), receptia-depozitarea, pregatirea pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele depre lucrare pana la magazia de produse finite, expedierea sau livrarea produselor la clienti, in magazinele proprii sau ale distribuitorilor specializati pentru desfacerevanzare'.

'Stocul de siguranta' reprezinta cantitatea de produse si materiale acumulata in depozit, fiind destinata asigurarii continuitatii distributiei cand stocul curent a fost epuizat si intarzie reintregirea lui, ca urmare a unor dereglari in livrarile de la furnizorului, in transport sau cresterii ritmului comenzilor pe parcursul perioadei de gestiune peste limitele estimate.

Formarea stocului de siguranta inseamna o acumulare suplimentara de produse in stoc si implicit o imobilizare mai mare de fonduri financiare antrenate la cumpararea acestora - situatie care amplifica fenomenul economic negativ specific stocarii in general.

6. Fluxurile informationale

Fluxurile informationale constituie parte integranta a sistemului logistic, ele facilitand derularea tuturor activitatilor, fie ele de baza, fie de sustinere. Informatia logistica face posibila desfasurarea operatiunilor de planificare si control, contribuind la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale. Ca activitati legate de functionarea corespunzatoare a sistemului informational logistic trebuie incluse: culegerea si prelucrarea datelor, analiza informatiilor, elaborarea rapoartelor si situatiilor necesare, stabilirea unor proceduri de stocare a datelor, controlul fluxului de informatii etc.

Desigur, apartenenta unei activitati la categoria celor de baza, respectiv de sustinere nu este una stricta. In domeniul logistic, activitatile au un caracter dinamic, o activitate de sustinere poate sa devina in orice moment activitate de baza si, reciproca fiind adevarata, in functie, mai ales, de modificarile ce au loc la nivelul fiecarei unitati strategice de afaceri. In acelasi timp, este de mentionat si faptul ca, incadrarea unei activitati intr-o categorie poate sa difere de la o firma la alta, in functie de o serie de factori, cel mai important ramanand insa obiectul de activitate.

Rolul sistemului informational consta in asigurarea datelor, nivelul, structura si consumul factorilor de aprovizionare - preluare comenzi - livrare si respectiv nivelul si date de pe mediul economic national si international de pe care opereaza firma.

Sistemul informational este cel care asigura comunicarea deciziilor, a obiectivelor firmei. Sistemul informational trebuie sa aibe un rol activ (nu are numai un rol pasiv), trebuie sa se transforme intr-un instrument de conducere care sa permita anticiparea corecta a viitorului; pe aceasta baza sa ofere variante de actiune, de plan, de strategii de marketing, de consolidare si extindere a pozitiei pe piata, astfel se poate ajunge la o conducere stiintifica.

Functiile sistemului informational, se desprind din analiza rolului acestuia si se pot sintetiza in urmatoarele categorii:
- culegerea si transmiterea datelor;
- verificarea, stocarea si actualizarea datelor;
-prelucrarea datelor si prezentarea rezultatelor.

Culegerea datelor: ansamblul de activitati prin care sunt generate documente primare din cadrul sistemului informational.

Generarea, completarea, verificarea documentelor, transmiterea lor se reglementeaza prin norme interne. Unele documente care parasesc incinta intreprinderii sau al caror continut intereseaza organele de control sunt supuse unor reglementari metodologice de stat.

Locurile unde sunt generate se numesc posturi de lucru. Traseul documentelor de la un post la altul, emitent - destinatar, formeaza circuitul informational. Volumul acestor documente, frecventa, fac posibila transferarea unor cantitati de informatii cunoscute sub numele de flux informational.

Prin circuitele informationale se realizeaza un flux informational caracterizat de frecventa si volumul documentelor primare si situatii primare generate si prelucrate in cadrul posturilor.

Verificarea datelor ocupa un rol important. Este mult mai bine ca o informatie sa lipseasca decat sa fie eronata. Prelucrarea corelata cu aspectul de stocare si actualizare astfel incat in urma exploatarii fondului informational sa avem certiudinea ca folosim date reale la zi. Rolul sistemului informational consta in asigurarea datelor, nivelul, structura si consumul factorilor de productie si respectiv nivelul, structura si realizarea serviciilor sau produselor destinate pietii (in sensul de vanzare) si date de pe mediul economic national si international de pe care opereaza firma.

Sistemul informational este cel care asigura comunicarea deciziilor, a obiectivelor firmei. Aceste obiective concretizate in planul de productie, programe de fabricatie, indicatori cantitativi si calitativi ai productiei, etc. Toate acestea sufera procese mai mici sau mai mari de transformare, sortare, sistematizare, toate subordonate unei idei de a facilita intelegerea corecta la activitatea firmei.

Prelucrarea corelata cu aspectul de stocare si actualizare astfel incat in urma exploatarii fondului informational sa avem certiudinea ca folosim date reale la zi. Cel mai important element este cunoasterea si aplicarea metodologiilor si normstivelor modelelor economico-matematice.

Informatia este culeasa de la client de catre directorul zonal, la randul ei informatia este trimisa prin email catre birou unde este introdusa in calculator, preluata si prelucrata de catre componenta umana. In cazul comenzilor acestea se prelucreaza si se listeaza sub forma de factura fiscala sau aviz de insotire a marfii.

Exportul de date se face zilnic la sfarsitul programului pentru a evita existenta unor necorelatii intre satelit si baza, sau a legaturilor pierdute.

Actele folosite de firma S.C. Carrom Hygienic S.R.L. sunt introduse de manual. Cum ar fi intocmirea rapoartelor in fiecare dimineata, introducerea chitantelor, fisele de magazie, avizele pentru ambalaj, verificarea soldurilor de pe piata, verificarea stocurilor din depozit, listarea vanzarilor si a scadentarelor si la sfarsitul fiecarei luni se introduce inventarul.

Programul de contabilitate care se foloseste bun si foarte complex, poti afla orice informatie de care ai nevoie, singura "problema" este cunoasterea lui. Prin varianta on-line se economiseste timp si reactualizarea datelor s-ar face in acelasi timp atat la baza cat si la satelit.

Conceptul de informatie este un concept de mare generalitate, intalnindu-se in absolut toate activitatile umane si in natura. Nu este posibil nici un sistem natural sau social fara schimb de informatii, atat intre sistemul respectiv si alte sisteme din spatiul exterior, cat si in interiorul sistemului propriu, intre componentele acestuia.

Intre componentele (elementele) oricarui sistem si/sau intre sisteme, informatiile iau nastere, in mod aleator sau determinist, locul de emitere a informatiei numindu-se ,,sursa', iar locul de destinatie ,,receptor'. Intre sursa si receptor informatia circula printr-un canal de comunicatie.

Pentru realizarea unor produse materiale sunt necesare transmiterea si utilizarea unor informatii, ce poarta numele, in acest, caz, de informatii economice.

Ca notiune de sine statatoare, ,,informatia economica' se exprima printr-un sistem de indicatori care formeaza baza de date necesara pentru conducerea unui proces economic.

Informatiile utilizate in conducerea si functionarea oricarei firme pot fi clasificate - din punct de vedere functional - in urmatoarele categorii:

1. informatiile de stare - caracterizeaza, cantitativ si calitativ, potentialul tehnic de productie, economic si social al firmei.

2. informatiile de intrare - caracterizeaza cantitativ si calitativ nivelul resurselor alocate companiei, activitatilor si entitatilor sale functionale.

informatiile de iesire - caracterizeaza cantitativ si calitativ nivelul rezultatelor si consumurilor de resurse ale companiei respective.

4. informatiile de cooperare - caracterizeaza cantitativ si calitativ relatiile si legaturile operationale dintre firma respectiva si sistemul economico-social, dintre activitatile firmei precum si dintre entitatile sale functionale.

5. informatiile de executie - sunt utilizate in procesele informationale pentru executia lucrarilor informationale si contin atat informatiile mentionate, cat si alte informatii operative pentru conducerea si functionarea firmei.

6. informatiile de planificare - sunt informatiile utilizate la fundamentarea planurilor de perspectiva si curente pentru o anumita perioada.

7. informatiile de planificare operativa si programare - sunt informatiile utilizate pentru elaborarea planului operativ unitar, la nivelul firmei si defalcarea lui pe entitati functionale.

8. informatiile de pregatire, lansare - sunt informatiile utilizate la lansarea lucrarilor ce urmeaza sa fie executate, precum si la alocarea resurselor necesare.

9. informatiile de control si reglare - sunt informatiile rezultate din urmarirea operativa a procesului de productie si utilizate atat pentru reglarea abaterilor cat si pentru adaptarea programelor si planurilor.

10. informatiile de evaluare si raportare - sunt informatiile ce se refera la rezultatele si consumurile de resurse la nivelul entitatilor functionale ale firmei.

Documentele purtatoare de date si informatii sunt facturile, avizele, chitantele, cecurile, biletele la ordin, ordinile de plata, extrasele de cont etc.

In prima faza sunt introduse facturile de intrare, se opereaza chitantele si celelalte instrumente de plata/incasare, dupa caz, se opereaza avizele pentru ambalaj. In functie de stocul pe care il avem se fac comenzile pentru a doua zi, se scot rapoartele de vanzare, restantele din piata.

Toate actele se trimit la sfarsitul saptamanii la sediu pentru a fi verificate si indosariate.

CONCLUZII

Analizand partea teoretica si studiul de caz, putem concluziona astfel: continutul conceptului de logistica este mult mai amplu si mai complex decat cel al distributiei fizice. Daca distributia fizica consta in miscarea si manipularea bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel in care sunt consumate sau utilizate, logistica presupune, in conceptia unei prestigioase organizatii profesionale din SUA (Consiliul managementului logistic) un proces de planificare, implementare si control al fluxului si depozitarii eficiente si eficace a bunurilor, serviciilor si informatiilor legate de acestea, de la punctual de origine la punctul de consum, cu scopul de a raspunde cerintelor clientului. Rezulta in mod clar faptul ca distributia fizica este doar una dintre componentele logisticii. Abordand problema prin teoria sistemelor, se poate spune ca logistica poate fi privita ca un sistem, in timp ce distributia fizica este un subsistem al acestuia, altfel spus, logistica reprezinta intregul, iar distributia fizica o componenta a acestuia.

Calitatea, cota de piata ridicata sunt doar doua caracteristici relevante pentru S.C. CARROM HYGIENIC S.R.L.. Intre distributia fizica si logistica exista multe puncte comune (poate chiar majoritatea), cele doua concepte nu se confunda, intre ele existand deosebiri pe care am cautat sa le scot in evidenta mai sus. De altfel, in incercarea de a delimita cele doua concepte, literatura de specialitate a propus un nou concept, cel de canal logistic. Se considera ca scopul unui canal logistic este livrarea de marfuri la timp si administrarea in bune conditii a fluxului marfurilor. Astfel, se scot in evidenta deosebirile dintre conceptele de canal logistic si de canal de marketing (de distributie), in sensul sa daca un canal de marketing faciliteaza tranzactiile prin coordonarea produsului, a pretului si promovarii, canalul logistic asigura disponibilitatea spatiala si temporala a produselor si serviciilor. Pentru S.C. Carrom Hygienic S.R.L. modul de abordare al marketingului pune un accent tot mai mare pe elementele adiacente produsului ambalajul, pretul (evaluat in valoare absoluta dar mai ales raportat la utilitate, concurenta si caracteristicile clientilor vizati), informarea, asistenta oferita de personal in procesul de achizitie, imaginea produsului, a firmei si a persoanelor care consuma respectivul produs etc.

Principalele obiective care au in vedere strategia de imbunatatire sunt urmatoarele: stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum (deci a cererilor reale de consum); formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de achizitionare, aducere si depozitarea produselor; mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate; conservarea rationala a resurselor materiale aprovizionate pe timpul depozitarii-stocarii; prevenirea lipsei (penuriei) de produse in stoc, a suprastocarii, a formarii de stocuri cu miscare lenta si fara miscare.

Obiectivele mentionate sunt abordate in contextul celui general de asigurare materiala completa si complexa, la momentul dorit, cu un cost minim si un grad maxim de certitudine.

Punerea in valoare a acestor obiective, indeplinirea cu exigenta a acestora se asigura, in general, prin modalitati de actiune ca: identificarea necesitatilor de consum (cererilor) pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale, si evaluarea (dimensionarea) acestora folosind metode si modele adecvate; aplicarea cu prioritate in dimensionarea stocurilor a unor modele care aseaza nivelul acestora pe criterii economice; folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica; implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare.

BIBLIOGRAFIE

  • Balan Carmen, "Logistica marfurilor", Bucuresti, Editura ASE, 2000;
  • Balaure Virgil, coord. Adascalitei Virgil, "Marketing", Bucuresti, Uranus, 2002;
  • Blythe Jim, "Esentialul in marketing", Ed. a 2-a, Bucuresti, Rentrop&Straton, 2005;
  • Chirouze Ives, "Le marketing", vol. 2, "Les choix des moyens de l'action commerciale" Ed. a 4-a, Paris, Chotard et Associes,1991;
  • Chopra Sunil; Meindl Peter, "Supply chain management: strategy, planning and operation", Upper Saddle River Prentice Hall, 2001;
  • Diaconescu Mihai, "Marketing", Bucuresti, Editura Universitara, 2005;
  • Fournis Yves, "Le reseau de vente", Paris, Dunod, 1990;
  • Gattorna John L., "Managementul logisticii si distributiei" Bucuresti, Teora,
  • Gheorghe Dan, Balaure Virgil, "Sisteme de distributie a bunurilor materiale: teza de doctorat Bucuresti , A.S.E., 2004;
  • Hoffman K. Douglas, Bateson John E. G., "Services marketing: concepts, strategies and Cases", Mason, Thomson/South-Western, 2006;
  • Kotler Philip, Armstrong Gary, "Managementul marketingului", Bucuresti, Teora,
  • Kotler Philip, Armstrong Gary, "Principiile marketingului", Bucuresti , Teora,
  • Kotler Philip, "Marketing insights from A to Z: 80 concepts every manager needs to know" Hoboken, John Wiley&Sons, 2003;
  • Michman Ronald D., Sibley Stanley D., "Marketing channels and strategies. 2 nd", ed. Columbus, Grid Publishing, 1980;
  • Nita Constantin, "Bazele marketingului" Bucuresti, Editura Economica, 2003;
  • Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor: o abordare managerial", Bucuresti: Ecomar, 2005;
  • Panda Tapan K.; Sahadev Sunil, "Sales and distribution management. Oxford: Oxford University Press", 2005;
  • Popovici Veronica, Micu Adrian, "Strategia canalului de distributie. In Tribuna economica", v. 18, nr. 32, p. 59-60, 2007;
  • Pricop Mihai, Basanu Gheorghe, "Managementul Aprovizionarii si Desfacerii", Ed. a III-a, Editura Economica;
  • Ristea Ana-Lucia, Ioan-Franc Valeriu, "Economia distributiei: marketing, management, dezvoltare", Bucuresti, Expert, 2005;
  • Rosenbloom Bert, "Marketing channels: a management view Chicago, Dryden Press, 1983;
  • Simchi-Levi David, Kaminsky Philip, "Designing and managing the supply chain: concept, strategies, and case studies", Boston, McGraw-Hill, 2000;
  • Stern Louis W., El-Ansary Adel I., "Marketing channels Englewood Cliffs", Prentice Hall, 1992;
  • Tint Tiberiu, "Canalele de distributie", Tribuna economica, v. 16, nr. 20, p. 54-55, 2005;
  • Tomescu Florin, "Managementul societatilor comerciale: conducerea sistemelor de aprovizionare, desfacere si distributie fizica" Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1998;
  • Varley Rosemary, Rafiq Mohammed, "Principles of retail management", Anglia, Palgrave, 2004;
  • Westwood John, "Planul de marketing pas cu pas", Bucuresti, Rentrop&Straton,


Sursa Internet: www.ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

Internet: https://business-edu.ro/; https://www.contabilizat.ro

Balan , Carmen , Logistica, Editia a II, Editura Uranus Bucuresti, pag. 55-82

Internet: https://business-edu.ro/; https://www.contabilizat.ro






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate