Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Impactul crizei financiare asupra profitului companiilor de lobby


Impactul crizei financiare asupra profitului companiilor de lobby




Impactul crizei financiare asupra profitului companiilor de lobby

Criza afecteaza activitatea companiei ? Apeleaza la o firma de lobby, care sa sustina, in mod profesional si eficace, demersurile.

Daca in Romania nu exista o legislatie in domeniu, iar la nivel european inca se lucreaza la un proiect-cadru, in SUA, activitatea de lobby este bine reglementata. "La Bruxelles exista circa 18.000 de organizatii care fac lobby. Piata americana, insa, este cu mult mai mare", spune Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, primul ONG cu acest profil din Romania.

Este anul electoral 2009 favorabil activitatii de lobby sau criza curenta franeaza activitatea companiilor de profil? "In mod normal, criza nu este o piedica. Ea creeaza oportunitati pentru activitatea de lobby, fiindca lupta pentru supravietuire este mai acerba", spune presedintele Academiei de Advocacy. Corina Vintan, fosta purtatoare de cuvant a MAE, in prezent managing partner la Links Associates, intareste cele spuse de Nicosevici: "Dupa o investitie initiala de 50.000 de euro in primul an, in 2008, am avut un profit net de 100.000 de euro".




In opinia Corinei Vintan, aderarea Romanie la UE a fost cel mai mare efort de lobby sustinut, cu resurse proprii, de catre executivul de la Bucuresti. Pentru aderarea la NATO, tara noastra a apelat la serviciile unor companii straine de lobby, una dintre acestea fiind McGuireWoods. O alta companie straina, Dutco, s-a ocupat de campania pentru includerea Romaniei in programul Visa Waiver, obiectiv neatins.

"Pe plan extern, Romania ar avea nevoie in prezent de o campanie care sa-i confere credibilitate, in ochii celorlate state ale UE, ca utilizeaza corect si eficient fondurile europene. Multe dintre statele vechi ale UE privesc spre noi cu neincredere", spune Vintan.

Concluzii

In concluzie, atat pe plan national, cat si pe plan international se face resimtita infuenta grupurilor de presiune si a grupurilor de interes. Astfel pretutindeni grupurile active produc presiune cu scopul de a-si mari influenta politica. Modalitatea cea mai raspandita de presiune politica este practicarea lobby-ului. Ca orice alte profesiuni sau activitati, lobby-ul presupune o combinatie intre stiinta si arta.

Din punctul de vedere al stiintei, exista multe tehnici si strategii, unele de baza si altele de bun simt, pe care orice lobbist sau organizatie de lobbisti ar trebui sa le stie sau sa le utilizeze. Apropierea lobby-ului de arta este facuta prin factori precum relatiile personale, experienta, abilitatea de a sustine un punct de vedere si puterea de decizie in obtinerea rezultatelor propuse.



Care sunt pasii esentiali pe care un lobbyst trebuie sa-i faca  pentru a avea succes in activitatea sa? Iata intrebarea care sta la baza intregului nostru demers exploratoriu si explicativ in domeniul activitatii de lobby pe langa institutiile Uniunii Europene. Raspunsul la aceasta intrebare a dus la identificarea a cinci etape. Cunoasterea sistemului in care actionezi si pe care vrei sa-l influentezi reprezinta prima etapa. Astfel, primul capitol se ocupa cu prezentarea structurii institutionale a UE, precum si cu descrierea procesului legislativ si a celui executiv, accentul fiind pus pe acele informatii utile activitatii de lobby. Capitolul doi prezinta urmatoarele doua etape. Cunoasterea logicii de acces si a punctelor de acces in sistem sunt informatii de baza pentru un lobby eficient. Al treilea capitol analizeaza reglementarea activitatii de lobby in UE, ceea ce noi am numit regulile de acces. In acest caz, am ajuns la concluzia ca reglementarea s-a facut prin doua tipuri de masuri. Pe de o parte, prin masuri care privesc fixarea limitelor transparentei actului de guvernare iar, pe de alta parte, prin stabilirea unor instrumente de reglementare. In capitolul patru am redat o serie de strategii prin care accesul la institutii se poate transforma in influenta.

Per ansamblu, lucrarea de fata foloseste paradigma utilitarista. Astfel, explicam interactiunea dintre institutii si lobbysti pe baza unei teorii a schimbului de resurse, schimb de pe urma caruia fiecare parte isi atinge obiectivele.

Speram ca, prin acest demers, am aratat ca reprezentarea intereselor prin lobby reprezinta o metoda alternativa de implicare in procesul de formulare a politicilor publice, atat la nivel european cat si national.

Prin urmare, de ce este nevoie de o lege a lobby-ului? Si, mai ales, cine are nevoie de o reglementare coerenta a lobby-ului? Clasa economica, societatea, spectrul politic? Raspunsul implica toate aceste trei institutii ale spatiului public, pentru ca lobby-ul inseamna participare la actul de luare a deciziilor si, in acelasi timp, inseamna asumare responsabila a mecanismului de putere. Lobby-ul are, cel mai adesea, o finalitate social-politica. Lobby-ul nu se traduce prin profit, oricare ar fi acesta, ci prin beneficii cu valenta sociala si politica.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate