Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Echipa multidisciplinara


Echipa multidisciplinara




Echipa multidisciplinara

obiective

Pastrarea si dezvoltarea identitatii profesionale

Impartasirea abilitatilor profesionale specifice

Estomparea granitelor interprofesionale




(invata unii de la altii)

Rolul asistentului social in echipa

Responsabilitatile legale

Perspectiva stiintelor sociale si politice

Capabil sa isi asume actiuni la nivel de comunitate

Elemente cheie ale muncii in echipa multidisciplinara

Democratizare si demistificare

Dezvoltarea unui limbaj comun

Asigurarea unui confort de actiune

Supervizare-intervizare

Asigura evaluarea multidisciplinara

Identifica resursele

Managerul de caz

Asigura descentralizarea responsabilitatii si a autoritatii precum si a raportarilor asupra evolutiei, care revin managerului de caz

Dispune de oportunitatile existente, buget, cunostinte legate de resursele existente si capacitatea de a le folosi cu scopul de a obtine rezultate echitabile si eficiente pentru clienti

Managerul de caz

Evalueaza nevoile,

cauta serviciile necesare si

asigura personal anumite servicii

(pot aparea conflicte de interese)

Pentru a fi eficient trebuie sa inteleaga ce servicii pot fi oferite clientilor lor de catre alti membri ai echipei

riscuri

Lipsa respectului mutual intre membrii echipei

Asistentul sociale devine ostil, cameleonic sau marginal echipei

Conflicte necreative, fara solutii (desi: consencul nu este scopul echipei)

Competentele asistentului social

A) cunostinte

- legi

- probleme profesionale si de etica

- stiinte sociale

probleme organizationale

Cunoasterea resurselor oferite de alte agentii

Competentele asistentului social

Deprinderi:

Parteneriat

Negociere

Networking (lucru in retea)

Comunicare

Reformulari (reincadrari, flexibilitate)

Confruntare

Competentele asistentului social

Deprinderi:

Flexibilitate

Monitorizare si evaluare

Competentele asistentului social

Valori:

centrare pe client (advocacy si selfadvocacy, alcatuirea unor prioritati in consultare si utilizarea serviciilor, respectarea nevoilor individului in selectarea pachetului de servicii)

Competentele asistentului social

Valori

- respect (catre clienti si colegi) (evitarea etichetelor, evitarea prejudecatilor legate de clase, etc.,protectia drepturilor clientilor, promovarea unei practici care sa sporeasca puterea clientului mai degraba decat control)

Competentele asistentului social

Valori

- deschidere ( sa invete despre vederile si abilitatile altora, inclusiv a clientilor, sa se angajeze in ariile discutiilor contradictorii si a conflictelor, sa impartaseasca ignoranta si cunostintele pe care le detine cu ceilalti membri ai echipei)

Scopuri ale invatarii in echipa

1. Traininguri individuale pentru dezvoltarea personalului (evaluarea nevoilor impreuna cu echipa)

2. Dezvoltarea echipei

3.Monitorizare si evaluare

4.Supervizarea

Cunostinte: elemente de asistenta sociala

Teoriile: descriu

-explica

-prognozeaza

-controleaza/determina

Teoriile in asistenta sociala:

-sustin practica

-ofera puncte de vedere asupra naturii umane

-ofera viziuni in formularea scopurilor in AS

Teoriile in AS

Provin din:

- psihologie

- sociologie

- practica AS

Teorii in AS

“AS nu pot evita generalizarile daca doresc cu adevarat sa-si amelioreze calitatea serviciilor oferite si procesul de pregatire profesionala. Ei trebuie sa invete din greselile predecesorilor si sa-si ofere propria experienta pentru ca succesorii lor sa se poata forma profesional” (BUTRYM,1976)

Teorii in AS

Investigarea (1900: Mary Richmond: AS este arta de a ajuta;folosirea bunului simt in situatii dificile)

Psihanaliza ( 1920-1930)(determinism)

Functionalismul (dupa 1930)- lucrul cu clientul si nu asupra clientului; interventia este stabilirea relatiei de ajutor; individul este inteles in relatie cu circumstantele actuale; As faciliteaza dezvoltarea potentialului clientului;

Anii 1960: multiple teorii: psihodinamice, comportamentaliste, interventii in criza, socializare

Teorii in AS

Alegerea orientarii teoretice are o mare influenta asupra atmosferei terapeutice care se stabileste intre asistent si client

Paradigma inseamna totalitatea teoriilor, credintelor, valorilor, metodelor care formeaza un punct de vedere particular si preferat asupra lumii.

Teoria managerului de caz: DEZVOLTAREA UMANA

Valori si prtincipii in asistenta sociala

Fiecare persoana este o individualitate irepetabila

Fiecare persoana are dreptul la autodeterminare

Valori si principii in protectia copilului

trecere de la accentul pe protectia copilului aflat in dificultate la protectia drepturilor tuturor copiilor.

Promovarea si respectarea interesului superior al copilului

Rolul primordial al parintilor si familiei

Universalitate, nedisciminare, egalitate de sanse

Valori si principii in protectia copilului

Abordare sistemica, subsidiaritate si solidaritate

Interventie intersectoriala si interdisciplinara

Promovarea parteneriatului

Asigurarea transparentei, participarii, consultarii

Asigurarea stabilitatii, continuitatii, complementaritatii

Subsidiaritatea

Se leaga de temele specifice occidentului: subiectivismul, personalitatea, individualitatea, dezvoltarea de jos in sus

Concept catolic devenit politic

Sprijina autodezvoltarea comunitatilor

subsidiaritatea

Are 4 caracteristici de baza:

-centralitatea omului, capabil sa isi asume responsabil deciziile sale;

-competenta primara de a identifica resurse si modalitati de sustinere ale vietii proprii si ale familiei este atribut al persoaqnei ( singularis hominibus); statul si altii nu au voie sa intervina nesolicitati;

subsidiaritatea

Statul este solicitat si are dreptul de a interveni doar cand persoana si comunitatea mica (civila sau religioasa) nu mai face fata nevoilor proprii sau cand nu se respecta legile);

Dupa restabilirea capacitatilor persoanei sau ale comunitatii de a se descurca independent ( dupa formula: “te ajuta ca sa te poti ajuta”) statul are datoria de a se retrage ( sa nu ii mai controleze pe cei pe care i-a asistat)

Practica centrata pe client

Curent dezvoltat in psihologie de Carl Rogers si George Kelly, considera ca individul este in cea mai buna pozitie pt a se intelege pe sine

AS “non-directiv” respecta clientul, ii valorizeaza punctele de vedere, il ajuta sa-si exploreze trairile,sentimentele, perceptiile, semnificatiile, da atentie nevoilor si problemelor exprimate de client

Practica centrata pe client

Scopul interventiei:

-sa-l incurajeze pe client sa isi preia controlul propriului viitor

-sa-si castige sensul intregului, a valorii libertatii si autonomiei

-relatia AS/client are nevoie de empatie si caldura umana

-suntem capabili sa alegem si cu sprijinul celorlalti sa ducem o viata mai buna

Practica centrata pe client

teza de baza a practicii centrate pe client este suprematia iubirii asupra stiintei si tehnologiei, eficienta terapiei de relationare ca forma suprema de interventie umana in problemele iumane. Teza deriva din considerarea naturii umane din perspectiva capacitatii ei de a creste si a fi in evolutie.”(Butrym,1976)

Practica centrata pe client

Carl Rogers: clientul stie cel mai bine problema lui, ce trebuie facut

Relatia client-AS este de o importanta majora

Pune accent pe dezvoltarea personala

Practica centrata pe client

o explorare a sentimentelor stranii si necunoscute, periculoase, explorare posibila doar prin crearea unei atmosfere de acceptare neconditionata. Astfel clientul se familiarizeaza cu aspecte ale experientei sale care inainte nu erau constientizate, fiind considerate ca periculoase si amenintatoare pentru structurile sinelui . Pe masura ce el exploreaza aceste sentimente, descopera ca toate acestea in alcatuiesc, sunt-el! Apoi gaseste moduri de a-si schimba comportamentul, in concordanta cu noul sine. Ajunge sa realizeze ca nu mai trebuie sa se teama de ceea ce vine ci sa accepte orice s-ar intampla ca fiind poarte a schimbarii si dezvoltarii sale “ (Clare, 1981)

Practica centrata pe client

Asistenta sociaqla interactionista, vorbeste mai putin de iubire si mai mult de nevoia de empatie metodica si mai putin de relatie si mai mult de interactiune.

Situatiile si semnificatiile lor sunt definite in interactiunile dintre oameni

Impotriva etichetarii

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Nu se incearca masurarea clientului (comportamental, psihologic) ci se exploreaza semnificatiile subiective pe care clientii le atribuie experientei lor

Semnificatiile sunt generate in contexte sociale: familia, scoala, . .daca modificam contextul, modificam semnificatia

AS il ajuta pe client, in context sa recunoasca valoarea vietii sale

Aceasta il duce la intelegerea responsabilitatii ce o are pentru actiunile sale

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Definirea problemei in raport cu marile intrebari ale vietii: Cine esti? Ce se intampla? Ce inseamna un anumit eveniment?

problema? Cine sustine asta?’

Care este pozitia (semnificatia) tuturor celor implicati fata de situatie: profilul problemei

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Abordarea obiectiva: natura umana e determinata de genetica( predispozitii) si de calitatea ingrijirilor acordate in copilarie ( mediu fav orizant/defavorizant)

Comportamentul devine predictibil in situatii date

Omul poate fi programat si conditionat

Comportamentul poate fi manipulat modificand variabilele din mediu

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Abordarea subiectiva: comportamentul omului este creat in mintea sa

Semnificatia lumii este cea impusa de subiectul care percepe

Cunoasterea se dobandeste prin experienta personala

Comportamentele oamenilor nu se manifesta cu regularitate ci intr-un cadru subiectiv

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Omul autonom gandeste asupra cauzelor si interpreteaza efectele

O persoana actioneaza in raport cu ceilalti

Pt a intelege o persoana trebuie sa intelegem modul ei de a privi lumea ;

Pt a schimba ceva in viata unei persoane trebuie sa planificam impreuna cu ea si nu pentru ea

Protectia copilului

Conf.dr. Ana Muntean

Rapoartele de tara

Structura rapoartelor:

Criteriu politic (include drepturile omului)

Criteriul economic

Capacitatea de a indeplini obligatiile de membru

Primul raport: 1997 /2000

Cererea de aderare: 1995

Criteriul politic (1999)

“Uniunea e fondata pe principiul libertatii, a democratiei, respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale si respectarea legii.” (art. 6, Tratatul de la Amsterdam)

“statutul de membru solicita statelor candidate realizarea unei stabilitati a institutiilor care garanteaza democratia, respectarea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea si protectia minoritatilor”(Consiliul European de la Copenhaga, 1993)

1999, raport comun

Situatia celor 100 000 de copii institutionalizati in Romania s-a agravat. Guvernul nu a actionat pentru a asigura fondurile necesare ingrijirii copiilor, si nu a acordat prioritate politica acestui subiect. Dreptul acestor copii la conditii de trai decente si sanatate tine de drepturile omului.

Raport comun 1999

Comisia considera totusi ca Romania indeplineste criteriile politice de aderare stabilite la Copenhaga, cu conditia sa dea prioritate crizei copiilor aflati in institutii.

Comisia va monitoriza indeaproape decizia guvernului de a asigura bugetul si resursele necesare si de a face o reforma structurala pentru a pune bazele unor ingrijiri decente si sigure a copiilor, respectand astfel drepturile omului.(p.15)

Raport comun 1999

Numeroase din tarile candidate au prejudecati profunde care duc la discriminarea sociala si economica a populatiei de etnie Roma(p.16)

71% dintre romani au o parere foarte proasta despre rromi, iar 21% au o parere buna (Jurnalul National, Identitatea romanilor, 10 iulie, 2006)

Raport comun 1999

Recomandari:





“Inceperea negocierilor (in 2000) cu Romania este conditionata de confirmarea unor masuri eficiente, anuntate de Romania, prin acre sa se asigure resurse bugetare adecvate pentru implementarea unei reforme structurale in institutiile pentru copii, inainte de sfarsitul anului 1999. . .”(p.31)

Raport 2000

Criterii politice : reaminteste

Prioritatea rezolvarii crizei copiilor in institutii

Critica utilizarii extinse a ordonantelor guvernamentale

Coruptia (consolidarea functionarii si a responsabilitatilor institutiilor statului)

Situatia populatiei Roma (atitudinea discriminativa)

Raport 2000

Drepturile omului si protectia minoritatilor:

Protectia copilului

identificata ca prioritate in 1999 in Parteneriatul pentru intrarea in UE

-se cere asigurarea resurselor financiare suficiente pentru standarde acceptabile a ingrijirilor

Raport 2000-protectia copilului

Recomanda crearea unei autoritati unice care sa raspunda de politicile de ingrijire a copilului si de initierea unor standarde pentru institutiile rezidentiale pt copii (inclusiv cele de copii cu handicap mintal si fizic); autoritatea va raspunde si de implementarea standardelor in institutii ( supervizare si control)

Raport 2000

Constata: Crearea Agentiei Nationale pt Protectia Copilului avand responsabilitatea politicilor pt copii institutionalizati sub DPC, Ministerul Educatiei (internate), Ministerul Sanatatii (spitale), SSH.

ANPC este coordonata direct de primul Ministru

Raport 2000

Transferul managementului institutiilor dinspre Min. educatiei, a sanatatii si ANPH catre Consiliul judetean s-a incheiat abia in 2000, iulie

Mai, 2000, Strategia Nationala pt Reforma sistemului de ingrijire a copilului (scop: scaderea nu marului de copii institutionalizati si a riscului de institutionalizare)

Disfunctii bugetare la nivel de consilii judetene

Raport 2000

Institutiile pt copii depind inca prea mult de asistenta umanitara si donatiile strainilor

Sunt inca lipsuri in hrana, caldura, intretinere (mai ales in scoli speciale, care tineau de MEC, si in camine spital, care tineau de Ministerul sanatatii)

Romania a ratificat conventia de la Haga, privind adoptiile internationale in 1994;

Raport 2000

“Unii semnatari ai conventiei au semnalat faptul ca sunt ingrijorati in legatura cu practicile de adoptie din Romania. Ingrijorarea e data de faptul ca Legislatia privind adoptiile ingaduie anumite consideratii, altele decat interesul superior al copilului, sa influenteze deciziile. Sistemul acesta are efecte negative asupra eforturilor de reforma a sistemului de protectie a copilului in Romania”.

Raport 2000

ANPCA nu are personal suficient pentru a-si indeplini functiile

“Este necesara integrarea politicilor de ingrijire a copilului si a sistemului de bunastare sociala astfel incat sa asiste familiile, sa previna abandonul si sa abordeze problema copiilor strazii din orasele mari.”

Raport 2000- Politici sociale si piata muncii

“Cu privire la SIDA, Romania a intrat in reteaua europeana HIV si a familiilor, care ingaduie colaborarea cu organizatii neguvernamentale europene, dar aceasta este o arie in care este necesara inca o munca considerabila.”

“ Capacitatea sistemului de a asigura asistenta sociala este periclitata de lipsa de coordinare institutionala, personal cu o formare inadecvata si buget la nivel local insuficient”.

Raport 2000

Standardele de sanatate sunt foarte scazute. Dupa OMS, rata mortalitatii infantile este extrem de ridicata.Expectantele de viata la nastere sunt dintre cele mai mici din Europa.

Majoritatea indicatorilor de sanatate arata o stare de sanatate mai scazuta decat in UE, datorita: veniturilor scazute, poluarii mediului, locuintele proaste, lipsa apei potabile, lipsa depozitarii igienice a gunoaielor, calitatea relativ scazuta a serviciilor de ingrijiri medicale, si accesul limitat la ele”

Raport 2000-recomandari pe termen scurt

Criterii politice:cu intarziere, s-a asigurat bugetul necesar pt copiii institutionalizati si s-a lansat o strategie comprehensibila de reforma a politicilor de ingrijire a copilului. Dar: problema cheie este ca autoritatile sa asigure implementarea strategiei si ameliorarea conditiilor de viata a copiilor.

Raport 2000-recomandari

Este ingrijoratoare conditia adultilor cu boli cronice sau handicap

Nu s-au facut progrese substantiale legat de roma inciuda strategiei nationale si a asigurarii sprijinului financiar prin programe de suport pt minoritati;

Raport 2000-alte probleme

Traficul de femei si fete cu scopul prostitutiei fortate este o problema in crestere, inrautatita de cercurile active in prostitutia interna. In acest domeniu nu s-au facut progrese.

Situatia Populatiei roma ramane critica desi MEC a sporit accesul la educatie prin locuri rezervate pentru roma,in licee, in universitati, scoli profesionale, scoli pedagogice.

Raport 2001

In noiemb.2000, Romania a semnat protocolul nr.12 al Conventiei Europene in Drepturile Omului, care prevede eliminarea discriminarilor pe baza de sex, rasa, culoare, limba.

In sept.2000, Romania a dat o Ordonanta de urgenta privind combaterea oricaror forme de discriminare.

Raport 2001

Bugetul alocat ingrijirilor copilului a crescut de la 42 mil.Euro in 2000, la 79 mil. euro, in 2001

A crescut numarul de servicii alternative la institutionalizare

Presedintele consiliului judetean raspund direct de institutiile de protectie a copilului (pt a se asigura ca politicienii locali dau suficienta importanta copilului)

Raport 2001

Numarul copiilor aflati in grija statului nu a scazut datorita saraciei; se recomanda o mai buna schema a alocatiilor pentru familii cu copii pt a preveni abandonul copilului si institutionalizarea.

In 2000, erau 129 296 copii in protectie, 77844, in ingrijiri rezidentiale si 51452, sprijiniti in familia naturala sau familii substitut

Raport 2001

In mai 2001, guvernul a adoptat o strategie a protectiei copilului in nevoie (2001-2004), bazata pe consultari cu ONG-uri si org. Internationale. Dar: se concentreaza mai mult pe reabilitarea institutiilor decat pe inchiderea lor; arii ca: sprijinirea familiilor si a mamelor, ingrijirea tinerilor aflati in institutii, politici de prevenire abandon, nu sunt suficient abordate.

Raport 2001

ANPCA a devenit secretariat general al guvernului fiind astfel reprezentata la nivel ministerial.

Insuficienta bugetului si a formarii reduce eficienta Autoritatii in a se achita de sarcinile de reglare si monitorizare.

Rolul Autoritatii de a coordona politicile guvernamentale legate de drepturile copilului nu este inca clar stabilit si deci integrarea politicilor de protectie a copilului cu cele ale familiei, sanatatii, educatiei este dificila.

Raport 2001

S-a creat Grupul de la Nivel Inalt cu scop de a sprijini si monitoriza eforturile , initiat de raportorul european pt Romania, care face parte din el; fac parte: reprezentanti ai guvernului, Comisiei Europene, banca Mondiala, UNICEF si OMS.

Dec.2000, CRA a incetat sa mai efectueze adoptii internationale, prin fundatii. Guvernul a suspendat adoptiile internationale (Moratoriul) ca urmare a criticilor legate de aceste adoptii, din Raportul din 2000.

Raport 2001

In iunie 2001, a incetat inscrierea familiilor straine care doresc sa adopte (cel putin pt un an).

Moratoriul avea rolul de a preveni riscurile de trafic de copii si alte forme de abuz (incalcarea Conventiei ONU, drept. Copilului); avea rolul de a regandi adoptiile, pt a se face in interesul superior al copilului.

Raport 2001

Traficul de fiinte umane datorat saraciei, nesigurantei economice si cercurilor de prostitutie interna.

In 2000, oct.,Ministerul de interne a lansat un program pt protectia femeilor si copiilor impotriva traficului;

In mai 2001, s-a creat o comisie inter-ministeriala pt a lucra la o lege impotriva traficului; legile sunt insuficiente pt a lupta impotriva traficului.

Raport 2001-prioritati pe termen scurt

Este necesara ameliorarea suportului financiar pt programul pt minoritati (se recunosc progresele finantarii institutiilor pt copii, strategia nationala inclusiv copii cu dizabilitati si handicap, boli cronice, strategia nationala pt populatia roma.

Raport 2001-Concluzii

Trebuie sa continue eforturile pt ameliorarea conditiilor in institutii pt copii

Sa se faca eforturi pt implementarea strategiei impotriva discriminarii populatiei roma

Legea antidiscriminare a fost adoptata dar nu e operationala

Privind egalitatea de gen, progresele sunt slabe si ingrijoratoare( progrese slabe in ameliorarea pozitiei femeii pe piata de munca).

Raport 2001

Iulie 2001, legea venitului minim garantat (in plus, alocatii pt incalzire, alocatii la nasterea copilului).

Sanatatea publica este la un nivel foarte scazut,demonstrat de mortalitatea infantila ridicata si expectantele joase de viata.Accesul la ingrijiri de sanatate de baza trebuie sa ramana prioritate.

Raport 2001

Cresterea saraciei si a riscului excluziunii sociale a diferitelor categorii (copii abandonati, tineri someri, familii somere, parinti singuri, familii fara adapost, roma) este provocarea majora a Romaniei.

Se impun eforturi sustinute pt a reforma asistenta sociala care e periclitata acum de structurile administrative fragmentate, de descentralizarea confuza a resurselor si responsabilitatilor locale.

Raport 2001

Politica nationala trebuie axata pe incluziune sociala

Legislatia trebuie sa sanctioneze orice forma de discriminare (plata egala, acces la locuri de munca, formare, ameliorarea conditiilor de munca).

Protectia copilului

Conf.dr.Ana Muntean

Protectia copilului

Termen folosit de Bowlby in cadrul teoriei atasamentului

Sistemul comportamental al atasamentului determina la copil comportamente de a primi protectie iar la ingrijitor, comportamente de a asigura protectie: in relatia parinte –copil are rolul de a asigura supravietuirea copilului.

Protectia copilului

Ingrijirile copilului consta in protectia si reconfortarea copilului astfel incat sa dezactiveze nevoia de atasament a copilului si sa redea sentimentul de securitate

Ingrijirea copilului este o componenta a parentalitatii (asa cum sunt si: hranirea, educarea sau jocul cu copilul)

Protectia copilului

Bowlby considera comportamentul parental ca si pe cel de atasament, ca fiind in oarecare masura pre-programat ( cu detalii invatate), si influentat in exprimarea lui particulara de experienta personala a parintilor

“Comportamentul parental are radacini biologice puternice fiind raspunzator de emotiile profunde asociate lui; dar formele specifice in care se manifesta tine de experientele proprii ale parintelui din timpul propriei copilarii,a adolescentei, dinainte si de dupa casatorie si difera de la un copil la altul”(Bowlby,1984)

Protectia copilului

Comportamentele de ingrijire sunt activate de semnalele copilului de disconfort sau de semnalele pe care el, ingrijitorul le percepe ca fiind potential sau actual periculoase pentru confortul copilului

Comportamnetul de ingrijire este este activat prin cautarea proximitatii copilului (il cheama sau merge la el) si apoi prin indepartarea sursei de stress sau a copilului de sursa; urmeaza comportamentul de reconfortare.

Sistem atasament/sistem ingrijiri

De regula, sunt activate simultan

Capacitatea cognitiva sporita a ingrijitorului poate conduce la situatii in care doar sistemul de ingrijiri e activat

Pot fi situatii cand sistemul de atasament e activat dar ingrijitorul stie ca nu e nici un motiv de teama (baby sitter)

Pot aparea conflicte intre dorinta ingrijitorului de a proteja copilul si tendinta spre independenta a copilului

Sistem atasament/sistem ingrijiri

De obicei separarile sunt “ semnale naturale de pericol” pt copil

Ingrijitorul trebuie sa inteleaga si sa dea un raspuns sensibil si calmant copilului

Ingrijirile copilului=sensibilitatea maternala (Ainsworth,1970)

Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii

Relatia parinte-copil “contine mai multe programe diadice impartasite” (Bowlby) cum ar fi: hranire- a fi bine hranit, joc-partener de joc, educator-invatacel.

Programul atasament-protectie(ingrijiri) este insa “prioritatea cea mai inalta”(Bowlby,1982)

Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii

“protectia copilului, in special a copilului mic necesita o larga varietate de comportamente parentale (printre care:hranirea, igiena, tratarea cu afectiune) (George si Solomon, 1999)

Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii

Ingrijirea (protectia) copilului reprezinta un sistem comportamenta complementar la atasamentul copilului, dar parintele face si alte lucruri pentru a asigura dezvoltarea copilului (il invata, il diciplineaza, ii asigura conditii materiale, ii serveste de model, se joaca cu copilul)(Main,1999);

Unii copii pot fi dezavantajati de un atasament insecurizant dar sa aiba avantaje sub alte aspecte ale parentalitatii (Main,1999)

alte domenii ale parentalitatii

Care sunt trasaturile relatiei parinte-copil relevante pt tipul de atasament?

(Zeanah, Boris )

- disponibilitatea emotionala a ingrijitorului

- hranirea si caldura

- protectia

- asigurarea confortului (calmarea)

alte domenii ale parentalitatii

Mai putin importante:

- sa-l invete

- sa se joace

-ingrijiri instrumentale

- disciplinare

alte domenii ale parentalitatii

Rutter, O’Connor (1999) sustin si ei ca relatia parinte –copil nu inseamna doar atasament. Mai contine:

- disciplinare

- socializarea (experiente sociale)

- asigurarea unor modele comportamentale

- invatarea

alte domenii ale parentalitatii

- schimburi de idei in cadrul conversatiei (dezvoltarea abilitatilor de a procesa ideile)

- interactiunile in joc

Traininguri si interventii cu parinti

Nu se centreaza explicit pe atasament sau ingrijiri (de ex: asigurarea asistentei de calitate, Programul Perry pt Prescolari, metode de training pt parinti,etc) dar fiind interventii largi pot influenta calitati ale parentalitatii cum ar fi sensibilitatea parentala care este complementara atasamentului.

Atasament/non-atasament

Nu sunt dovezi privind importanta diferitelor componente ale parentalitatii in dezvoltarea copilului

Ar fi importante pentru a putea compara eficienta diferitelor perspective parentale

Comportamente de ingrijire

Asocierea intre comp. de ingrijire si securitatea copilului se face simtita foarte devreme in viata copilului

Exista o corelatie intre comp. maternal in prima si ultima parte a sarcinii (dar si pe parcurs) si dimensiunea de securitate-anxietate a relatiei de atasament a copilului fata de mama si este vizibila in primele trei luni de viata a copilului (Ainsworth, 1978)

Comportamente de ingrijire

Cel mai important predictor al organizarii atasamentului este sensibilitatea maternala

Sensibilitatea maternala inseamna capacitatea mamei de a raspunde semnalelor si comunicarilor copilului

Capacitatea de a raspunde (responsivitatea) mamei poate fi antecedentul crucial al organizarii atasamentului (si nu sensibilitatea in general)(Cassidy,2005)

Comportamente de ingrijire

Capacitatea mamei de a-si vedea bebelusul ca pe o entitate mentala, fiinta umana cu intentii, sentimente, dorinti (functionarea reflectiva a mamei) (Fonagy,1998)

Comportamente de ingrijire

Sensibilitatea mamei fata de starea mentala a copilului, capacitatea de a o citi (Mind-Mindedness)(Main,1997) coreleaza cel mai bine cu Scara de Sensibilitate Maternala Ainsworth

Aceasta empatie a mamei se evidentiaza in raspunsurile mamei la schimbarea directiei privirilor beblusului si la comentariile pe care le face cu privire la starea mentala a copilului (mamele copiilor insecurizati fac mai putine comentarii adecvate –cele mai putine mamele copiilor evitanti)

autoreglarea

Sistemul atasamentului asigura copilului contextul pentru autoreglare

Ingrijitorul da copilului experienta si modelul pt achizitionarea autoreglarii

Studiul Minnesota a gasit ca atasamentul D se asocia cu:

autoreglarea

- parinte unic

- riscuri maternale(dau dificultati parentale)

- ingrijitor insecurizant/intrusiv

- abuz si neglijare in primul an de viata

- antecedente medicale ale mamei

- complicatii la nastere



- consum de droguri si alcool

- Temperamentul copilului (comp. la 3 luni)

autoreglarea

Maltratarea copilului se asociaza cu atasamentul dezorganizat

Comportamentele parentale de inspaimantare a copilului/ parinte inspaimantat sunt internalizate de copil

Impactul cel mai puternic in tipul de atasament insecurizant il au:

- erori de comunicare afectiva

autoreglarea

- inversarea rolurilor (confuzie de limite)

- comportament dezorientat/inspaimantat

- intrusivitate/negativism

- respingerea copilului

Asocierea intre pierderea nerezolvata sau trauma parentala si atasamentul dezorganizat al copilului

Sistemul de protectie a copilului /istorie recenta

Muntean Ana

Introducere

nNevoia de a intelege sistemul de protectie in relatie cu preocuparile preventive

nNevoia de a intelege sistemul de protectie in evolutie (raportat la legi/servicii, mentalitate, situatie economica)

Sistem de bunastare/sistem de protectie

nAsistarea familiilor cu o functionare buna (prevenire universala)

nSistem de alarma imediata relativ la probleme

- alocatii pentru familie

- concedii maternale/paternale

- ingrijire preventiva a copilului

- servicii de ingrijire a copilului

- vizite de sanatate la domiciliu

- concedii platite

Exemple: Franta, Danemarca

nMentin bunastarea copil/familie

nSuportul este disponibil fara a se investiga comportamentele maltratante ale parintilor

nProtectia copilului este parte a sistemului de servicii sociale primare

nServicii disponibile pentru fiecare (universale)

Servicii adresate familiilor la risc (prevenire selectiva)

nCentre de servicii comunitare

nPrograme pt. probleme specifice

Alcoolism

Somaj

PAFA

Analfabetism

Handicap

Programe de interventie in criza

in cadrul serviciilor

acasa

Servicii pentru familii in risc

nServicii usoare (consiliere, trening)

- management de caz

-consiliere individuala

- consilierea familiei

- training pentru parinti

- interventii de criza

Familii la risc

nServicii de asistenta materiala

- asistenta financiara

- asistenta de urgenta (bani sau mancare)

- ingrijiri pentru copil

- ajutor pentru aranjarea casei

- asistenta pentru organizarea caminului

Familii si copii in dificultate (Germania)

nInterventii precoce (atunci cand apar problemele pentru copil si familie)

nAjutor disponibil inaintea investigatiilor abuzurilor parentale

nSistemul de bunastare a copilului este separat de sistemul serviciilor sociale primare

nExista si unele servicii disponibile pentru toti

Servicii de protectie (prevenire de indice)

nSistem de monitorizare a familiilor pentru a inregistra familiile care au nevoie de plasamentul copilului

nCase workers pentru a sprijini familiile sa poata ramane unite ( consiliere si asistenta materiala)

Servicii de protectie

nRaporturi asupra copiilor aflati in dificultate

nDeciziile de scoatere a copiilor din familie

nAsistenta speciala pentru copil sau familie

Protectie (exemple: SUA, CANADA, UK)

nAjutorul se acorda atunci cand copiii sunt in pericol

nAjutorul devine disponibil dupa investigarea abuzului si neglijarii

nSistemul de protectie a copilului este separat de serviciile sociale primare

nServiciile sunt disponibile doar pentru persoanele care sufera deja

Plasament in afara familiei (scoatere din familie)

nAsistentul social orienteaza un plan de interventie permanenta pentru copil si familie

nSe creeaza familii si case de tip familial de plasament

nSe monitorizeaza si revizuieste permanent plasamentul copilului

nSe lucreaza cu familia biologica pentru a mentine contactele si uniunea dintre copil/familie

Scoatere din familie

nPlasament in familii de plasament

- rudenii

- straini in relatii speciale

- profesionisti (asistenti maternali)

Grupuri familiale (module) (6-25 copii)

Institutii (peste 25 de copii)

Adoptii (nationale/internationale)

familiile trebuie identificate

Familiile necesita training si asistenta

Subiectele discutiei

nSistemul de protectie a copilului abandonat pana in 1990

nSistemul de protectie dupa 1990

nSistemul de protectie dupa 1997

Topic One

nDetails about this topic

nSupporting information and examples

nHow it relates to your audience

Topic Two

nDetails about this topic

nSupporting information and examples

nHow it relates to your audience

Topic Three

nDetails about this topic

nSupporting information and examples

nHow it relates to your audience

Real Life

nGive an example or real life anecdote

nSympathize with the audience’s situation if appropriate

What This Means

nAdd a strong statement that summarizes how you feel or think about this topic

nSummarize key points you want your audience to remember

Next Steps

nSummarize any actions required of your audience

nSummarize any follow up action items required of you

REFORMA PROTECTIEI COPILULUI

REALITATI SI BUNE PRACTICI

Ana Muntean

Realitati si bune practici

wEficienta sistemul de protectie

wReforma sistemului

wBunele practici (servicii de calitate)

Reflecta raportul dintre nevoi si resurse.

Realitati si bune practici

wDezvoltarea serviciilor impun ca baza dezvoltarea resurselor necesare

- dezvoltarea serviciilor impuse de nevoi, in dezacord cu resursele, conduce la o eficienta minima

- dezvoltarea serviciilor in acord cu resursele materiale disponibile conduce la rezultate intamplatoare

Reforma sistemului tinteste:

wBunastarea copilului tine de:

- sanatatea fizica si mentala a copilului

- mediu: familie, retea sociala, organizatii, agentii, politica sociala

Reforma se poate realiza prin:

wComportamentele sanatoase tin de:

- educatia copilului

- actiunile grupurilor sociale in care este integrat copilul

- actiunile organizatiilor si a agentiilor

Bunastarea copilului inseamna:

wSanatate fizica si mentala

wSpontaneitatea exprimarii

wRespectul fata de copil ca individ

wDemnitatea si autonomia copilului

wIncrederea in sine

wDorinta d a cunoaste, curiozitatea

wSociabilitate, relatii de prietenie si cooperare cu ceilalti

Bunele practici se bazeaza pe:

wUn mediu pedagogic si de ingrijire stabil

wEgalitatea sanselor indiferent de religie, etnie, sex, handicap

wDiversitate culturala

wSprijin familial si comunitar

wFericirea copilului

Reforma sistemului

wFactorii de decizie sunt promotori ai unor politici sanatoase in masura in care au:

- cunostintele necesare

- isi asuma responsabilitatile

- dispun de resursele materiale si umane necesare

- au putere de a schimba (impact)

Reforma sistemului

wPentru schimbarea comportamentelor, diferite populatii la risc sau in dificultate cer forme diferite de interventie (combinatii)

wTransferul unor programe de succes din alte tari poate ramane de eficienta minima

Aspecte reale

w ameliorarea conditiilor materiale ale serviciilor prevaleaza asupra schimbarilor practicilor (atitudini/cunostinte)

wAvansul formalizarii (legislatiei) comparativ cu practicile

wPrimeaza aspectul cantitativ asupra celui calitativ

Aspecte reale

wDiscrepanta dintre nevoile reale cunoscute (tintite chiar legislativ) si posibilitatile de creare a resurselor umane pentru dezvoltarea serviciilor adecvate



wPregatirea inadecvata a “specialistilor” (caderea in rutina)

wColaborarea lacunara la toate nivelele sistemului (bazata pe relatii informale): aspectul de fragmentare al serviciilor

Aspecte reale

wSaracia (calitativa si cantitativa) a serviciilor

wAbsenta unor specialisti

wReforma are nevoie de cercetarea si cunoasterea realitatii pentru a evita:

- eclectism fragmentat

-tendinta unor masuri rapide, simptomatice, care nu se bazeaza pe cunoasterea realitatii

- tendinta de a ascunde realitatea

Aspecte reale

wTendinta interpretarii feed-back-urilor negative (2mai 2004);

wAtitudinea defensiva a factorilor de decizie (valoarea copilului)

wOscilatie intre neglijare si interpretare subiectiva a recomandarilor externe

Aspecte reale

wAbsenta reflectiei si a evaluarii in interventiilor

wAbsenta unei preocupari pentru preintampinarea epuizarii profesionale a intervenientilor

wColaborare ineficienta: interministeriala, interdepartamentala, inter-servicii, inter-profesionala

wReflectari periculoase in mass-media

Concluzii –reforma sistemului

wScopurile generale ale reformei privesc fiecare copil:

- schimbarea calitatii vietii (inclusiv a sanatatii)

schimbarea conditiilor de mediu

Schimbarea tiparelor comportamentale

Concluzii-reforma sistemului

wPolitica

wLegislatia

wFinantarea si resursele

wPlanificare si control (eficienta implementarii politicilor)

wConsiliere si sprijin (schimbari in servicii)

wPersonalul (factorul principal in calitatea serviciilor); rolul, formarea;

Concluzii.reforma

wResurse fizice (spatiul)

wCercetarea, reflectie, schimbare, dezvoltare

wIntegrarea si coordonarea serviciilor

Concluzii-dezvoltarea de programe de reforma:

w1. Precizarea obiectivelor programelor

w2.selectarea teoriei care sa stea la baza modelelor de interventie si a strategiilor practice de interventie

w3.designul si organizarea programului

w4. Precizarea si anuntarea publica a planurilor adaptate ce urmeaza a fi implementate

wStructurarea planului de evaluare

Baza dezvoltarii programelor

cunoasterea si utilizarea datelor din literatura de specialitate

Cunoasterea, selectarea, utilizarea unei

teorii ca si cadru de lucru

inregistrarea, colectarea si utilizarea noilor date rezultate din practica (cercetare)

Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului interventiei asupra:

- factorilor comportamentali

- conditiilor de mediu

- calitatea vietii (inclusiv a sanatatii) ca rezultat al interventiei

bibliografie

wBalageur, i.,Mestres,J,Penn,H.(2001)- Calitatea serviciilor pentru copilul mic, document de lucru

Institutiile ca mediu de crestere si dezvoltare a copiilor abandonati

Institutia, serviciu unic pentru copilul abandonat

Pana in 1990

Incepand cu 1997

Reconsiderarea institutiei

Efectele institutionalizarii

Skeels (1930)- copiii sanatosi decad mintal si fizic; dupa 1 an: 1/3 mor, ˝ ramasi in viata dezvolta un retard masiv; dupa 3 ani: ˝ mureau si toti cei ramasi prezentau o dezvoltare slaba cu retard mintal si tulburari emotionale.

Afirmativ: la 3 ani de institutionalizare, efectele psihice sunt ireversibile

Prese

Dezvoltare fizica, emotionala si de personalitate

Piticismul copiilor institutionalizati (datorat deprivarii afective)

Comportament labil emotional

Anxietate, depresie

Hiperacivitate/apatie

Tulburari de atentie,capacitate de oncentrare redus, rezultate scolare scazute

Dezvoltare fizica, emotionala si a personalitatii

Tendinta de a da raspunsuri arbitrare

Fabulare

Lipsa de control al starilor emotionale

Lipsa de conformare la cerintele sociale

Relatii sociale superficiale, incapacitate de a avea prieteni, inaccesibili la incercarile de sprijin

Lipsa de reactii emotionale in situatii incarcate de emotionalitate, indiferenta

Dezvoltare fizica, emotionala si de personalitate

Prefacatorie

Tulburari comportamentale: opozitionism, minciuna, furt, impulsivitate, auto si hetero agresivitate, stari explozive, accese de furie, vagabondaj, izolare, elemente autiste, cersetorie

Toleranta scazuta la frustrare

Insecuritate permanenta

Sindromul institutionalizarii

Incapacitate de a iubi, de a se atasa

Incapacitate de a se simti vinovat

Constiinta (valori morale) redusa

Capacitate de relationare redusa (proximitate fizica dar nu interactiune)

Tulburari de orientare timp/spatiu (nu isi amintesc experiente din trecut, nu au scopuri de viitor)

Consecinta: dificultati majore in interventiile terapeutice si educationale

Sindromul institutionalizarii

cererile afective sunt mari fara a putea sa beneficieze de oferta

Saracia vietii colective pe fondul vulnerabilitatii biologice si psihice duce la stari de nervozitate colectiva cu crize de afect (plans, furie, agresivitati), atitudini revendicative (gelozii, atitudini posesive, furturi, regresii comportamentale: suptul degetului, leganatul)

Enurezis/encomprezis

Manipularea organelor genitale

Sindromul institutionalizarii

Respect si imagine de sine scazute (tulburari de schema corporala)

Simt nevoia acuta de contact fizic, se agata de oricine pentru a fi atinsi, luati in brate, monopolizeaza personalul

Comportament vid/hiperkinetic

Trasaturi caracteriale si de personalitate stabile

Caracteristici nefaste ale mediului institutional

Absenta legaturilor afective

Instabilitatea relatiilor (schimbarea frecventa a personalului)

Un numar prea mare de persoane care ofera ingrijiri standardizate

Orar rigid (cu cat institutia e mai mare)

Posibilitati de miscare a copilului reduse

Stimuli (cognitivi, sociali afectivi) redusi (lipsa de jucarii) generand plictiseala

Ingrijiri acordate dupa un program si nu dupa manifestarea nevoilor copilului (uniformizare)

Scara de evaluare a modului de ingrijire a copiilor in institutie
(B. Tizsard, trad. A. Nicolau)

1. Rigiditatea/flexibilitatea rutinei (0-10)

2. Abordare in bloc/individualizata (0-16)

3. Depersonalizarea/personalizarea ingrijirilor (0-14)

4. Distantarea/apropierea sociala a personalului fata de copii (0-14)

5. Orientarea beneficiilor

Spre copil

Spre institutie (comoditate institutionala)

mixta

Caracteristici ale copilului care influenteaza ingrijirile

Copiii frumosi, activi, placuti, veseli, cu armonie fizica

Copiii plangaciosi care trag in mod pozitiv atentia personalului (legaturi preferentiale)

Copii cu malformatii fizico-estetice, agresivi, sau inhibati/indiferenti, lenti

Copii care tipa, cu emotii prea intense (crize), cu dispozitie predominant negativa, cu somn neregulat, cu adaptare lenta, cu deprinderi alimentare si sfincteriene care enerveaza (solicita) personalul

Tulburari de dezvoltare la copiii institutionalizati

Institutionalizarea precoce duce la anorexia sugarului (non-sensul sectiilor de distrofici)

Malnutritia protein- calorica afecteaza dezvoltarea creierului

Hipo-stimularea copilului in mediul institutiei conduce la carente cognitive, de memorie, atentie, perceptie, gandire

Depresia anaclitica (Spitz) (anaclein-sprijin)

la copii mai mari de 6-7 luni care au realizat o relatie buna cu mama inainte de separare

Tulburari de dezvoltare

Internarea de la nastere nu genereaza depresie ci hospitalism

Internarea dupa varsta de 6 ani determina tulburari afetive cu deficit afectiv, mai putin grave

Incapabili de auto-calmare

Angoasa permanenta (senzatia de lipsa-Winnicott)

Doliul separarii:

Protest

Disperare

Resemnare

Tipuri de tulburari

Copii dezinhibati, in cautare de contact afectiv, cu foame afectiva, fara satietate

Copii pasiv-rezistenti, cu o permanentizare a protestului agresiv

Anxiosi-disperati (refuz de durata urmat de o intensa manifestare de dragoste, exagerata)

Stare cronica de indiferenta aparenta, cu reactii persistente la situatii noi de stress (schimbare) de exemplu printr-o stare de intepenire.

Factori de care depinde severitatea sindromului institutionalizarii

Varsta la care se petrece institutionalizarea

Calitatea atasamentului anterior institutionalizarii

Dar mai ales calitatea mediului institutional

Acompanierea copilului

Reconsiderarea institutiei

Wolff, Fesseha, 1998,

Mediul social care asigura relatii stranse si stabile intre personal si copii

O distribuire a responsabilitatilor privind deciziile care afecteaza copiii

Managementul copilului cu respectul individualitatii si a autonomiei copilului







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate