Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» MANAGEMENT IN CANADA


MANAGEMENT IN CANADA




MANAGEMENT IN CANADA

1. Scurt istoric

Istoria si evolutia moderna a Canadei incepe din sec. XVI, dupa descoperirea Americii de europeni, si ramane de-a lungul secolelor influentata de cultura europeana si americana (primii colonisti europeni s-au contopit cu populatia indigena, populatie ce este atestata istoric arheologic cu 15 secole inainte. Pe fondul disputei cunoscute intre UK si Franta pentru controlul noilor teritorii in 1867 s-a constituit Canada ca federatie formata din Noua Scotie, New Brunswick, Quebec si Ontario; cele patru regiuni isi vor extinde treptat controlul (in final devenind tara cu o suprafata de circa 10 mil. km2, locul doi in lume, dupa Rusia); populatia 28 mil. locuitori.




Canada a fost si va ramane o natiune multiculturala, derivand din diversitatea etnica: influenta americana, engleza, franceza; comunitati largi de canadieni de origine chineza, japoneza, italiana, greaca etc.; engleza si franceza ca limbi oficiale; in regiunea Nunavut 90% sunt eschimosi; etc. In prezent, se mentin diferente de dezvoltare pe regiuni ale Canadei, dar nivelul general de trai ramane ridicat (Natiunile Unite: 7 ani a clasat Canada pe locul 1 dupa nivel GDP / loc., mediu, servicii sociale, etc.):[1]

  • Regiuni / state precum Ontario, Alberta si Columbia Britanica au un nivel ridicat de dezvoltare economica , la polul opus fiind Newfoundland, Maritime etc.; regiunea Quebec, se afla la nivelul mediu; Vancouver, Toronto, Calgary, Edmontou, Montreal - nivel foarte ridicat de trai.
  • Economia canadiana ramane strans legata de economia SUA (85% din export import, mari companii americane opereaza in Canada, efecte benefice ale NAFTA), fapt resimtit si in ceea ce priveste managementul aplicat de companii.
  • Conform unui istoric canadian, in aceasta tara se manifesta o identitate limitata a persoanei fata de valori nationale, cetateanul fiind mai atasat de regiune, clasa sociala, grup etnic, limba etc.
  • Diferentele economice intre cele 10 regiuni/state, respectiv caracterul regional /federal al tarii influenteaza si cultura afacerilor; un numar redus de persoane controleaza afaceri regionale importante (ex. Familia Irwing in New Brunswick - petrol, industria lemnului, transport, distributie etc.):

Quebec: dupa 1970 are o tendinta de separare, regiunea este dezvoltata, sustinuta de statul federal, totusi somajul este ridicat; influenta franceza accentuata.

Ontario: in ultimele decenii a fost "motorul" economiei canadiene, Toronto si Ottawa fiind centre internationale financiare, de comert si investitii.

Provincii precum Manitoba, Saskatchewan sunt mai sarace, orientate preponderent agricol, cu probleme de integrare a aborigenilor etc.

Provincia Alberta este considerata ca cea mai bogata din tara iar Columbia Britanica are un asemenea potential pentru sec. XXI (petrol, industrie, IT, comert, finante etc.; in Columbia Britanica turismul va juca un rol esential, orasul Vancouver, este un mare centru international de atractie, la nord se localizeaza cele mai bune zone de schi din lume, etc.)

Zona de Nord: este zona cea mai rece, mai putin locuita, comunitati locale mici ce se bazeaza pe sprijinul statului etc.

2. Despre forta de munca din economia canadiana

Pe ansamblul statului canadian pot fi retinute anumite probleme specifice: diferente culturale, dezvoltarea neuniforma pe regiuni /state, conditii geografice diferite.

Forta de munca este stabila si bine pregatita, nivelul veniturilor fiind apropiat de cel al muncitorilor americani. Majoritatea absolventilor de liceu (85 - 90 %) vor urma un colegiu la universitate, standardele de pregatire universitara fiind monitorizate strict de guvernul federal. Anual, Canada accepta circa 250.000 emigranti inalt calificati pe diverse domenii (IT, fizica, electricitate, stiinte exacte etc.), desi somajul mediu este ridicat (7-9%), pentru a mentine dinamica fortei de munca. In mod obisnuit, salariatii vorbesc la acelasi nivel engleza si franceza, iar statul si companiile sprijina, programele de training cu predare in ambele limbi. Un procent redus din forta de munca (sub 10%) accepta schimbarea domiciliului pentru salariu / slujba mai buna (din est catre rezidente ale firmelor din Ontaria, Alberta sau Columbia Britanica); parte majora a salariatilor prefera regiunea / orasul in care locuiesc, chiar daca obtin un venit mai mic.

Sindicatele in economia canadiana "joaca" astazi un rol modest, indeosebi in industria auto (subsidiare ale firmelor Chrysler, GM, Ford etc.), cu circa 240.000 membrii.

In ceea ce priveste cultura afacerilor in firmele canadiene - cultura in sensul in care discuta Hofstede - trendul principal se apropie de cultura americana. "Nord americanii su suporta birocratia - spune R. Mockler - preferand sa gaseasca persoana influenta (din organizatie) si sa obtina un raspuns direct si rapid".[2] "Ierarhiile bazate pe uzante traditionale sunt comune in multe culturi", inclusiv in mentalitatea salariatilor canadieni, insa nu in aceiasi masura ca in Japonia sau China, nu in aceiasi "putere" de modelare a comportamentului organizational; salariatii canadieni sunt mai directi in anumite contexte ale managementului zilnic, ei se apropie mai mult din acest unghi de "mentalitatea" tipic americana.

"Nord - americanii sunt adesea incapabili sa inteleaga de ce contractele sunt adesea incalcate ignorate sau renegociate in tarile asiatice, latino - americane, ruse sau central europene (este vorba si de Romania).[4]

Aceste detalii reflecta clar diferentele culturale intre societatea canadiana, lumea afacerilor din aceasta tara, fata de societatea romaneasca sau alte tari europene.

Relatiile intre diverse institutii ale statului canadian sunt foarte birocratice dar relativ eficiente, mecanismul decizional este complex si in relatiile cu companiile, o mare parte de putere este delegata spre statele componente si municipalitate. Exista reglementari specifice, diferite, de la un stat la altul, uneori chiar in interiorul aceluiasi stat / regiune pe orase, cu privire la procedura de infiintare / atragere de noi companii, de atragere a investitiilor din strainatate. Guvernul federal si guvernele locale / statale monitorizeaza respectarea unor standarde de protectie a salariatilor, asigurari de sanatate, asigurari sociale etc.; angajatorii sunt obligati sa aplice nivelul minim al standardului pe fiecare directie de protectie a muncitorilor.

3. Relatia guvern - afaceri in Canada

Dimensiunea relativ redusa a pietei interne (circa 28 milioane locuitori) si competitia directa cu firmele americane in toate sectoarele economice, au imprimat economiei canadiene unele tendinte monopoliste: Chapters domina industria cartii, Wall Mart este lider in distributie cu amanuntul, Air Canada domina transporturile aeriene, TH si Starbucks sunt lideri in industria cafelei; se adauga energia, telefonia, media, etc.[5]

Ca trasatura distincta, guvernul este implicat notabil in economie si sprijina afacerile. Structura statului canadian este una de tip federal, competentele fiind partajate pe nivele, astfel:[6]

Exista intre provincii / state o competitie permanenta pentru a atrage si mentine investitii straine si autohtone in diverse sectoare economice. Aceasta competitie inseamna o confruntare permanenta intre ofertele facute de autoritatile provinciale pentru a contura un mediu de afaceri cat mai favorabil: taxe si impozite scazute, acces liber la infrastructura existenta, terenuri in zone atractive, alte facilitati pentru a reduce costurile de operare, programe de dezvoltare economica locala cu sprijin public (parte din costuri sunt suportate de stat si parte de companiile ce vor opera in acele programe). Au fost constituite fonduri si proiecte guvernamentale precum:

Fondul de diversificare economica din Vest





Agentia Atlantica Canada

Astfel de agentii, in colaborare cu municipalitatea, acorda sprijin direct si indirect pentru dezvoltarea afacerilor:[7]

suporta integral infrastructura unor proiecte de dezvoltare;

asigura total / partial fondurile pentru promovarea proiectului si training-ul viitorilor salariati;

acorda granturi pe o baza competitiva (cota parte din banii necesari);

faciliteaza accesul la credite sau acorda direct imprumuturi avantajoase

Oamenii de afaceri ce vor sa initieze operatiuni comerciale in Canada sunt pusi, de la inceput, in fata unei decizii majore: viitoarea companie va opera numai intr-un stat (ceea ce inseamna a indeplini anumite formalitati de deschidere si autorizare) sau va opera in mai multe state (interprovincial, regulile si formalitatile de indeplinit sunt mai numeroase si complexe). Pentru deschiderea unei reprezentante, filiale, companii in Canada se recomanda a recurge la sfatul avizat al unor consilieri canadieni.[8] acest fapt este cu atat mai necesar cu cat viitoarea afacere va opera in mai multe state, deoarece sunt diferente notabile de proceduri /reguli de indeplinit de la un stat la altul.

Dupa semnarea NAFTA, in societatea canadiana au survenit dezbateri ample privind sistemul de impozite si taxe, indeosebi impozitul pe venit (profit), intrucat s-au remarcat diferente non favorabile fata de sistemul american; se considera ca impunerea in economia canadiana favorizeaza companiile americane (veniturile statului erau divizate mai pronuntat pentru sprijinirea afacerilor, finantarea scolilor, inclusiv universitati etc.). S-au conturat treptat doua opinii majore:[10]

partidele din opozitie sustin o uniformizare, tip cota unica a impozitarii (Partidul Aliantei Canadiene)

partide de la putere sustin o impozitare diferentiata, inclusiv contributii pentru sanatate in cote diferite pana la 60.000 CD / an si peste aceste nivel (Partidul Liberal).

Dupa anul 2000, tendinta in societatea canadiana, a fost de a reduce rolul statului in

economie pentru a obliga companiile sa se adapteze la competitia globala; se adauga tendinta de reducere a impozitelor in paralel cu asigurarea unui venit minim garantat pentru toate provinciile, reducerea decalajelor regionale in materie de dezvoltare economica.[11] In anii '80, liderii de opinie din societatea canadiana au sugerat recurgerea la "modelul japonez" de derulare a afacerilor, insa -a dovedit ca si economia japoneza are propriile dificultati; mai mult, modelul japonez a fost atipic pentru cultura canadiana, greu sau imposibil de importat si adaptat la mentalitatea salariatilor din firmele canadiene; finalmente "modelul american" de derulare a afacerilor, de management aplicat curent, este cel care s-a dovedit a fi mai accesibil si mai influent pentru economia canadiana.

4. Influente culturale specifice in managementul canadian

Cultura nationala de afaceri in Canada difera complet de Japonia, China sau UK, nu se bazeaza pe un set clar de atribute, este structurata ca un mozaic in formare inca pe seama altor culturi; sintetic si general, se poate afirma ca modelul national cultural al afacerilor in Canada se apropie de modelul SUA: un anumit individualism, bogatie si nivel ridicat de trai, agresivitate si tendinta de dominare a "celorlalti". Intr-o sinteza relativ empirica, vom putea considera ca modelul cultural al afacerilor in Canada este inca in curs de structurare sub influenta directa a mai multor culturi dominante, astfel:


Dupa al doilea razboi mondial, urmare a intaririi permanente a legaturii cu SUA, urmare a negocierii NAFTA, influenta managementului american, a marilor companii SUA, in administrarea afacerilor din economia Canadei a crescut vizibil de la un deceniu la altul:[13]

companiile americane au infiintat unitati de productie, fabrici sau companii - "fiica" in diverse sectoare din Canada;

marile companii americane au pastrat controlul si managementul direct al unor afaceri ce operau in economia canadiana;

in unele situatii (bunuri de larg consum, restaurante etc.), firmele americane, si-au pastrat marca de fabricatie sau comert pentru unitatile ce operau in Canada;

manageri profesionisti din topul unor companii americane au fost desemnati sau solicitati sa conduca unitati distincte de afaceri controlate de capitalul canadian;

In consecinta, relatiile extrem de apropiate dintre economia canadiana si economia

americana au inclus si includ zeci de modalitati de colaborare, intr-o viziune pragmatica, modalitati ce au insemnat tot atatea influente culturale ale spiritului american asupra mentalitatilor de afaceri din Canada.

Influenta britanica in managementul actual din economia canadiana se resimte tot mai putin, deoarece influenta politica / legislativa a Marii Britanice a ramas mai mult formala (aceasta influenta culturala a constituit un vector semnificativ pana la al II-lea Razboi Mondial).

Influenta franceza in managementul canadian, atat la nivel macro cat si in practica firmelor, se resimte extrem de vizibil / pronuntat in unele regiuni geografice sau orase, indeosebi provincia Quebec. Pana in 1960 salariatii canadieni din Quebec erau indirect constransi sa vizeze doar pozitia pana la top (adica managementul de mijloc si managementul de nivel inferior).

Incepand cu 1960, in regiunea Quebec s-a manifestat asa numita "revolutie sociala", culminand in anii '80 cu incercarea de separare de Canada:[14] reducerea influentei bisericii catolic - romane, nationalizarea unor resurse, institutii proprii de credit financiar, protectia comunitatii francofone de afaceri, reorientarea studiilor (programe universitare catre Business School legi stricte cu privire la folosirea limbii franceze (desi se vorbeste curent si engleza), initierea unor legaturi directe de afaceri / comert cu mari companii din Europa / Asia etc. Prin definitie, oamenii de afaceri din Quebec, se autoconsidera ca sunt mai intai "quebecois", angajati in dezvoltarea regiunii, si-n al doilea rand sunt canadieni ca business people (un nationalist, relativ moderat, mediu). De asemenea, in Quebec, comunitatea afacerilor este mai orientata sau deschisa spre Europa (decat fata de SUA), deschisa catre Asia si alte tari, managerii sunt orientati relativ pe termen lung, competitivi si inventivi in gandire. Printre succesele comunitatii de afaceri din Quebec, amintim: aerospatiale, chimie, transporturi, IT, sectorul financiar bancar etc.



Dificultatea descrierii culturii canadiene in afaceri este derivata din faptul ca uzual se "pune" semnul egalitatii intre "a face afaceri in SUA" cu "a face afaceri in Canada", fapt ce este doar partial adevarat. Asa cum spune Ken Coates, apropierea geografica cu SUA induce erori de evaluare, intrucat cultura afacerilor in Canada este mai corect descrisa ca un mozaic specific constituit de diversitatea etnica, economica, regionala si geografica a tarii. (este vorba de multiculturalism si deschidere spre diversitate si international / global) [17].

"Axarea pe grup sau indivizi?" - se intreaba analistul Robert Mockler, atunci cand analizeaza relatiile interindivizi si diversitatea culturala in America de Nord (in principal referindu-se la SUA).[18] Intr-adevar, raspunsul la aceasta dilema reflecta una din diferentele majore dintre Canada si alte tari dezvoltate cu privire la influenta culturii asupra managementului zilnic din organizatii. Culturile cu o inalta constiinta sociala, asa cum este China sau Japonia, au drept principiu: "Dumnezeu ii ajuta pe cei care se ajuta intre ei", deci prefera munca in echipa, armonia grupurilor. In cazul Americii de Nord, deci si Canada, se pune un mare pret pe individualism aplicand principiu: "Dumnezeu ii ajuta pe cei care se ajuta singuri". Caracterul regional /federal al economiei induce automat si influente culturale specifice in mediul de afaceri canadian, astfel:

(1) Zona Vancouver este cunoscuta ca o zona de afaceri tipic americana si asiatica, in acelasi timp, in ceea ce priveste practicile de afaceri, regulile de negociere, derularea unor tranzactii comercilae, speculatiile la Stock Exchange, stilul de viata, comportamentul la serviciu etc.

(2) Zona Alberta este considerata a fi tipic americana in practica curenta a managementului aplicat de companii (orase precum Edmonton sunt descrise ca cele mai americane orase din Nordul Americii). In aceasta zona se intalnesc curent semne ale unor miscari sindicale notabile, elemente puternice ale democratiei occidentale, spirit antreprenorial si asumarea riscului etc.

(3) Zonele Manitoba si Saskatchewan sunt relativ mai putin dezvoltate industrial, comercial si financiar, viata de afaceri este mai putin intensa, traditiile politice social - democratice se mizeaza cu dezvoltarea cooperatiei in zona rulara; totusi, in orase precum Regina si Saskatoon s-au inregistrat trenduri majore pentru sectoare ca IT sau bio-tehnologiile.

(4) Zona Ontario, cu orasul Toronto si Ottawa, este un puternic centru financiar si comercial al Canadei, inglobeaza elemente multiculturale majore si se afirma rapid pe plan mondial (Toronto se pretinde a fi "micul New York); se poate identifica o anumita superioritate (aroganta) a oamenilor de afaceri din aceasta provincie fata de alte zone ale Canadei; sunt bine reprezentate sectoare precum industria grea, computerele, telecomunicatiile etc.

(5) Zona Atlanticului, cu orase precum Halifax, include o cultura specifica in afaceri: viata portuara activa, sprijin al statului pentru cercetare si educatie, trasee turistice importante , influenta predominant americana si europeana in practica afacerilor.

(6) Zona Canadiana de Nord ramane partea economiei in care influenta populatiei autohtone este resimtita notabil in unele comunitati; conditiile geografice tipic polare impun un sprijin constant al guvernului federal pentru a mentine in afaceri diverse companii, zona este mai putin populata si dezvoltata (desi exista resurse naturale uriase).[22]

Exista curent intre oamenii de afaceri canadieni asa numita optica de "Companie - sucursala / filiala", intrucat investitiile din SUA, Europa si Japonia (indeosebi dupa crearea NAFTA) au fost stimulate de guvernul canadian sub forma unor Brand plant: cele mai mari companii canadiene au fost si sunt controlate din strainatate (SUA), conduse in top management de manageri "din import" sau manageri canadieni angajati ca profesionisti; aceasta a facut ca managerii canadieni sa astepte permanent sfaturi, aprobari sau leadership "din afara" (din strainatate).[23] Aceasta a facut ca un numar mare de manageri canadieni sa se formeze sub influenta culturala de afaceri americana, japoneza sau europeana; rezulta o anume aversiune fata de riscuri "la varf", in cazul unor decizii majore / strategice , un comportament birocratic in organizatii, sume mici alocate drept "capital de risc" pentru noi directii strategice, un anume complex fata de afaceristii americani. In sfarsit, desi influenta americana este puternica si recunoscuta ca benefica in economia canadiana, exista asociat complexului amintit si unele diferente de cultura a afacerilor si comportament organizational:

q       canadienii stiu ca oamenii de afaceri americani sunt superficial informati despre Canada, cultura de afaceri din diverse zone ale tarii etc.;

q       canadienii din lumea afacerilor sunt mai putin agresivi (fata de SUA), mai deschisi si prietenosi fata de investitorii straini, manifesta mai multa incredere in "cuvantul dat" /obligatii asumate verbal, respecta strict legea si contractele, nivel mare de responsabilitate fata de clienti, evita speculatiile;

q       in Canada nu exista reguli explicite privind derularea unor intalniri / negocieri de afaceri, prezentarea cartilor de vizita, ceremonia de salut, primirea unor vizitatori in companie, schimb de cadouri, participarea la jocul de golf, masa la restaurant. In top managementul firmelor intalnim uzual persoane de 50-60 ani, majoritar barbati dar si femei (inginerie, economie, juridic etc.), de provenienta etnica foarte diferita (Japonia, China, Africa, Europa etc.).

Globalizarea in economia canadiana

Economia canadiana este larg deschisa catre competitia globala, oferind mari oportunitati de investitii in sectoare diverse:[26]

a) Industria filmului, in conexiune directa cu SUA, ofera forta de munca mai ieftina, costuri mai reduse (cu 20%), zone largi de "cadruri originale" etc.; se completeaza cu un sprijin guvernamental pentru teatru si muzica, cu sprijin dat de firme sub forma unor ventures pentru diverse evenimente culturale, care devin si atractii turistice anuale.

b) Industria diamantelor, dupa Africa de Sud si Rusia, are o pozitie notabila in industria canadiana, cu zacaminte in teritoriile de Nord; se impune tot mai mult pe piata mondiala; companiile straine (americane mai ales) prefera exploatarile din Canada intrucat nu mai sunt acuzati de sustinerea rasismului precum in cazul exploatarilor din Africa de Sud (este un element de influenta culturala aparent minor, dar cu impact in toate politicile de marketing ale companiilor implicate).

c) Industria energetica este favorizata de resursele uriase, dar si de "tehnologiile inalte / de varf": petrol sau gaze naturale cu dezvoltarea petrochimiei, hidroenergetic si energie nucleara pe baza de Candiu (folosite si-n cooperarea Centralei Cernavoda).

d) Tehnologia de varf s-a impus in ultimele decenii in competitia globala, firmele canadiene sau localizate in Canada (dar cu management si control din SUA, Japonia, Europa), se regasesc in sectoare precum: telecomunicatiile, submarine, televiziunea prin cablu, INTERNET (Nortel si JDS sunt firme canadiene cu pozitie majora in infrastructura internetului), noua generatie de automobile cu hidrogen. Sectorul tehnologic de varf este larg sprijinit de stat si reteaua de universitati canadiene, indeosebi zonele Ottawa, Calgary si Vancouver; managementul companiilor din acest sector reflecta direct industria similara americana (regasim operand in Canada companii multinationale, precum Daimler Craysler, Ford, Nissan, Matsushita Electric, GE, IBM, GM etc.)[27]

e) Sectoare precum industria bancara sau educatie se impun tot mai evident pe plan mondial (colegiile publice si particulare din Canada atrag anual milioane de studenti din Asia si alte zone).

f) Industria turismului detine o pozitie notabila in Canada si atrage anual milioane de vizitatori (obiective precum: parcurile nationale, Cascada Niagara, Insula Prince Edward, croaziere pe Atlantic, Vancouver, vanatoare si pescuit).

6. Incadrarea culturii canadiene in abordarea lui Hofstede



Daca se evalueaza atent rezultatele studiului lui Hofstede cu privire la pozitionarea Canadei pe fiecare dimensiune D1 - D5, remarcam ca aceasta cultura ocupa o pozitie apropiata de SUA pentru fiecare dimensiune in parte; este practic confirmata apropierea partiala dintre managementul canadian si managementul american.



Ken Coates - Success secrets to maximize Business in Canada, Time Media Ltd, 2001, Singapore

R. Mockler - Multinational strategic Management, SMRG, 2001

Idem

Idem

Charles W. Hill - International Business, McGraw - Hill, Irwin, New York, 2002

A. Androniceanu - Management public in Canada, ASE Bucuresti, 1998

Ken Coates - Success secrets to maximize Business in Canada, Time Media Ltd, 2001, Singapore

Charles W. Hill - International Business, McGraw - Hill, Irwin, New York, 2002

Idem

Sandra Anderson, s.a. - Business, UK, 2002

Ken Coates - Op. cit.

Sandra Anderson, s.a. -   Op. cit.

Ken Coates - Op. cit.

Sandra Anderson, s.a. - Op. cit.

Ken Coates - Op. cit.

Ken Coates - Op. cit.

Sandra Anderson, s.a. - Business, The Ultimate Resourse, UK, 2002

Idem

R. Mockeler - Multinational Strategic Management SMRG, 2001

Idem

Ibidem

Ken Coates - Success secrets to maximize Business in Canada, Time Media Ltd, 2001, Singapore; Sandra Anderson, s.a. - Busines. The Ultimate resourse, UK 2002

Christopher C. Dunn - Global Formation: Structures of the Worl - Economy, Rowman & Littlefield Publishers, Inc. New York, 1998

Ken Coates - Op.cit.

Ken Coates - Op. cit.

R. Mockler - Multinational Strategic Management SMRG, 2001; Sandra Anderson s.a. Editors - Business. The Ultimate Resourse, Bloomsbury Publishing Plc, 2002

Idem

R. Mockler - Multinational Strategic Management SMRG, 2001






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate