Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Perspective de abordare a creativitatii managerului


Perspective de abordare a creativitatii managerului




Perspective de abordare a creativitatii managerului

Scurt istoric al aparitiei conceptului de creativitate

Studiile sistematice asupra creativitatii au ca data de inceput acceptata de specialisti anul (Welsh G.S., Puccio G.J„ cand J.P. Guilford, in calitate de presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie, elaboreaza declaratia inaugurala intitulata 'Creativity', in care atragea atentia asupra neglijarii acestui subiect de catre psihologi si a saraciei studiilor intr-o arie fundamentala a comportamentului uman cu atat de largi implicatii economice si sociale (J.P. Guilford,




In deceniile si ale secolului XX se inregistreaza 'o explozie' de studii si cercetari, articole si carti despre creativitate. In S.A. Golan semnaleaza marea diversitate a motivelor, intereselor, atitudinilor si abordarilor caracteristice cercetarilor in domeniul creativitatii si, pentru o rapida orientare in domeniu, el propune clasificarea lor in patru categorii de baza: studii cu privire la produs, proces, masurare si personalitate creatoare.

Pe aceeasi dimensiune teoretica, in Marie Dellas si Eugene L. Baier sugereaza clasificarea literaturii despre creativitate tot in patru orientari largi, care au ca subiect:

a) produsul; b) procesul; c) personalitatea creatoare; d) factorii de mediu care initiaza si dezvolta creativitatea.

Aceste clasificari sunt aprofundate de G. Welsh, care, alaturi de factorii facilitatori ai creativitatii, contureaza si importanta locului (mediului) in stimularea si manifestarea creativitatii. De altfel, rolul mediului in manifestarea creativitatii, numit de cercetatorii americani 'Press', nu se reduce la factorii externi, ci se refera si la cei interni, care faciliteaza sau inhiba creativitatea. Acest aspect antreneaza, dupa parerea noastra, valentele biopsihosocioculturale ale mediului in care individul isi angajeaza si creeaza propriul parcurs existential.

In ultimul timp noi am abordat creativitatea (Caluschi Mariana, 2001b) si ca terapie, evidentiind impactul psihoterapeutic al metodelor de creativitate promovate in activitatea individuala si de grup.

Conceptul de creativitate apare, astfel, abordat din cinci perspective: ca potential, ca proces, ca produs, ca preajma, ca psihoterapie, deci putem vorbi de cei P ai creativitatii.

Pluralitatea perspectivelor in cercetarea creativitatii a condus la elaborarea unei diversitati de definitii ce contureaza creativitatea ca: 'un proces din care rezulta un lucru nou, acceptat ca util, bun de ceva sau satisfacator, de catre un grup semnificativ de oameni intr-o perioada oarecare de timp' (Stein M., sau ca o functie inventiva a imaginatiei creatoare (Pieron H.,

Noi am optat pentru definitia creativitatii data de Anca Munteanu ce concepe creativitatea ca pe un proces prin care se socializeaza intr-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali) intreaga personalitate a individului si care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, validat social.

Cinci perspective de abordare a creativitatii

Atunci cind este adus in discutie potentialul creativ, specialistii evidentiaza in primul rind calitatile gandirii creative: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare si sensibilitate la probleme.

Fluiditatea consta in bogatia, usurinta, rapiditatea stabilirii de asociatii, debit verbal, ideational, expresional. Ea poate fi:

Fluiditate ideationala cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri elaborate de individ (teste cit mai multe titluri si cit mai ingenioase la o povestire, un film, o carte); enumerarea de obiecte.

Fluiditate asociativa cantitatea de asocieri, relatii, analogii, sinularitate, sinonime;

test gasirea de sinonime, antonime la un termen dat; completarea unei propozitii cu cit mai multe metafore.

Fluiditate expresionala cantitatea de noi expresii, idei care sa se potriveasca intr-un sistem, propozitii, intrebari; test alcatuirea mai multor propozitii respectind anumite reguli, ordinea literelor in cuvintul UMOR (Unii Manageri Onoreaza Termenele).

FIuiditate verbala cantitatea de cuvinte produse intr-o unitate de timp; cuvinte care au aceleasi sufixe sau prefixe.

Fluiditate figurala cantitatea de desene pe o anumita tema; testul cercului; o limitare a figurilor geometrice; combinatii cu cit mai multe figuri (trei triunghiuri). Fluidi-tatea asigura cantitatea mare de raspunsuri bune.

Flexiblitatea consta in modificarea, restructurarea mersului gindirii, capacitatea de a trece de la o categorie de obiecte, fenomene, metode la alta abilitatea de redefinire, revizuire a punctelor de vedere.



Originalitatea consta in producerea unor solutii noi, rare statistic in cadrul comunitatii in care au fost emise (ingeniozitatea este originalitatea de metoda de rezolvare).

EIaborarea consta in luarea in considerare a cit mai multor implicatii si consecinte.

Scnsibilitatea la probleme este abilitatea de a descoperi noul in ceea ce este vechi, de a delimita probleme creative in mediul cunoscut.

Managerii isi pot stimula si dezvolta potentialul creativ prin antrenament individual sau de grup atit in procesul de self-management, cit si in cel de rezolvare creatoare a problemelor firmei. Alaturi de potentialul creativ psihologii descriu si personalitatea creativa la care potentialul se manifesta in conduite si comportament. Ei trebuie sa cunoasca etapele procesului creator, metodele si strategiile creativitatii.

Procesul creator

S-a constatat ca stadiile (etapele) procesului creator sint aproximativ aceleasi in toate domeniile:

a) Stadiul pregatitor al aparitiei, sesizarii, delimitarii problemei, identificarii obiectului, fenomenului ce poate fi obiect al produsului creator. In aceasta etapa un rol important are sensibilitatea la probleme a subiectului, bogatia fondului informational interdisciplinar, capacitatea de mobilizare a subiectului pentru antrenarea si mentinerea in procesul creator.

b) Stadiul incubatiei este intervalul in care, chiar daca subiectul nu mai este fixat constient asupra obiectivului sau, procesul de creatie continua sa se desfasoare in inconstient.

c) Stadiul urmatoreste cel al iluminarii sau al aparitiei solutiei, momentul intuitiei acesteia, al vizualizarii obiectului nou creat.

d) Stadiul verificarii sau elaborarii finale, in care solutia identificata este verificata in practica si apoi implementata.

Scoala americana de creatologie propune un model mai detaliat al procesului rezolvarii creative a problemelor, in care nu se mai precizeaza stadiul incubatiei si iluminarii.

Modelul american cuprinde urmatoarele faze: stadiul gasirii faptului, stadiul delimitarii problemei, stadiul generarii de idei, stadiul delimitarii solutiei, stadiul acceptarii solutiei si evaluarii ei, stadiul verificarii in practica a solutiei.

In toate stadiile exista o faza divergenta in care sint luate in discutie sau avute in vedere cit mai multe probleme si idei si o faza convergenta in care se evalueaza si se selecteaza ideile, problemele, solutiile.

Noi propunem modelul 'gindirii brancusiene', evidentiat de Coloana infinitului considerata de noi ca model al rezolvarii creatoare a oricarei probleme. Fiecare modul al coloanei are un punct de plecare ce poate fi considerat problema de rezolvat, o faza de divergenta si apoi una de convergenta. Se observa cu usurinta ca in virful coloanei avem divergenta, deschiderea spre infinitatea problemelor cu care se poate confrunta omul, iar la baza coloanei, diversitatea resurselor si a energiilor sustinatoare ale procesului creativ.

Produsul creativ

Orice proces creativ se finalizeaza cu un produs care, pentru a fi considerat creator, trebuie sa posede urmatoarele calitati: noutate, originalitate, utilitate.

Preajma (mediul). Creativitatea este abordata si din perspectiva cerintelor si solicitarilor din mediul intern si extern. Studiile pe de o parte trebuinta de actualizare a potentialului creativ 'Sintem nascuti pentru a invinge prin creativitate' (presiuni interne), cit si presiunile si problemele exterioare, ce vin din mediul de viata al individului si cer rezolvare creatoare. Totodata, calitatile si conditiile nivelului in care omul isi desfasoara activitatea pot facilita sau inhiba manifestarea creativitatii.

Psihoterapia prin creativitate

In ultimii ani studiile asupra creativitatii individuale si de grup au relevat valentele curative ale metodelor de creativitate (M. Caluschi, 2001b), activitatea intr-un grup creativ/creator avind ca efect specific reducerea barierelor interne ale creativitatii. Aceste valente terapeutice ale strategiilor si metodelor de creativitate sint puse in valoare de psihoterapiile de esenta umanista, experentiala (lolanda Mitrofan, si Guyonnano J.P., care le utilizeaza in sedintele cu clientii.

Managerii care isi insusesc modelele si metodologia creativitatii si le practica in activitatea de conducere vor beneficia si de efectul lor terapeutic, vor simti la nivelul propriei personalitati si al intreprinderii efectele pozitive ale realizarii de sine prin creatie vitate.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate