Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Trezoreria neta


Trezoreria neta


Trezoreria neta

Trezoreria reprezinta tabloul disponibilitatilor monetare si a plasamantelor pe termen surt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respectiv a plasarii excedentului monetar .

Trezoreria are un rol fundamental intr-o intreprindere deoarece caracterizeaza marimea disponibilitatilor banesti de care dispune aceasta la un moment dat. In general, trezoreria este masa de disponibilitati facuta disponibila din jocul platilor si incasarilor si care trebuie sa faca fata permanent scadentelor82 . Prin urmare, trebuie evaluate necesitatile in fluxuri monetare de iesire (-) si mijloacele furnizate de fluxurile monetare de intrare (+). Suma algebrica a necesitatilor si mijloacelor trebuie sa fie pozitive pentru a face fata situatiilor neprevazute.



Pe baza bilantului patrimonial, trezoreria neta se determina astfel:

trezoreria neta se determina ca diferenta intre disponibilitatile banesti si creditele de trezorerie, relatia de calcul este urmatoarea:

T = Db-Ct

Unde :

Db = disponibilitati banesti ;

Ct = credite de trezorerie.

trezoreria se determina ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment:

T = FRN - NFR

unde:

T  = trezoreria;

FRN = fond de rulment permanent;

NFR = necesarul de fond de rulment.

Trezoreria este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente.

Active

imobilizate

Ai

Capitaluri

permanente Cp

Active

Circulante nonfinanciare

Acn

Datorii pe termen scurt nonfinanciare

DTSn

Credite de

trezorerie

Ct

Disponibilitati banesti

Db

FRN = Cp - Ai

NFR = Acn- DTSn

T = Db - Ct

ACTIV = PASIV

Ai + Acn + Db = Cp + DTSn + Ct

Acn + Db- DTSn - Ct = Cp- Ai

(Acn - DTSn) + (Db- Ct) = Cp - Ai

NFR + T = FRN

FRN - NFR - T= 0


T = FRN - NFR

Aceasta ultima egalitate este definita de catre unii analisti ecuatia financiara a bilantului, trezoreria fiind indicatorul care asigura echilibrul intre resursele si utilizarile bilantiere.

trezoreria se mai poate determina si ca diferenta intre disponibilitatile banesti inclusiv plasamente si imprumuturile pe termen scurt:

T = Db - Its

unde:

T  = trezoreria;

Db = disponibilitatile banesti inclusiv plasamente;

Its = credite curente + soldul creditor al bancii

= soldul creditor al contului curent la banca (linie de credit)

Diferenta pozitiva dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment evidentiaza existenta disponibilitatilor banesti, in conturi bancare si in casa, iar trezoreria este pozitiva. Aceasta diferenta favorabila se regaseste intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat existenta lichiditatilor permite rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau de capital. Se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.



Nu intotdeauna o trezorerie pozitiva reflecta o situatie favorabila, existenta pe termen lung a disponibilitatilor banesti poate reprezenta o insuficienta utilizare a lor.

Trezoreria pozitiva (FR> NFR) poate fi reprezentata astfel:

Necesarul de fond de rulment

Fond de rulment

Trezoreria pozitiva

Fig 4.4.1 Reprezentarea trezoreriei pozitive

Trezoreria negativa (FR< NFR) releva un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Ea poate fi reprezentata astfel:

Necesarul de fond de rulment

Fond de rulment

Trezoreria negativa

Fig 4.4.2 Reprezentarea trezoreriei negative

In acesta situatie intreprinderea este dependenta de resursele financiare externe. Se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de capital (credite de trezorerie, credite de scont etc.).

Situatia de tensiune asupra trezoreriei limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Dependenta financiara nu trebuie obligatoriu considerata o stare de insolvabilitate. Intreprinderea poate sa functioneze si sa prospere, daca partenerii financiari ai acesteia accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate pentru acoperirea pasivului exigibil.

Echivalenta intre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment (FR = NFR) exprima un echilibru al trezoreriei perfect asigurat.

Trezoreria reflecta echilibrul financiar al activitatii desfasurate de o intreprindere si este determinata de o serie de factori: deciziile manageriale cu actiune pe termen scurt si pe termen lung, politica de credit comercial fata de clenti, relatiile cu furnizorii, politica investitionala si asigurarea resurselor durabile sau stabile de finantare in care actioneaza, politicile guvernamentale in care actioneaza intreprinderea, etc.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului contabil reprezinta fluxul monetar net al perioadei numit cash-flow:

CF = TN-TN

in care:

CF = cash-flow-ul perioadei;

TN = trezoreria neta la inceputul exercitiului contabil;

TN = trezoreria neta la sfarsitul exercitiului contabil.

In situatia in care fluxul monetar net al exercitiului este pozitiv are loc o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o imbogatire a activului net real, o majorare a averii proprietarilor.

Un flux monetar net al exercitiului negativ sugereaza o diminuarea a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor. Aceasta inseamna o reducere a activului net real, o saracire a valorii proprietatii.

Starea trezoreriei intreprinderii reflecta sanatatea sa financiara si poate fi pusa in evidenta cu ajutorul urmatorilor indicatori: trezoreria la scadenta, trezoreria la vedere si trezoreria previzionala.

a) Trezoreria la scadenta consta in compararea mijloacelor de plata disponibile pe termen scurt (disponibilitati si creantele sub forma clientilor, debitorilor diversi si efectelor de primit) cu exigibilitatile pe termen scurt (furnizori, creditori diversi si efecte de platit). Relatia de calcul este redata de urmatoarea relatie:

Unde :

VRts = valori realizabile pe termen scurt ;

Db = disponibilitati banesti ;

Ets = exigibilitati pe termen scurt.

Pentru a fi favorabil, acest indicator trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1. In caz contrar, intr-un termen scurt, intreprinderea se va confrunta cu un gol de trezorerie.

b) Trezoreria la vedere se exprima prin raportul intre disponibilitatile si exigibilitatile pe termen scurt. Se considera ca o valoare de 0,2 - 0,3 a acestui raport ar exprima rationalitatea unei intreprinderi bine gestionata din punct de vedere financiar.

c)Trezoreria previzionala compara la inceputul unei perioade de timp (de obicei o luna), fluxul monetar previzional de intrare si fluxul monetar previzional de iesire, astfel:

Unde :

Ai = alte incasari prevazute ale perioadei ;

VRe = valori realizabile dupa expirarea perioadei ;

Ap = alte plati prevazute perioadei ;

Ep = exigibilitati dupa expirarea perioadei.

Se poate concluziona ca trezoreria este determinata de rentabilitatea economica, intre rentabilitate si lichiditate existand relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare rezultate ale sporirii rentabilitatii pot fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si de cointeresare a factorilor de productie. Munca, pamantul si capitalul astfel stimulati vor determina a sporire a rotatiei capitalurilor intreprinderii, iar gradul cel mai ridicat de lichiditate este un factor de crestere a rentabilitatii.

Totodata se poate observa dependenta trezoreriei fata de decalajele intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente. In acest comtext o intreprindere rentabila nu are in mod obligatoriu si o trezorerie neta pozitiva, acesta din urma fiind dependenta de variatiile nevoilor de finantare si de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si a platilor.



I. Mihai, A. Buglea, P. Stefea - Analiza economico-financiara, Editura Marineasa,  Timisoara, 1999

N. Feleaga, I.Ionascu , Contabilitate financiara, vol.3, Editura Economica, Bucuresti, 1993, p.240







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate