Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
,,PREZENT' - CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA'


,,PREZENT' - CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA'




,,PREZENT' - CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA'

1. BURSELE EUROPENE

Actiunile europene s-au apreciat in primele tranzactii, in special in sectorul bancar, dupa ce datele oficiale publicate in Statele Unite au aratat ca increderea consumatorilor din Statele Unite a crescut la cel mai inalt nivel al ultimelor opt luni, scrie Reuters.

Indicele FTSEurofirst 300, al principalelor actiuni europene, a urcat cu 0,7%, in deschiderea sedintei. Indicele a urcat cu 5% in mai si este foarte probabil ca va inregistra o castiguri pentru a treia luna la rand, informeaza NewsIn.Titlurile UBS, Royal Bank of Scotland, Credit Agricole, Societe Generale, Lloyds si HSBC au inregistrat aprecieri intre 2% si 4%. 




Pe marile piete europene, indicele Cac 40 al bursei de la Paris a urcat cu 0,36%, la 3.281,92 puncte, in timp ce pe piata de la Londra, indicele Footsie-100 a crescut cu 0,34%, la 4.426,78 puncte. Indicele Dax, al pietei de la Frankfurt, a urcat cu 0,33%, la 4.985,6.

1.2. Fondurile europene de investitii

Intrarile de capital in fondurile de investitii din Europa s-au cifrat la 22 miliarde euro in primele trei luni ale anului, pe fondul revenirii pietelor financiare si a celor de capital, in timp ce rascumpararile s-au redus la 31 miliarde euro, fata de 140 miliarde euro in perioada similara a anului trecut, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Fondurilor si Administratorilor de Active (EFAMA).Dupa calmarea pietelor de la panica creata de falimentul Lehman Brothers si programele de sprijinirea a economiilor pornite de catre multe state, investitorii s-au reorientat spre fondurile de actiuni si obligatiuni din ianuarie 2009.

Totusi, temerile legate de adancimea recesiunii si incertitudinile legate de felul in care administratia Obama va salva bancile din Statele Unite, a creat un nou val de turbulente in lunile februarie si martie.

Aceste evenimente au cauzat rascumparari in partea investitorilor insa intr-o masura mai mica lasand de inteles ca dinamica negativa, din perioada verii lui 2007 si luna octombrie din 2008, s-a mai atenuat.

2. DISPUNEREA NOUA RASTOARNA REGULAMENTUL VECHI

Cum va fi:

administratorii pot stabili 'momentul zilei' (cut-off time) in functie de care se calculeaza pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond

dividendele nu se inscriu in activul fondului/SIF-urilor decat in momentul incasarii, pana atunci sumele respective sunt considerate obligatii si sunt incluse in categoria 'Dividende sau alte drepturi de platit'

valorile mobiliare tranzactionate pe o piata regelementata sunt evaluate in activul fondurilor de investitii/SIF-uri la pretul de inchidere, iar valorile mobiliare tranzactionate in cadrul altor sisteme decat pietele reglementate-la pretul mediu din ziua pentru care se efectueaza calculul.

Cum a fost:

pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond este pretul valabil pentru ziua in care se efectueaza cumpararea/rascumpararea

valorile mobiliare admise la tranzactionare pe o piata reglementata se inregistreaza in activul fondului la pretul de referinta din ziua pentru care se efectueaza calculul, iar cele care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sunt evaluate la cea mai mica dintre valoarea de achizitie si valoarea contabila pe actiune

nu face referiri la inregistrarea dividendelor.

2.1. Bancile si fondurile mutuale

Opt banci au ajuns sa gestioneze 90% din activele fondurilor mutuale locale, care au depasit pentru prima data un miliard de lei (255 mil. euro).

Aproape 90% din activele nete totale de 1,07 mld. lei (253 mil. euro) ale fondurilor mutuale sunt pe mainile administratorilor bancari, care au profitat la maximum de apatia fata de risc a investitorilor si de forta de distributie a bancilor-mama.

In prezent, piata fondurilor mutuale este disputata de opt administratori bancari, dintre care societatea Erste Asset Management, membra a grupului austriac BCR-Erste, este si liderul incontestabil cu o cota de 45,5% din piata, de patru administratori care apartin unor grupuri financiare si de sapte administratori independenti, neafiliati niciunui grup financiar-bancar, care au ajuns sa controleze cumulat 3,8% din activele pietei la sfarsitul primului trimestru, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe structura actuala a pietei. Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata', a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata.

In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.

Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe structura actuala a pietei. Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata', a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata.

In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.

2.2. Fondurile monetare administrate de banci

In primul trimestru, cele mai mari si cele mai atractive fonduri mutuale au fost cele gestionate de administratorii bancari. La sfarsitul lunii martie, BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, era cel mai mare fond mutual cu active nete de 228,1 milioane de lei, urmat de BCR Obligatiuni cu active nete de aproape 180 de milioane de lei si de fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, cu active nete de aproape 100 de milioane de lei. Dupa volumul intrarilor nete inregistrate in primele trei luni ale anului, cele mai atractive fonduri mutuale au fost fondurile monetare cu un volum record de 109,2 milioane de lei.

Dobanzile ridicate la depozitele bancare - principalul plasament al fondurilor monetare, forta de distributie bine dezvoltata alaturi de apatia la risc a investitorilor au facut ca fondurile monetare sa se vanda 'ca painea calda' in primele trei luni ale anului.

Cel mai performant fond mutual este Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, cu un randament de 16,4% pe ultimele 12 luni, urmat la scurta distanta de BCR Monetar cu o performanta pe ultimele 12 luni de 14,3%.

2.3. Sansa administratorilor mici este revenirea Bursei

Administratorii independenti au toate sansele sa recupereze din cota de piata daca Bursa isi va continua trendul de revenire. De asemenea, liberalizarea distributiei prin agenti de vanzari si prin vanzari online va fi in avantajul administratorilor independenti,

O revenire a pietei de actiuni ii va avantaja pe administratorii independenti din perspectiva ca acestia sunt specializati pe acest segment de piata si ca randamentele ridicate obtinute de fondurile de actiuni in 2005, 2006 si 2007 au vandut aceste produse fara a fi nevoie de o retea de distributie dezvoltata, spun administratorii.

La sfarsitul lunii martie, aproape 50% din activele fondurilor mutuale erau plasate in depozite bancare, 29% din active erau investite in obligatiuni si doar 8,5% in actiuni cotate, potrivit raportului lunar AAF.

2.4. Cresterea fondurilor mutuale

Apatia la risc a investitorilor alaturi de randamentele ridicate au adus 52,5 mil. lei (12,2 mil. euro) in conturile fondurilor monetare luna trecuta, ceea ce a urcat activele din piata la un nivel record, de 991 mil. lei (230 mil. euro).

Fondurile monetare au incheiat luna februarie cu active nete in valoare de 436 mil. lei, mai mult cu aproape 25% fata de sfarsitul anului trecut. Doar in luna februarie aceasta categorie de fonduri a atras 52,5 mil. lei de la investitori, volum aproape dublu fata de intrarile nete din luna ianuarie. La sfarsitul lunii februarie in fondurile monetare investeau un numar de 15.805 investitori, mai mult cu 3.000 de investitori fata de luna ianuarie.





Fondurile BCR Monetar si Raiffeisen Monetar au fost performerii lunii februarie, cu intrari nete de 38,7 mil. lei, respectiv 17 mil. lei. BCR Monetar a inregistrat un randament de 13,2% in ultimele 12 luni. Intrat in piata in septembrie 2008, Raiffeisen Monetar a inregistrat un randament 6,8% din momentul lansarii si pana la sfarsitul lunii februarie.

Performantele pozitive ale fondurilor monetare sunt in mare parte sustiunte de dobanzile bancare, depozitele fiind principalul plasament al acestei categorii de fonduri. Gratie activelor mari, care pot depasi in anumite cazuri si 180 mil. lei, fondurile monetare pot negocia cu bancile dobanzi la depozitele in lei care trec de 25% pe an pentru perioade scurte de timp.

Fondurile de actiuni, plasamente cu grad ridicat de risc, au continuat sa piarda bani si in luna februarie, inregistrand iesiri nete de 600.000 lei, mult sub nivelul raportat de fondurile diversificate care au pierdut 3 mil. lei si de fondurile de obligatiuni care au inregistrat iesiri nete de 1,3 mil. lei. Retragerile facute de investitori din fondurile de actiuni au fost cauzate si de faptul ca Bursa si-a continuat declinul in luna februarie.

In luna februarie, BCR AM si-a consolidat pozitia pe piata fondurilor mutuale, depasind pragul de 100 mil. euro active nete in administrare si 25.000 de investitori. Astfel, divizia de administrare din cadrul grupului financiar bancar BCR-Erste a ajuns sa controleze 44,2% din activele de 991 mil. lei ale fondurilor mutuale. La mare distanta urmeaza pe locul secund BRD AM cu active nete in gestiune de 132,3 mil. lei si Raiffeisen Asset Management cu 98,1 mil. lei. Cel mai mic administrator de fonduri mutuale este Investica Asset Management care gestioneaza active de 970.000 lei provenind de la 35 de investitori.

Valoarea unitatilor fondurilor mutuale va fi calculata pe baza preturilor la zi ale actiunilor de pe Bursa

2.5. Fondurile de actiuni

De frica crizei financiare, administratorii au desfiintat barierele existente intre categoriile de fonduri mutuale in privinta construirii portofoliilor.

Multe dintre fondurile de actiuni au devenit fonduri diversificate, in timp ce unele fonduri monetare au portofolii similare fondurilor de obligatiuni. Cu toate acestea, administratorii isi vand in continuare fondurile fara a tine seama de modificarile de portofoliu.

Fondurile mutuale se grupeaza in patru categorii dupa modul in care isi investesc activele (structura de portofoliu), fiecarei categorii fiindu-i asociat un grad de risc si, implicit, un potential de castig: fonduri de actiuni, diversificate, monetare si fonduri de obligatiuni. Atunci cand un investitor cumpara o unitate la un fond de actiuni, acesta 'cumpara' si potentialul de risc ridicat si potentialul de castig ridicat, iar atunci cand cumpara o unitate a unui fond monetar, acesta 'achizitioneaza' un produs cu risc minim si cu potential de castig la nivelul dobanzilor bancare.

Teoretic, fondurile de actiuni investesc minim 66% din active in actiuni, incadrandu-se in categoria plasamentelor cu risc ridicat. Practic, la sfarsitul lunii decembrie, multe din fondurile de actiuni aveau expuneri pe Bursa mult sub pragul de 66% din active, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Mai mult, fondurile de actiuni Investica Altius si Star Next au investit in depozite bancare 58,2%, respectiv 42,7% din active, ponderi similiare cu cele ale fondurilor de obligatiuni BT Obligatiuni si BCR Obligatiuni.

Clasificarea fondurilor mutuale a fost realizata de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF), folosind standardele europene, insa nu exista un regulament/norma care sa stabileasca oficial clasificarea fondurilor. Astfel, clasificarea AAF este recomandata si nu impusa administratorilor. In cazul in care nu sunt respectate pragurile de expunere, AAF nu poate penaliza administratorii, ci doar atentiona. 'Daca administratorii de fonduri nu respecta pragurile de expunere impuse de clasificare, Asociatia nu ii poate decat atentiona. Iar in cazul fondurilor de actiuni care nu se incadreaza in categorie timp de mai multe luni la rand, am decis sa le transferam in categoria 'altele', pana la revenirea la expunerea categoriei', a spus Adrian Tudose, director executiv al AAF.

Proiectul de modificare a Regulamentului 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, include o clasificare a fondurilor mutuale. Acesta se afla pe masa de discutii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare de mai bine de un an. In absenta unei clasificari reglementate a fondurilor mutuale, administratorii pot in continuare sa 'desfiinteze' barierele existente intre categoriile de fonduri.

Anul trecut, pentru a veni in sprijinul administratorilor si al investitorilor in fonduri, Asociatia Europeana a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) a propus coborarea pragului de expunere a fondurilor de actiuni de la 90% din active pe piata actiunilor pana la 85%. Conform acestui sistem, pe piata locala vor ramane doar doua fonduri 'autentice' de actiuni.

2.6. Evolutia negativa a fondurilor mutuale

Criza financiara a schimbat radical infatisarea fondurilor mutuale in 2008, determinand o contractie puternica a fondurilor diversificate si de actiuni, care a fost compensata insa de cresterea fondurilor monetare si de obligatiuni.

Piata fondurilor mutuale a incheiat anul 2008 cu active nete de 940 mil. lei (236 mil. euro), mai putin cu 14 mil. lei fata de sfarsitul anului precedent, in contextul uneia dintre cele mai agresive deprecieri cunoscute de Bursa, potrivit raportulul Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Per ansamblul industriei, fondurile mutuale au inregistrat intrari nete de peste 287 mil. lei (78 mil. euro) in 2008, doar fondurile monetare si cele de obligatiuni reusind sa atraga 312,8 mil. lei (85 mil. euro) de la investitori, in timp ce din fondurile de actiuni au iesit bani.

Desi cea mai mare parte a administratorilor de fonduri estimau la inceputul anului chiar o dublare a activelor pentru 2008, mizand pe experienta din anii anteriori, activele fondurilor mutuale au incheiat primul an pe minus dupa mai bine de opt ani de cresteri accelerate. De la un avans de 86% al activelor nete in 2006, fondurile deschise de investitii au raportat in 2007 o rata de crestere de peste 50%.

Niciunul dintre administratori nu a prevazut agresivitatea si amplitudinea crizei financiare din 2008 care a 'topit' activele fondurilor de actiuni si a alungat investitorii din aceste fonduri.

In 2008, fondurile de actiuni au pierdut 5.124 de clienti, ajungand la 12.482 de investitori la sfarsitul lunii decembrie, si active nete in valoare de 286 mil. lei, de 3,5 ori mai mici decat la finalul anului 2007. Astfel, fondurile de actiuni s-au prabusit de la o cota de piata de 42% in decembrie 2007 la o cota de 12% in decembrie 2008, trase in jos atat de scaderile bursiere, cat si din cauza retragerilor facute de investitori. Indicii Bursei de la Bucuresti au incheiat anul cu scaderi cuprinse intre 70% si 85%, cele mai mari din istoria de 14 ani a pietei romanesti. Alaturi de fondurile de actiuni, au pierdut teren si fondurile de plasamente diversificate, care au incheiat anul 2008 cu active nete de 202 mil. lei, in scadere cu 41,2% fata de 2007.

Fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze o parte din pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate si retragerile facute de investitorii din aceste tipuri de fonduri. Acestea au beneficiat de dobanzile ridicate practicate de banci, mai ales in a doua parte a anului cand criza de lichiditati a determinat o competitie puternica din partea bancilor pentru atragerea de bani din piata.

Cu o crestere a activelor de aproape 200% pana la 595 mil. lei si cu 12.431 de clienti atrasi, anul 2008 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor monetare si de obligatiuni.

Cele cinci fonduri monetare de pe piata locala au incheiat anul 2008 cu active nete de 349 mil. lei, ajungand astfel sa detina o cota de 37,2% din piata fondurilor mutuale. Principalul motor de crestere al fondurilor monetare a fost fondul BCR Monetar, administrat de societatea BCR Asset Management, care doar in luna decembrie a atras intrari nete record de 30,3 mil. lei si 2.208 clienti noi.

Alaturi de fondurile monetare, fondurile de obligatiuni au fost in centrul atentiei investitorilor anul trecut, inregistrand o crestere a activelor nete peste 236% in 2008. Cu active nete in valoare de 246 mil. lei de la 14.071 investitori, fondurile de obligatiuni controleaza peste 26% din activele industriei.

Fondurile de obligatiuni au fost in 2008 cele mai profitabile plasamente din industria fondurilor mutuale. Fondul de obligatiuni Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, este performerul anului 2008, cu un randament de 14%, urmat la scurta distanta de fondul de obligatiuni BCR Obligatiuni cu o performanta anuala de 12,5%. Pe locul al treilea se situeaza BCR Monetar cu un randament in 2008 de 11,4%.

2.7. Fondurile mutuale castiga teren

Piata fondurilor mutuale este foarte slab dezvoltata in Romania, insa perspectivele ei sunt promitatoare, releva o analiza a Raiffeisen Asset Management. 'In tarile dezvoltate, activele financiare ale populatiei (depozite, fonduri de investitii, fonduri de pensii, actiuni, obligatiuni, polite de asigurare) au valori ridicate.

In Romania remarcam o preponderenta a plasamentelor in depozite, a caror pondere in PIB este de 16%.

Dezvoltarea economica a Romaniei va conduce la o reducere a plasamentelor in depozite si la migrarea sumelor in alte active financiare. Pe termen mediu, fondurile de pensii vor avea o pondere importanta.

Potrivit Raiffeisen Asset Management, valoarea activelor fondurilor deschise de investitii raportata la numarul de locuitori atinge 23.000 de euro inFranta, 1.350 de euro in Ungaria, 935 de euro - Cehia, 715 euro in Slovacia, 676 de euro in Polonia si numai 15 euro in Romania.

Astfel, scaderea dobanzilor ar putea sa-i determine pe clientii traditionali ai depozitelor bancare sa caute randamente mai ridicate, cum sunt cele oferite de fondurile mutuale.

2.8. Activele fondurilor mutuale au sarit de 220 mil. euro

Activele nete ale fondurilor deschise de investitii (FDI) au ajuns in luna mai la 725,8 milioane lei (221,7 milioane euro), in crestere cu 8,1% fata de aprilie si cu 14,6% comparativ cu sfarsitul anului 2006, potrivit datelor Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC).

Calculate in euro, activele nete ale fondurilor mutuale au avansat in mai cu 9,9% fata de luna anterioara si cu 18,5% fata de luna similara din 2006. La sfarsitul lunii aprilie, activul net al fondurilor de investitii era de 671,6 milioane lei (201,7 milioane euro).
Fondurile monetare aveau analizat la sfarsitul lunii un activ net de 119,85 milioane lei, in scadere cu 0,7% fata de luna anterioara, in vreme ce activul net al fondurilor cu plasamente preponderent in obligatiuni era de 62,275 milioane lei, in scadere cu 0,2% fata de luna aprilie.

Fondurile deschise de actiuni aveau un activ net de 291,9 milioane lei, in crestere cu 21%, inregistrand cel mai mare activ net dintre fonduri, iar fondurile cu plasamente diversificate au avut un activ net de 251,78 milioane lei, in crestere cu 2% fata de luna precedenta.

In acest an, din punctul de vedere al activelor nete, fondurile diversificate au un castig de 5%, fondurile de actiuni au crescut cu 42,8%, fondurile de obligatiuni au o crestere de 1,6%, iar fondurile monetare au inregistrat o scadere de 6,3%.
Activele fondurilor sunt echivalente cu aproximativ 0,2% din PIB sau cu 0,6% din capitalizarea Bursei. Activele nete ale celor 33 de fonduri deschise de investitii care activeaza pe piata au atins pentru prima data 221,7 milioane de euro, iar evolutia pietei bursiere si randamentele superioare inflatiei aduse de fondurile mutuale au facut posibila cresterea activelor.

2.9. Fondurile mutuale romanesti

Fondurile mutuale romanesti au fost performerele Europei Centrale si de Est in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 30 de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro.



Lunile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cand au fost inregistrate retrageri nete de 92 mld. euro, in contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor.

Cele mai mari victime din Europa Centrala si de Est au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut 552 mil. euro, 202 mil. euro, respectiv 173 mil. euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din regiune.

Intrarile nete de 30 de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand Bulgaria.

Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de 436 mil. euro, mai mult cu 170 mil. euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara.

La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 300 mil. euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 mil. euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la 266 mil. euro la sfarsitul anului trecut la 251 mil. euro la finalul primului semestru, si pana la 245 mil. euro la sfarsitul lunii septembrie.

'Rezistenta' mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza.

Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 30%, in timp ce fonduri diversificate si de actiuni controleaza 46% din active, iar in Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate.

Fondurile BCR Monetar si BCR Obligatiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de crestere ale industriei locale, cu intrari nete de 23 mil. euro din totalul de 30 mil. euro la nivelul industriei.

In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de 22 mil. euro, din care 18,4 mil. euro au fost atrase de BCR Obligatiuni. BCR Monetar a atras in acelasi interval 4,6 mil. euro, din totalul de 19 mil. euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare.

Exista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile.

Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt 'un refugiu' unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni.

In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste 'marfa' in piata si esti nevoit ca administrator sa plasezi activele in depozite bancare.

2.10. Cinci mituri despre fondurile mutuale

Miturile sunt adevaruri fundamentale cu care oamenii fac ordine in haos. Cand vine vorba insa de investitii, miturile sunt de cele mai multe ori false. Cu toate acestea, multi dintre investitori aleg sa isi atarne decizia de investitie in cuiul presupunerilor si al adevarurilor pe jumatate 'adevarate', adica al miturilor. In cazul fondurilor mutuale, miturile false s-au hranit din teorii si legi care, din pacate, nu sunt intotdeauna imbatabile.

Investitiile pe termen lung dau intotdeauna randament.

Numerosi sunt profetii investitiilor pe termen lung, si de cele mai multe ori acestia au dreptate. Cu precizarea insa ca investitiile sa fie facute in fondul potrivit. O investitie prost facuta ramane neschimbata un an si peste zece ani. Investitorii care au plasat in fondurile de actiuni acum doi ani pentru ca randamentele erau de doua cifre si care acum inregistreaza pierderi de doua cifre se pot simti vizati. O crestere poarta in ea potentialul unei descresteri, astfel ca investitiile in fonduri nu trebuie ghidate doar dupa randament, cat dupa anduranta la risc si pierderi, profilul investitional al clientului, obiectivele acestuia si modul in care acestea corespund cu cele ale fondului.

Investitiile in fondurile mutuale sunt plicitisitoare

Investitorii in actiuni sunt de cele mai multe ori dependenti de adrenalina 'bursiera' si nu investesc in fonduri mutuale cu aceleasi entuziasm si fervoare. Cine ar investi intr-un fond mutual care creste probabil de doua ori mai incet decat o actiune de pe Bursa? Poate ca fondurile mutuale nu 'accelereaza' investitiile clientului, dar pe buna dreptate ca vor sti sa franeze mai bine atunci cand SIF-urile pierd aproape 18% din valoare intr-o zi. Atunci cand piata pierde mai mult de 40% intr-un semestru, iar pierderea cea mai mare a unui fond mutual este sub scaderea Bursei, cel mai probabil ca investitorii se pot lipsi de adrenalina bursiera.

Fondurile mutuale sunt prea diversificate

Fondurile mutuale investesc in prea multe titluri pentru a aduce avantaje investitorului. De cele mai multe ori diversificarea s-a dovedit a fi cel mai bun antidot al riscului, si exista nenumarate cazuri in care a dat roade. In primul semestru indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la Bursa, a incheiat primul semestru cu o depreciere de 33,8%, iar BET-C, indicele care include toti emitentii bursieri, a scazut cu 30,4 %, indicele celor cinci SIF-uri a pierdut peste 41% din valoare. Investica Altius, cel mai performant fond de actiuni, a raportat in acelasi interval o pierdere de 19,3%, investind intr-un portofoliu de peste 20 de actiuni.

Fondurile mutuale sunt prea scumpe

Fondurile mutuale nu sunt ieftine. Comisioanele de administrare pentru un fond diversificat sau de actiuni variaza in medie intre 0,25% si 1% pe luna din valoarea activului. Nu trebuie neglijat insa ca un administrator de fond isi foloseste timpul si expertiza in beneficiul investitorilor. Mai mult, daca investitiile in fonduri au o 'varsta' mai mare de un an, ele sunt impozitate cu 1%, in timp ce plasamentele la Bursa, indiferent de durata, sunt 'taxate' cu 16%.

Fondul cel mai ieftin este si cel mai bun

Atunci cand un investitor compara doua fonduri mutuale, tentatia este de a alege pe cel care are pretul cel mai mic, mai exact unitatea de fond cea mai ieftina. Pretul unitatii de fond, in termeni investitionali- valoarea activului net unitar VUAN, depinde de durata de functionare a fondului si de performanta acestuia. Sa luam de exemplu doua fonduri: A si B. VUAN-ul fondului A este 50 de lei, iar cel al fondului B este de 20 de lei. Sa presupem ca investim cate 5.000 de lei in ambele fonduri, vom primi astfel 100 de unitati si 250 de unitati in schimb. Presupunand in continuare ca fondul A aduce un randament de 20%, in timp ce fondul B un randament de 10%, astfel unitatea de fond A creste pana la 60 de lei, iar cea fondului B pana la 22 de lei. Plasamentul in fondul A urca pana la 6.000 de lei, iar plasamentul in B urca pana la 5.500 de lei. Astfel, fondul A, care l-am considerat mai scump, a dus un profit mai mare.

2.11. Fondurile de investitii in Franta

Jean-Bernard Lafonta a incalcat o lege nescrisa a eticii de business franceze in vara anului trecut cand firma sa a acumulat actiuni in cadrul Saint-Gobain, cea mai veche companie a tarii, fara sa incerce sa obtina acordul presedintelui acesteia, Jean-Louis Beffa, scrie Bloomberg. Lafonta, in varsta de 46 de ani, CEO al Wendel, un fond de private equity care detine in prezent 21% din Saint-Gobain, a incalcat din nou conventiile in septembrie, cand l-a sunat pe Beffa, in varsta de 66 de ani, pentru a-i spune ca doreste sa ajute cel mai mare furnizor de materiale de constructii din Europa sa-si creasca profitul.

2.12. Fondurile mutuale din Romania relativ cu celelalte fonduri mutuale din Europa

Romania are mult de recuperat pe linia dezvoltarii industriei fondurilor mutuale, intrucat ocupa ultima pozitie in topul tarilor europene din punctul de vedere al numarului acestor organisme. Cu numai 20 de fonduri deschise de investitii, Romania a fost devansata de tari precum Slovacia (40), Cehia (53) si Ungaria (97). De asemenea, nici sumele pe care investitorii le aloca pentru plasamente in fonduri mutuale nu sunt semnificative. Astfel, valoarea investitiilor in fonduri deschise de investitii este in Romania de numai 3 euro/persoana, adica mult mai mica decat in alte tari europene. Prin comparatie, investitorii din Polonia aveau plasati, in 2004, 238 euro/persoana in fonduri mutuale, cei din Ungaria 347 euro/persoana, iar cei din Slovenia 588 euro/persoana. Fruntase din acest punct de vedere sunt Irlanda, unde valoarea a ajuns la 101.405 euro/persoana, si SUA cu 27.063 euro/persoana.

Cu toate acestea, potentialul pietei romanesti este mare, ceea ce atrage tot mai multe societati sa lanseze fonduri de investitii. Deja reprezentantii KD Investments Romania, societate care administreaza fondul KD Maximus, lansat in iunie 2004, si-au anuntat intentia de a lansa si alte fonduri de investitii, inclusiv unul axat in principal pe obligatiuni.

2.13. Fondurile mutuale si Bursele din afara UE

Fondurile mutuale au plecat in cautare de randamente pe pietele externe care nu fac parte din spatiul Uniunii Europene, si sunt mai putin conectate la turbulentele financiare de pe pietele internationale.

Deprecierile puternice suferite de piata locala de capital alaturi de lichiditatea redusa a indreptat atentia fondurilor de investitii spre plasamente externe.

Pietele de capital tinta sunt mai putin cele din Vestul si Centrul Europei, piete considerate mature si sensibile la turbulentele financiare, cat Serbia si Muntenegru, Rusia si Brazilia care au statutul de piete emergente, unele dintre acestea fiind chiar in urma pietei locale ca stadiu de dezvoltare.

Bursa de Valori din Belgrad de exemplu avea la sfarsitul lunii iunie o capitalizare de 15,7 miliarde de euro, iar indicele bursier BELEX15, principalul indice al Bursei sarbesti care include cele mai lichide 15 companii listate, s-a depreciat cu 23% in primul semestru. In comparatie, Bursa de la Bucuresti a marcat o capitalizare bursiera de aproape doua ori mai mare in iunie, iar deprecierea principalului indice BET a fost de aproape 34% in primele sase luni.



Administratorii locali de fonduri au putina experienta in iesirea pe pietele externe, in principal din cauza volumelor relativ mici de active pe care le administreaza, care nu amortizeaza costurile destul de ridicate ale tranzactionarii pe piete straine. Cresterile semnificative raportate de piata locala in ultimii ani au tinut de asemenea fondurile de investitii "acasa", multi dintre administratori considerand anul trecut ca nu pot fi marcate randamente mai mari peste granite.

Societatea Vanguard Asset Management a demarat anul trecut un proiect prin care Fondul Oportunitati Nationale sa faca investitii pe pietele de capital din Austria si Bulgaria. Corectiile bursiere agresive au amanat insa planurile administratorului pentru anul viitor.

Alaturi de lipsa de lichiditate, obstacol de care se pot lovi fondurile locale de investitii pe pietele emergente din afara UE, riscul valutar este un alt factor care trebuie luat in seama.

Pierderile fondurilor de actiuni

Fondurile de actiuni au pierdut mai mult de un sfert din banii investitorilor in primele sase luni ale anului, din totalul celor 14 fonduri doar doua reusind sa marcheze o scadere mai mica de 25%.

Randamentul mediu al celor 14 fonduri de actiuni cu o istorie mai mare de sase luni a fost de minus 30% in primul semestru, depreciere similara celei raportate de Bursa in acelasi interval.

Indicele BET-C, care reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la Bursa, s-a depreciat cu 29% in primul semestru, in timp ce indicele celor cinci societati de investitii financiare-BET-FI a pierdut aproape 40%.

Diferenta intre cel mai performant si cel mai slab fond este mare. Investica Altius, administrat de Investica Asset Management, incheie primul semestru cu o scadere de 19,3%, in timp ce perdantul industriei, Raiffeisen Romania Actiuni, administrat de Raiffeisen Asset Management, a raportat o depreciere de 39,1%.

Ambele fonduri de actiuni au intrat pe piata in luna august a anului trecut, perioada care a coincis cu inceputul corectiilor bursiere de amploare.

Indiferent de fondul de actiuni in care au investit la inceputul anului, toti investitorii sunt pe minus la sfarsitul lunii iunie. Astfel, daca un investitor a plasat 1.000 de lei la inceputul anului in fondul de actiuni Intercapital, acesta mai are in cont in prezent 700 de lei, iar daca ar fi preferat un alt fond, Transilvania de exemplu, acesta ar fi ramas cu 745 de lei.

Investitorul marcheaza pierderea doar atunci cand iese din fond, mentinerea plasamentului pe o perioada mai lunga de timp putand amortiza scaderea.

2.15. Cei mai mari administratori de fonduri mutuale

Cele mai mari zece fonduri mutuale dupa activele nete au ajuns la o avere cumulata de aproape 1,2 mld. lei (285 mil. euro), volum record in conditiile in care intreaga industrie formata din 53 de fonduri atingea active nete de 1,06 mld. lei la sfarsitul lunii aprilie.

Performanta a fost sustinuta de evolutia activelor din luna mai, cand cele mai mari zece fonduri si-au crescut activele cu peste 200 milioane de lei (circa 48 mil. euro) cumulat.

Primele doua pozitii in clasamentul celor mai bogate fonduri mutuale sunt ocupate de fondurile BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, cu active nete de 352,5 mil. lei de la 17.510 investitori, si de Raiffeisen Monetar, administrat de Raiffeisen Asset Management, cu active nete de 204,4 mil. lei de la 3.337 investitori la inceputul lunii iunie. BCR Monetar a inregistrat in mai o crestere de 24% a activelor, in timp ce activele Raiffeisen Monetar au raportat o crestere record de 50% sustinuta de subscrieri de peste 50 de miioane de. lei.

Ascensiunea celor doua fonduri a fost rapida, avand in vedere ca Raiffeisen Monetar a fost lansat in vara anului trecut, iar BCR Monetar a fost lansat in toamna anului 2007.

Ultimul loc pe podium il ocupa fondul BCR Obligatiuni, administrat de Erste Asset Management, cu active nete de 198,7 mil. lei de la 10.532 investitori la inceputul lunii iunie, in conditiile in care a inregistrat o scadere de aproape 3 mil. lei a activelor in mai.

Fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, ocupa locul al patrulea in topul celor mai mari fonduri mutuale, cu active nete de 176 mil. lei de la 13.167 investitori.

Lansat in 2001, Simfonia 1 este cel mai longeviv fond monetar din piata, doar in intervalul aprilie 2008-aprilie 2009 inregistrand o crestere a activelor cu 81 mil. lei si a numarului de investitori cu 5.497.

2.16. Fondurile de actiuni incep sa mai recupereze

Situate pe ultimele doua pozitii, BT Maxim, administrat de BT Asset Management, si Raiffeisen Prosper sunt singurele fonduri de actiuni care apar in clasamentul celor mai mari fonduri. La inceputul lunii iunie, BT Maxim numara 1.744 de investitori si active nete de 30.8 mil. lei

In ultimul an, activele fondurilor de actiuni s-au topit sub impactul crizei financiare care a dus Bursa la minime istorice si i-a facut pe investitori sa isi retraga banii din fonduri.

Daca topul ar fi fost realizat in vara anului 2007, inainte de declansarea crizei, clasamentul ar fi fost dominat de fondurile de actiuni ale caror active atingeau un maxim de 82,5 milioane de lei la Raiffeisen Prosper. Totusi, cresterile din ultimele trei luni de pe Bursa au determinat si o revenire pentru fondurile de actiuni la nivelul activelor, chiar daca subscrierile pe acest segment sunt inca reduse.

2.17. Dimensiunea fondurilor monetare

Pentru fondurile monetare si de obligatiuni, care domina clasamentelor celor mai mari fonduri, dimensiunea este importanta. Cu cat activele nete ale unui fond monetar sunt mai mari, cu atat creste puterea de negociere a dobanzilor la depozite bancare - principalul plasament al acestuia.

Dezavantajul consta in faptul ca activele mari au tendinta de a 'dilua' randamentul fondului. Chiar daca fondul obtine dobanzi peste media pietei, activele mari pot infuenta in sens negativ impactul dobanzilor asupra randamentului.

In cazul fondurilor de actiuni, activele mari pot deveni un obstacol in a obtine randamente ridicate si de a lua parte la oportunitatile din piata.

2.18. Activele fondurilor mutuale in 2009

Activele fondurilor mutuale au crescut cu aproape 60% pana la o valoare record de 1,49 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului, potrivit raportului lunar emis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Numarul total de investitori in fonduri mutuale a ajuns la 114.027, in crestere cu 25% in primele cinci luni.

Din randul celor 53 de fonduri mutuale, fondurile cu plasamente monetare au inregistrat cea mai ridicata crestere a activelor anul acesta, respectiv de aproape 140% pana la 838 milioane de lei.

Fondurile de actiuni au raportat o crestere de 22,3% a activelor nete pana la 104 milioane de lei.

2.19. Activele fondurilor deschise de investitii

Activele nete ale fondurilor deschise de investitii au sporit cu 13,1% in luna mai, la un nou nivel istoric de 1,493 miliarde lei, in conditiile in care fondurile monetare au atras in ultima luna 161,3 milioane lei, arata datele transmise marti de Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania.

Astfel, activele fondurilor monetare totalizau 838 milioane lei la sfarsitul lunii mai, cu 26% peste nivelul afisat in aprilie. Cresterea activelor fondurilor monetare vine in contextul in care subscrierile facute luna trecuta pe aceasta sectiune au insumat 161,3 milioane lei, ceea ce reprezinta cea mai mare parte a subscrierilor facute pe sectorul fondurilor deschise.

De asemenea, fondurile monetare au adus cel mai mare aport, de 56%, la totalul activelor fondurilor deschise

Activele fondurilor de actiuni au avut o evolutie usor ascendenta in luna mai, cu o crestere de 2,8%, pana la 104 milioane lei, in timp ce activele fondurilor cu plasamente diversificate au coborat cu 4%, la nivelul de 228 milioane lei.

De asemenea, fondurile cu plasamente in instrumente cu venit fix au inregistrat o crestere a activelor cu 2,9% in mai, pana la 249 milioane lei.

Numarul de investitori in fondurile deschise a crescut cu circa 14% in mai, la nivelul de 114.027.

In ceea ce priveste fondurile inchise de investitii (AOPC), activele totale au scazut cu 1% in a cincea luna a acestui an, la 99 milioane lei, nivel cu 24% mai mare decat cel de la finalul anului trecut.

Erste Asset Management se mentine in top, cu cea mai mare cota de piata

In clasamentul administratorilor de fonduri deschise de investitii, Erste Asset Management (fost BCR Asset Management) s-a mentinut detasat in pe primul loc si in mai, cu active in administrare de 596,7 milioane lei, fiind urmat de Raiffeisen Asset Management, cu active de 248,9 milioane lei si 16,7% din piata.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate