Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Reflectii economice de orientare neoclasica


Reflectii economice de orientare neoclasica


Reflectii economice de orientare neoclasica

Constantin Garoflid (1872-1942), fruntas politic conservator si apoi, averescan, conta ca specialist in probleme agrare. El se pronunta pentru restructurarea deplina a proprietatii agrare din Romania, prin transformarea latifundiilor in exploatatii capitaliste, utilizand masini si munca salariata fara sase apeleze la arendari si la munca in dijma. Cerea, de asemenea, concentrarea micii proprietati taranesti, pentru a deveni viabila economic, prin renuntarea la inalienabilitatea pamantului dobandit in urma reformei agrare de dupa primul razboi mondial.



Declansarea crizei economice din 1929-1933 si agravarea ulterioaraa acesteia era pusa de Garoflid pe seama supraproductiei agricole pe plan mondial insotita de prabusirea preturilor agricole, care genera un dezechilibru intre capacitatea de cumparare a tarilor industriale (redusa putin in raport cu situatia dinaintea crizei) si cea a tarilor agricole (redusasubstantial). La aceasta se adauga, in cazul Romaniei, cheltuielile legate de rambursarea datoriei externe.

Nicolae Basilescu (1860-1943), industriassi proprietar funciar, a fost profesor de economie politicala Universitatea din Iasi (1892-1896) si Bucuresti (1896-1928).

Sub aspect conceptual-metodologic, Basilescu era apropiat de prima scoala austriacasi de solidarismul francez. El dezaproba preluarea selectiva de catre unii economisti romani nemarxisti (S. Zeletin, V. Madgearu) a unor teorii sau categorii economice marxiste. In opinia sa, acestia trebuiau sa fie consecventi - fie saaccepte in intregime, fie sa respinga in totalitate reflectiile marxiste.

Basilescu se pronunta hotarat pentru industrializarea tarii prin valorificarea resurselor minerale si agricole interne, ca si prin investitii externe de capital. Bazat pe experienta nemijlocitade industrias, el argumenta ineficacitatea masurilor protectioniste pentru consolidarea industriei nationale.

Gheorghe Tasca 1875-1951), principalul exponent al gandirii economice neoclasice din tara noastrain primele decenii ale secolului al XX-lea, era originar dintr-o familie de razesi si preoti din partile Tutovei. A absolvit studii de drept la Bucuresti in 1897, dupacare a practicat ca avocat si publicist pe teme social-economice. Cu sprijinul lui N. Basilescu, a urmat studii doctorale la Paris, finalizate prin doctoratul in drept (1907) si in stiinte economice (1910), ambele cu teze privind legislatia, respectiv situatia din agricultura romaneasca. A desfasurat o indelungata activitate didactica, stiintificasi publicistica. A fost profesor la Universitatea din Bucuresti si la Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale (al carei rector a fost in anii 1929-1930) si presedinte al Asociatiei Economistilor din Romania. Tasca a fost titularul Catedrei de economie politicasi economie nationaladin A.I.S.C.I. intre 1923-1938, apoi s-a retras in favoarea lui V. Madgearu. Este autorul unor manuale studentesti de larga circulatie in epoca, intre care Curs de economie politica(publicat in mai multe editii in perioada 1923-1945), precum si al lucrarilor Problemele economice si financiare (1927), Politica sociala a Romaniei (1940) si altele.

G. Tasca aprecia, sub influenta lui L. Walras, ca notiunile de economie politicasi, respectiv, de stiinta economica sunt echivalente. Obiectul de studiu al acestora il formau:

stiinta economica pura (sau economia sociala) care reprezenta un sistem de reflectii economice general valabile;

stiinta economica aplicata (sau politica economica), care indica regulile de aplicare ale stiintei economice. Acestea trebuiau satinaseama atat de cadrul general, cat si de particularitatile fiecarui tip economic si ale fiecarui moment istoric;

politica sociala, care se ocupa de problematica distribuirii si redistribuirii produsului social

Referindu-se la metoda de cercetare a stiintei economice, Tasca se pronunta pentru imbinarea metodei deductive (a carei importanta fusese exagerata, in opinia sa, de economistii liberali clasici si neoclasici) cu cea istorica, precum si pentru utilizarea cu discernamant a metodelor psihologicasi matematica.

Doctrinele economice moderne si contemporane, aprecia el, puteau fi clasificate, in esenta, in doua mari categorii:

. doctrine de orientare liberala sau individualista;

. doctrine de orientare socialista sau colectivista. Pilonii liberalismului economic sunt economia modernade piata, care asiguraarmonizarea intereselor materiale personale cu cele colective si statul de drept, bazat pe egalitatea in drepturi si indatoriri dintre indivizi. Tascas-a referit pe larg la rolul proprietatii private si al initiativei economice individuale in functionarea mecanismelor concurentiale ale economiei de piata. El definea proprietatea privata drept o categorie economica indispensabila, o necesitate economicasi un fapt istoric. De pe aceste pozitii, el cerea extinderea si difuziunea (sau, dupaexpresia sa, democratizarea) proprietatii, si - in spiritul solidarismului social - consolidarea functiei sociale a acesteia .

In dezbaterile privind proprietatea si eficienta economicain agricultura, Tasca a sustinut atat oportunitatea reformei agrare de dupa primul razboi mondial, cat si obligatia proprietarilor vechi si noi de a folosi eficient pamantul primit sau ramas. Procesul de consolidare a exploatatiilor agricole mici si mijlocii era, in opinia sa, indreptatit din punct de vedere social, dar el determina o scadere a eficientei economice, fapt atestat de statisticile timpului. Pentru remedierea acestei situatii, propunea constituirea si, in perspectiva, generalizarea exploatatiilor agricole mari, cu caracter intensiv, care dispuneau de avantaje privind costurile de productie, organizarea muncii, resursele financiare si altele. In viziunea sa, exploatatia agricola mare, organizatasub forma unei cooperative agricole, urma sa pastreze caracterul privat al proprietatii asupra terenurilor si a inventarului agricol. El a respins categoric posibilitatea - evocatade unii teoreticieni ai cooperatiei, cum era V. Jinga - de transformare treptata, in interiorul cooperativelor agricole, a proprietatii private in proprietate colectiva.

Tasca a adoptat o pozitie de neincredere sau, dupa caz, de respingere fata de proiectele ce preconizau forme alternative de organizare economica. El se disocia de invatatura social-economica marxista. In opinia sa, teoriile marxiste ale valorii si plusvalorii erau erezii economice, iar intre lupta de clasasi evolutia social-economicanu exista o relatie de determinare. Infaptuirea economiei centralizate dadea expresie unui proiect ideologic ce nu corespundea intereselor proletariatului si, cu atat mai putin, ale altor categorii sociale.

Tasca a combatut teoria social-economica corporatistaelaborata de M. Manoilescu. Eventuala aplicare a recomandarilor acestuia, sustinea el, ar duce la crearea unei structuri artificiale a economiei nationale, la dependenta intreprinderilor industriale de subventiile bugetare si la dezorganizarea relatiilor comerciale internationale datoritataxelor vamale insurmontabile. Industrializarea fortata ar avea consecinte contrarii celor preconizate de M. Manoilescu, adancind disproportiile din schimburile dintre industrie si agricultura in interiorul tarii si deteriorand pozitia Romaniei in economia mondiala. Polemica stiintifica dintre Tasca (ca exponent al gandirii economice neoclasice) si Manoilescu (ca exponent al gandirii economice dirijiste) prezinta relevantasi pentru dezbaterile de idei din literatura internationala de specialitate pe aceasta tema .





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate