Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
PIATA CAPITALULUI(FINANCIARA)


PIATA CAPITALULUI(FINANCIARA)


PIATA CAPITALULUI

(FINANCIARA)

Piata capitalului este o importanta piata financiara pe termen lung, pentru active financiare cu o durata mai mare de un an.

Consideratii generale



Interdependenta intre problemele creditului si cele ale monedei reprezinta un fapt care s-a impus in atentia specialistilor. Relatia de creditare rezulta din functia banilor de mijloc de plata si se concretizeaza in separarea in timp a prestatiei si a contraprestatiei. Relatia de creditare apare atat pe piata monetara cat si pe cea financiara.

uCreditul consta in transmiterea de bunuri pe un timp limitat, dinainte fixat si numit scadenta, contra unei sume de bani numita dobanda.

Reprezinta un act de incredere in debitor, act care se refera la schimbarea unui bun in bani, sau natura contra unei promisiuni de rambursare la un termen dinainte stabilit. Deosebim doua categorii de operatiuni de acordare de credite: imprumuturi in bani si vanzarea in rate, sau creditul de consum.

Termenul "credit" este de origine latina si inseamna "incredere".

Aparitia relatiei intre creditori si debitori este legata de existenta unor agenti economici care au disponibilitati temporare, si a altora, care au nevoie de asemenea resurse. Apare astfel o piata a creditului, in cadrul careia se confrunta cererea si oferta.

Formarea resurselor disponibile banesti este rezultatul mai multor procese economice:

ele pot sa apara din procesul rotatiei factorilor de productie (incasarile se fac la vanzarea productiei periodic, iar cheltuielile se fac pemanent, motiv de a solicita resurse in perioada de aprovizionare, dar de a avea disponibilitati in alte perioade);

din separarea in timp a constituirii veniturilor bugetului de stat si a cheltuielilor resurselor bugetare;

din procesul economisirii de catre populatie.

Functiile economice pozitive ale creditului

inlesneste sporirea capitalului real favorizand trecerea resurselor banesti de la cel care momentan nu e in masura sa le foloseasca util, in folosinta altuia care este capabil sa le valorifice;

contribuie la concentrarea intreprinderilor, adica orienteaza resursele banesti spre unitatile mai bine situate pe piata, sporindu-le forta concurentiala;

accelereaza tranzactiile comerciale, adica usureaza desfacerea de marfuri la scara larga;

sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la sporirea mijloacelor de plata;

exercita influenta benefica asupra consumului prin cumpararea cu plata in rate.

Tipuri de credit

In decursul timpului, creditul s-a diversificat, si-l clasificam dupa mai multe criterii:

a)      dupa forma de proprietate a debitorului poate fi credit: acordat persoanelor particulare sau intreprinderilor private si credit public, acordat statului prin efecte publice, care constau din obligatiuni si bonuri de tezaur.

b)      dupa durata pentru care se acorda poate fi pe termen:

- scurt: pe piata monetara sunt credite de o zi, credite de la 2 la 90 de zile sI de 18 sau 24 de luni;

- mediu: intre 3-5 ani;

- lung: mai mare de 5 ani.

c) dupa modul de garantare poate fi:

- credit personal - pe baza de incredere, fara garantie dar pe baza unei solide pozitii economice;

- credit real - pe baza unei garantii:

- pe ipoteca , garantia fiind un bun imobiliar;

- pe amanet, garantia fiind un bun mobiliar;

- lombard, garantia fiind hartiile de valoare.

d) dupa scopul urmarit de debitor:

- credit de consum - pentru gospodarii

- credit de productie, care poate fi:

- de exploatare (pe termen scurt) - pentru procurarea de seminte, ingrasaminte, materii prime; acordarea salariilor

- de ameliorare, de modernizare - innoire de masini, utilaje noi;

- de investitie (pe termen lung) - pentru cumparare de terenuri, construire de fabrici, etc.

Obiectul pietei capitalului

Intr-un sens foarte general, obiectul acestei piete il constituie activele financiare.

uActivele financiare sunt depozite monetare si semimonetare, inclusiv hartii de valoare pe termen scurt si pe termen lung.

Mai concret, piata financiara cuprinde operatii financiare si capitalurile disponibile pe termen mediu si lung, si are ca obiect activitatea de finantare a programelor de investitii ale intreprinderilor. Cererea e reprezentata in mod hotarator de intreprinderi, iar oferta - de bancile de afaceri si institutiile de gestiune colectiva a economiilor banesti.

Hartiile de valoare pot fi pe termen lung sau scurt. Piata finciara cuprinde in principal hartiile de valoare pe termen lung.

Hartiile de valoare pe termen scurt sunt acelea care faciliteaza finantari pe perioade mai mici de 1 an. Intre acestea enumeram: bilete de trezorerie, certificate de depozit sau efecte de comert.

Hartiile de valoare pe termen lung se refera la acele active financiare care mijlocesc finantari pe perioade mai lungi de 1 an. De regula aceste hartii sunt obligatiunile si actiunile si se considera cel mai adesea ca ele formeaza obiectul pietei capitalurilor.

Obligatiunea este o hartie de valoare care atesta un credit pe termen lung. Emitentul este debitorul, iar detinatorul obligatiunii este creditorul. Emitentul este obligat sa plateasca pana la scadenta suma inscrisa pe obligatiune si periodic o anumita dobanda fixa, numita cuponul obligatiunii. Valoare nominala a obligatiunii reprezinta chiar suma prin care emitentul este creditat. Obligatiunea mai este cunoscuta si sub denumirea de "hartie de valoare cu venit fix".

Actiunea este o hartie de valoare care atesta un titlu de proprietate, dovedind participarea detinatorului ei la capitalul social al societatii comerciale pe actiuni, care a emis-o. Suma inscrisa pe actiune este valoarea ei nominala. Detinatorul actiunii primeste un dividend, adica o cota din profitul societatii, proportionala cu profitul disponibil si cu numarul de actiuni detinute.

Actiunile pot fi nominale sau la purtator, iar dupa o alta clasificare:

ordinare - pentru care cota de dividend e variabila, in functie de dimensiunile profitului obtinut;

privilegiate - cand dividendul este fix, indiferent de marimea profitului.

Drepturi si indatoriri ale posesorului de actiuni:

- dreptul de vot in Adunarea Generala a Actionarilor;

- dreptul de a fi informat asupra gestiunii firmei;

- dreptul de a primi o parte din capitalul firmei in caz de lichidare;

- obligatia de a suporta o parte din pierderi;

Pachetul actiunilor de control este un numar minim de actiuni care ii asigura detinatorului posibilitatea de a dispune de majoritatea voturilor in Adunarea Generala a Actionarilor, numind astfel Consiliul de administratie.

Randamentul activului financiar reprezinta venitul preconizat a fi adus de acesta in raport cu pretul sau si se socoteste astfel: diferenta dintre pretul din momentul vanzarii si al cumpararii, la care se adauga castigul (dividend sau cupon) pe perioada detinerii, totul raportat la pretul din momentul achizitionarii. 

R1 / 0 = (P1 - P0 + Y1 / 0) : P0

In sinteza, componentele pietei capitalului sunt:

piata actiunilor;

piata obligatiunilor:

- emise de firme mari, piata pe care se tranzactioneaza titluri de imprumuturi,

- emise de administratia publica centrala sau locala, pentru finantarea investitiilor de capital - scoli, canalizari, poduri. etc.

- emise de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare.

piata titlurilor de ipoteca este piata titlurilor financiare pentru a evidentia imprumuturi pe termen lung in vederea achizitionarii de proprietati, sumele de bani oferite de banci se garanteaza chiar cu imobilele, terenurile etc. achizitionate.

Formele si institutiile pietei capitalului

In cadrul pietei capitalului se distinge:

- piata primara;

- piata secundara.

Piata primara este aceea care include emisiunea si plasarea de titluri financiare noi; vanzarea si cumpararea hartiilor de valoare pe termen lung nou emise. Pot emite astfel de hartii autoritatile guvernamentale, institutii si intreprinderi care au nevoie de fonduri banesti. Cei care le cumpara sunt posesori de economii care doresc sa-si plaseze capitalul, devenind investitori.

Institutiile cu rol hotarator pe aceasta piata sunt bancile. Pretul de vanzare se numeste curs si este reprezentat de valoarea nominala, fiind ferm, ne-negociabil. Uneori, pentru mobilizarea rapida de fonduri, cursul perceput la plasarea titlurilor poate fi stabilit sub valoarea nominala (sub pari), iar alteori peste aceasta valoare. Rascumpararea se face apoi la valoarea nominala.

Piata secundara este cea in care se tranzactioneaza hartii de valoare pe termen lung emise anterior, pretul lor fiind negociabil . Exista si piete secundare pentru ipoteci si alte active financiare. Cea mai activa este piata valorilor mobiliare, aceasta avand doua forme:

  • piata organizata, sau bursa de valori (sau titluri) - tranzactioneaza valorile mobiliare listate (admise), prin intermediul brokerilor, care executa ordinele primite de la clienti;
  • piata mai putin formalizata - O.T.C. (over the counter), sau piata interdealeri; tranzactioneaza valori mobiliare ce nu fac obiectul pietelor bursiere.

Cursul titlurilor pe piata secundara depinde de mai multi factori:

Raportul dintre cererea si oferta de titluri,

Dimensiunea veniturilor anterioare aduse,

Rata inflatiei,

Rata dobanzii.

Ca institutii in functionarea piatei capitalului, sunt:

1. Comisia hartiilor de valoare, care este un organism guvernamental cu rol de a coordona piata capitalului, avand urmatoarele atributii:

- inregistrarea hartiilor de valoare ce se emit pe piata primara;

- atestarea brokerilor si caselor de brokeraj, urmarind activitatea lor si a asociatiilor de brokeri;

- controlul activitatii burselor de valori;

- aprobarea infiintarii unor noi burse de valori.

2. Brokerul care poate fi conceput la 3 nivele institutionale:

- ca persoana fizica, principalul actor al pietei capitalului;

- asociatii de brokeri;

- case de brokeraj, care activeaza ca intermediari.

Functiile acestor case de brokeraj sunt:

- introduc noile emisiuni pe piata primara;

- fac tranzactii la ordin pe pietele secundare;

- fac tranzactii pe cont propriu (dealing);

- ofera consultanta in probleme de investitii finciare;

- pastrarea in grija (custodie) a hartiilor de valoare.

Pot efectua servicii de brokeraj si bancile comerciale, in viziunea actuala de banca universala.

3. Bursa de valori, care este o piata organizata pentru tranzactii cu hartii de valoare emise anterior, de catre importante societati comerciale pe actiuni si de autoritatea guvernamentala. Particularitatea bursei de valori consta in faptul ca pretul acestor hartii se stabileste prin sedinte de licitatie.

Piata capitalului in Romania; insemnatatea pietei financiare

Piata de capital din tara noastra include atat piata bursiera cat si pe cea extrabursiera.

Piata bursiera

Bursa de valori din Romania s-a reinfiintat in anul 1995, avand importanta pentru formarea si utilizarea capitalurilor. Activitatea bursei a inceput in urma deciziei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) si reprezinta o piata organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotare.

Membrii ai Bursei pot deveni acele societati de valori mobiliare autorizate de C.N.V.M., care indeplinesc si conditiile privind proportia activelor societatii, a unui minim de capital net.

Indicele oficial al bursei folosit in Romania se numeste Indicele BET - Indicele Bursei de Valori Bucuresti. El reprezinta o medie ponderata cu o capitalizare a preturilor celor mai lichide 10 actiuni, cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile corespunzatoare din momentul de referinta. Astfel se asigura cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni in momentul T0. Indicele are si scopul de a furniza o baza adecvata pentru tranzactiile derivate pe indici.

Indicele BET - Bucharest Exchange Trading - este exprimat si in USD, prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva, servind astfel investitorilor straini care doresc aceasta exprimare a lui.

Valoarea indicelui este ajustata cu un factor de corectie f in cazul unor schimbari care afecteaza pretul, ca de exemplu: masuri de divizari/consolidari de actiuni, fuzionari ale firmelor, modificari ale capitalului social la firmele a caror actiuni intra in portofoliul indicelui. Daca apare situatia ca unele actiuni sa nu mai corespunda regulilor de includere in portofoliul indicelui in vreme ce altele sunt tranzactionate conform acestor reguli, factorul de corectie este recalculat. Modificarile se fac periodic si sunt decise de catre Comitetul Indicelui, actualizarea facandu-se trimestrial.

Piata extrabursiera

Alta componenta a pietei financiare o formeaza Sistemul RASDAQ. Este segmentul cel mai important al pietei extrabursiere. Functioneaza ca un sistem electronic de tranzactionare, permitand accesul abonatilor locali si internationali. Accepta valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, titluri derivate) ale emitentilor din intreaga lume.

Rolul pietei financiare

In toate tarile dezvoltate, cu economie de piata moderna, piata financiara este o componenta esentiala a sistemului de piete si are o influenta majora asupra starii si functionarii acestora.

Prin intermediul pietei financiare este stimulat procesul investitional, concomitent cu sadirea sentimentului de proprietar si de siguranta economica, la care subscriu cei care cumpara active financiare;

Capacitatea pietei financiare primare de a sustine efortul investitional actioneaza pozitiv asupra pietei bunurilor de consum si de capital, dar si asupra pietei muncii - marind gradul de ocupare;

Prin intermediul titlurilor negociate pe piata financiara sunt mobilizate rezervele de lichiditate si este asanata circulatia monetara.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate