Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Functii si obiective F.M.I.


Functii si obiective F.M.I.


Functii si obiective F.M.I.

Obiectivele F.M.I.



i. De a promova cooperarea monetara internationala prin intermediul unei institutii permanente care sa ofere cadrul adecvat pentru consultare si colaborare in problemele monetare internationale.

ii. De a facilita extinderea si cresterea echilibrata a comertului international si de a contribui astfel la promovarea si mentinerea unui nivel inalt al angajarilor si al venitului real si de a dezvolta resursele productive ale tuturor tarilor membre, ca obiectiv principal al politicii economice.

iii. De a promova stabilitatea schimbului, de a mentine disciplina in acordurile de schimb dintre membri si de a evita deprecierea schimbului competitiv.

iv. De a asigura asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plati pentru tranzactiile curente dintre membri si in eliminarea restrictiilor in schimbul international care stanjenesc dezvoltarea comertului mondial.

v. De a da incredere membrilor, prin disponibilizarea temporara a resurselor generale ale Fondului, in scopul folosirii lor de catre tarile membre, cu anumite masuri de precautie, astfel dandu-le posibilitatea de a face in mod corect ajustarile in balantele de plati, fara a recurge la masuri distructive pentru prosperitatea nationala sau internationala.

vi. In concordanta cu cele de mai sus, de a micsora durata si intensitatea dezechilibrului din balantele de plati internationale.

i.           

Articolul 1 din Prevederile Acordului de Infiintare al F.M.I.

Conform prevederilor Acordului de infiintare, principala functie F.M.I. este aceea de a supraveghea sistemul monetar international. Din aceasta functie principala deriva alte functii, cum ar fi: supravegherea politicii monetare si a ratei de schimb din tarile membre, elaborarea de recomandari privind politica financiara pentru membri si acordarea de credite pentru tarile cu dificultati in balanta de plati. Desi F.M.I. este cunoscut mai ales prin faptul ca acorda credite, aceasta nu este principala sa functie. Rolul cel mai important pe care il detine Fondul este acela de manager al unui sistem monetar international ordonat, previzibil si stabil, cu granite deschise si care sa ofere cadrul necesar unei cresteri echilibrate in comertul mondial si in economiile tarilor membre. In acest sens, F.M.I. functioneaza ca un organism permanent de consultanta, in care membrii coopereaza si participa activ in sfera monetara internationala.

F.M.I. acorda credite numai in urma satisfacerii unor conditii de politica economica si financiara. Aceasta conditionare este o consecinta directa a functiei F.M.I. de supraveghere a procesului de ajustare si serveste doua scopuri: asigurarea ca tarile care primesc credite le folosesc in scopul redresarii balantei si ca tarile respective vor fi in masura sa restituie creditul primit. Ajustarea este intotdeauna necesara in cazul deficitelor din conturile curente fara acoperire in balanta de plati, iar imprumuturile de la F.M.I. usureaza povara acestor ajustari sau o reesaloneaza pe o perioada mai lunga.

F.M.I. supervizeaza oferta internationala de lichiditati. Din acest motiv, in cazul in care membrii considera ca exista pericolul diminuarii lichiditatilor internationale, Fondul poate aloca drepturi speciale de tragere DST/SDRS pentru a suplimenta rezervele oficiale existente ale tarilor membre. Incepand cu anul 1969, cand a intrat in vigoare amendamentul la Acordul de Infiintare, prin care se autoriza crearea de DST, au fost alocate membrilor F.M.I. 21,4 miliarde DST, proportional cu cota fiecaruia. In ultimii ani nu s-a mai ajuns la un acord privind necesitatea alocarii unor noi DST, datorita cresterii uriase a pietelor financiare internationale, in care multe tari isi pot suplimenta cu usurinta propriile rezerve oficiale. Din aceste motive, tentativa de a crea DST a esuat in anul 1994 la sedinta anuala de la Madrid. Tarile din G7 au recunoscut necesitatea de a aloca DST tarilor membre care au facut parte din fosta Uniune Sovietica sau din Europa de Est, care nu au beneficiat de alocarile anterioare, dar nu au considerat necesara o infuzie generala de lichiditati in sistemul monetar international. Tarile in curs de dezvoltare au respins aceasta alocare speciala care ar fi atras dupa sine un amendament la Acordul de Infiintare al F.M.I.

Sistemul ratelor de schimb prestabilite, bazat pe paritatea aurului, sistem convenit la Bretton Woods, a supravietuit timp de 25 de ani. Catre sfarsitul anilor '60, ca urmare a cresterii dezechilibrelor in balantele de plati, mai ales in Statele Unite, au aparut o serie de crize monetare. Acestea au culminat, in anul 1971, cu decizia unilaterala a Americii de a renunta la convertibilitatea dolarului american in aur si de a nu mai interveni in sustinerea acestuia. Aceasta a insemnat efectiv abandonarea uneia din regulile de baza ale acordului cu F.M.I., pecetluind soarta sistemului ratelor de schimb prestabilite adoptat la Bretton Woods. Toate incercarile de a tine ratele de schimb legate una de cealalta, pe un nou nivel, cu plaje de fluctuatie mai largi, au esuat. In anul 1972, tarile europene au adoptat o pozitie flexibila fata de alte monede prin asa-numitul 'acord al sarpelui'. Acordul de infiintare al F.M.I. a fost in cele din urma adaptat in anul 1978, pentru a fi compatibil cu situatia creata de cel de-al doilea amendament. Aceasta adaptare a dat posibilitatea tarilor membre de a-si conduce propria politica in domeniul ratelor de schimb, pastrand insa ideea de baza a interesului reciproc in acest domeniu.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate