Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Plasamente bancare - Caracteristici si obiective urmarite


Plasamente bancare - Caracteristici si obiective urmarite


Plasamente bancare - Caracteristici si obiective urmarite

Deoarece am prezentat pe larg posibilitatile de plasament oferite de catre piata financiara si principalele componente ale acesteia, in acest capitol vom incerca sa cream un tablou al optiunilor de investire pe piata creditului, cealalta parte a pietei de capital, conform structurarii efectuate in capitolul anterior, paragraful 3.1.

Astfel, plasamentele in produse ale pietei monetare constituie si in prezent atat in Romania, cat si in strainatate baza patrimoniului financiar al populatiei. Produsele de trezorerie si de economisire contractuala raspund in acest sens satisfacerii unei duble nevoi fundamentale: lichiditatea si siguranta. Aceste plasamente disponibile in orice moment si care prezinta un risc scazut de pierdere a capitalului, ofera o rata de randament fixa sau variabila apropiata de ratele obtinute pe piata financiara pe termen scurt. Prin urmare obiectivul realizarii unei rentabilitati maxime nu este cel prioritar.



Scopul obtinerii unei lichiditati cat mai ridicate a investitiei este satisfacut prin aceea ca disponibilitatea capitalului plasat este imediata in majoritatea plasamentelor bancare la vedere sau pe termen. Aceasta proprietate de recuperare rapida a capitalului trebuie insa privita in corelatie cu conditiile financiare referitoare la rambursarea anticipata a acestuia.

Celalalt obiectiv primordial urmarit de catre investitor, cel de a obtine o siguranta ridicata a plasamentului este satisfacut de garantarea investitiei sale. Aceasta parte imbraca forma garantarii capitalului si / sau a ratelor dobanzii si trebuie de asemenea analizata in raport cu conditiile financiare de mobilizare a capitalului.

Astfel, atat libretele de economii cat si majoritatea certificatelor de depozit beneficiaza de aceasta dubla garantie, indiferent de durata plasamentului.

In cazul asa-numitelor "produse de economisire contractuala", reprezentate cel putin la noi de depozitele la vedere sau la termen, opereaza in principiu o garantare a rambursarii capitalului investit, indiferent de durata investitiei. Pe de alta parte, intervine o rambursare degresiva in caz de rambursare anticipata (la depozitele la termen), ale carei conditii sunt fixate contractual.

In Franta exista o mare varietate de produse de investitii oferite de catre piata monetara, care pot fi grupate in cinci mari categorii:

a)      plasamente lichide: libretele de economii

b)      economisirea de precautie (sau contractuala)

c)      economisirea - credit (sau "economisirea - proiect")

d)      plasamente de piata (sensibile la variatia ratelor)

e)      plasamente nebancare (bonuri de capitalizare, imprumuturi intre particulari etc.)

a) Libretele pot fi emise de catre case de economii, banci de depozit, Posta, etc. care au ca trasatura comuna aplicarea principiului rambursarii la vedere. Desi fondurile nu sunt exigibile decat dupa un interval de 15 zile, in practica rambursarea nu a fost invocata decat extrem de rar pe parcursul acestei perioade, astfel ca fondurile sunt in principiu disponibile la vedere.

Randamentele sunt exprimate in rate nominale iar la sfarsitul fiecarui an dobanda cuvenita se capitalizeaza. Un aspect interesant este reprezentat de faptul ca legislatia franceza prevede o renumerare minima a libretelor de economii stabilita la o rata egala cu cea a inflatiei +1%.

In schimb limita maxima nu este fixata, ofertantii avand totala libertate in acest sens.

b) Aceasta economisire de precautie regrupeaza plasamentele bancare pe termen scurt si mediu ale caror conditii de renumerare, durata si rambursare anticipata, sunt fixate contractual.

Ele pot lua forma depozitelor bancare sau a unor titluri de credit la ordin sau la purtator. Aceste plasamente sunt in general subscrise pentru scadente cuprinse intre una pana la 60 de luni, putand face oricand obiectul unei rambursari iar dobanzile cuvenite pot sa fie varsate in avans sau capitalizate. Rambursarea anticipata nu duce la piederea capitalului, doar la reducerea conditiilor de renumerare in functie de durata efectiva a plasamentului.

c) Economisirea - credit are la baza principiul care pretinde conditionarea acordarii unui credit de constituirea unei economisiri prealabile, care sa reprezinte premisa autofinatarii partiale sau integrale a unei investitii ulterioare. In acest mecanism modalitatile de finantare, respectiv durata si cuantumul creditarii sunt determinate in raport de economisirea realizata anterior. Cele mai cunoscute regimuri de economisire ce pot fi incluse in aceasta categorie sunt asa - numitele conturi sau "planuri de economii locuinta" si "planul de economii intreprindere". Acestea au ca si obiectiv achizitia, constructia sau repararea unei locuinte, respectiv crearea sau relansarea unei firme, sunt reprezentate de un maxim de doua conturi pentru fiecare domiciliu fiscal, avand fiecare un plafon de maxim 600 mii FF si care dupa opt ani de la constituire sunt exonerate de la impozitare, cu exceptia renuntarii la imprumut.

d) Plasamentele de piata iau postura certificatelor de depozit negociabile emise de banci precum si a fondurilor de trezorerie infiintate si gestionate de catre acestea.

Cele dintai reprezinta echivalentul unui depozit la termen constituit la o institutie de credit cu o durata si rata a dobanzii predeterminate. In cazul in care detinatorul titlului doreste sa-si recupereze investitia inainte de scadenta certificatul de depozit nu face obiectul unei rambursari anticipate cu reducerea ratei initiale, ci a unei negocieri pe o piata secundara organizata, asigurata de catre banci si de institutii financiare.

Fondurile de trezorerie sunt fonduri de investitii ale bancilor pe piata financiara care au ca si scop constituirea unui portofoliu de valori mobiliare cu grad de risc scazut si putin sensibile la fluctuatiile pietei precum: bonuri sau certificate de trezorerie emise de catre stat, obligatiuni cu rata variabila sau revizuibila, obligatiuni cu rata fixa apropiate de scadenta etc.

Obiectivul acestor fonduri este acela de a oferi un randament apropiat de ratele monetare fara restrictii ce tin de durata plasamentului si pentru o investitie cu un cuantum redus.

Certificatele de depozit sau titlurile emise de catre fondurile de trezorerie sunt emise in marea lor majoritate la purtator, ceea ce le confera avantajul "discretiei"de care beneficiaza detinatorul lor vis - a - vis de autoritatile fiscale.

e) Economisirea nonbancara reprezinta o modalitate de plasare a resurselor banesti disponibile in schimbul unei renumerari sub forma unei dobanzi si se concretizeaza in imprumuturile intre particulari sau in existenta conturilor curente "asociati". Cele dintai se practica atat in cadrul familiei cat si intre persoane intre care nu exista o legatura de rudenie, ci doar o relatie contractuala. In cazul imprumuturilor in familie, din motive de echitate si de protectie in relatiile familiale dar si de natura fiscala este de dorit inregistrarea datoriei si autentificarea ei. Imprumuturile intre particulari (practicate pe scara larga, dar neoficial si la noi, de catre camatari) sunt in general operatiuni de plasament pe termen scurt, cu o rata de randament si un efect de levier considerabile. Ele au la baza o garantie ipotecara obligatorie, iar pentru sume ce depasesc 75 mii F.F. este necesara in plus o cautiune bancara. Gradul de fiscalizare este in schimb unul ridicat.

Conturile curente "asociati" reprezinta sumele pe care asociatii le lasa sau le pun la dispozitia societatii in afara de partea lor de capital. Contul curent poate fi deci considerat atat ca un mod de finantare a intreprinderii cat si un mod de plasare a disponibilitatilor patronului firmei sau a asociatilor. Aceasta posibilitate de plasament duce la aparitia unei confuzii intre patrimoniul privat si cel profesional al intreprinzatorilor cu consecinte in special de natura fiscala.



Vezi: Bessis, Joel: "Gestion des risques et gestion actif - pasif des banques", Ed. Dalloz, 1995





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate