Dinamica si structura mijloacelor fixe (compozitia tehnologica si varsta mijloacelor fixe)

Dinamica si structura mijloacelor fixe (compozitia tehnologica si varsta mijloacelor fixe

Analiza dinamicii mijloacelor fixe este in primul rand o problema interna a firmei prin care se evidentiaza pe de o parte, materializarea investitiilor, iar pe de alta parte legatura cu dinamica efectelor ce le produce si masa acestora. Nu se exclude nici interesul bancilor sau altor creditori (desi in bateria de indicatori solicitati de acestea nu intra), precum si al concurentilor. Ratiunea este simpla, deoarece degaja capacitatea de finantare, respectiv capacitatea dezvoltarii si expansiunii pietei produselor sau penetrarii pe noi piete geografice.

A opera cu dinamica mijloacelor fixe pe o perioada mai mare de un an, inseamna efectuarea unor calcule suplimentare pentru a asigura corelatia dintre volumul fizic (masa) si valoarea mijloacelor fixe (actualizata in functie de preturile pietei in momentele inventarierii pentru reflectare in bilant). Oricum, pentru aprecierea dinamicii mijloacelor fixe sun edificatoare doua valori si anume: valoarea initiala (de intrare) si valoarea medie, stabilita pe baza primeia.

În analiza dinamicii valorice a mijloacelor fixe in corelatie cu dinamica unor efecte economico-financiare se poate folosi valoarea de intrare actualizata si respectiv cea medie, deoarece si efectele sunt supuse fluctuatiilor preturilor. Valoarea ramasa nu este concludenta intrucat nu reflecta proportionalitatea cu randamentul echipamentelor si este totodata influentata si de sistemul de amortizare (altul decat cel liniar indeosebi accelerat).

Necorelata cu efecte ale performantei firmei, dinamica in sine a mijloacelor fixe permite doar construirea de judecati sau ipoteze. De aceea ea trebuie corelata cel putin cu productia marfa fabricata sau cu cifra de afaceri aferenta activitatii de baza (corelatia poate fi extinsa si la valoarea adaugata sau la profitul din exploatare). În acest caz corelatia este liniara, iar functia de regresie este urmatoarea:

y = a + bx

unde:

y-productia marfa fabricata sau cifra de afaceri aferenta activitatii

de baza, valoarea adaugata sau profitul din exploatare;

x-valoarea mijloacelor fixe;

a si b-parametrii ecuatiei determinati cu formulele consacrate.

Structura mijloacelor fixe (active fixe corporale) realizeaza o functie importanta in analiza diagnostic a potentialului tehnic al firmei deoarece permite evidentierea categoriilor spre care au loc mutatii ca urmare a materializarii investitiilor. În acest cadru este important ca mutatiile sa aiba loc in favoarea acelor elemente sau categorii care generic formeaza grupa mijloacelor fixe active (compozitia tehnologica a capitalului fix).

Cerinta este ca: . Între compozitia tehnologica a mijloacelor fixe si efectele de baza ale performantei firmei se desprind legaturi cauzale, atat de tip determinist, cat si aleatoriu. De exemplu, in cazul integrarii ca variabila in modelele deterministe ale unor indicatori de performanta economico-financiara, locul compozitiei tehnologice () se observa in relatiile:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

unde:

Qe-productia exercitiului;

-valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe;

-compozitia tehnologica a mijloacelor fixe (ponderea

mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe de

exploatare);

Qf-productia marfa fabricata;

CA(Qv)-valoarea productiei vandute (cifra de afaceri aferenta

activitatii de baza);

VA-valoarea adaugata;

Pe-profitul din exploatare;

P-profitul aferent cifrei de afaceri;

R-rata rentabilitatii resurselor ocupate (capitalul real total);

-productia medie pe un salariat;

-profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;

Ace-valoarea activelor circulante de exploatare;

-numarul mediu de salariati.

Între ponderea mijloacelor fixe active si indicatorii de eficienta a mijloacelor fixe in totalitatea lor, exista o corelatie stransa. Cu cat este mai mare ponderea echipamentelor industriale, utilajelor in general a mijloacelor fixe active, cu atat este mai puternica influenta exercitata asupra unor valori de eficienta a mijloacelor fixe in totalitate. Exista desigur o limita dupa care eficienta incepe sa scada.

Pentru analiza corelatiei dintre ponderea mijloacelor fixe active (x) si unul dintre indicatorii de eficienta mentionati (y) se foloseste urmatoarea functie parabolica: y = a + bx + cx².

Determinarea parametrilor a, b si c implica solutionarea sistemului de ecuatii normale:

1.

2.

3.

sau folosirea urmatoarelor formule:

1^/.

2^/.

3^/.

unde:

n-numarul de interpretari sau grupe de firme observate;

y-indicatorul de eficienta implicat in corelatie (variabila

rezultativa);

x-ponderea mijloacelor fixe active (variabila independenta).

Ca model determinist, oricare dintre indicatorii de eficienta mentionati mai inainte poate fi exprimat astfel:

unde:

E-efectul utilizat in calculul de eficienta (volumul productiei,

valoarea adaugata, profitul;

-valoarea medie a mijloacelor fixe;

g-ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe;

-valoarea medie a mijloacelor fixe active.

În ceea ce priveste echipamentele industriale in general, utilajele in special, este necesara o examinare dupa varsta. O analiza a acestora dupa varsta evidentiaza nivelul bazei tehnice a productiei, dinamica procesului de inlocuire, reinnoire si largire a ei. Pentru o apreciere generalizatoare privind de exemplu, utilajele se apeleaza la indicatorul sintetic, varsta medie in anul "n", respectiv:

unde:

V-varsta in anul "n" a utilajului introdus in exploatare in anul "i";

m-numarul de utilaje introduse in exploatare in anul "i".

O varsta medie mare inseamna un proces de reinnoire lent ce se reflecta in nivelul de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe in ansamblu. O data cu structura pe varste, in analiza prezinta interes si situatia modernizarii utilajelor. În acest sens se poate construi o structura care sa cuprinda:

1. utilaje noi-care se incadreaza in limitele de ½ din varsta de viata;

2. utilaje modernizate

3. utilaje vechi, nemodernizate.

Diagnosticul starii de functionare se poate releva la un anume moment al gestiunii, intr-un sir de momente. În acest scop se foloseste coeficientul starii mijloacelor fixe stabilit astfel:

unde:

Vr-valoarea ramasa a mijloacelor fixe;

Vi-valoarea de intrare a mijloacelor fixe;

A-suma amortizarii mijloacelor fixe;

cu cat K este mai aproape de 1, cu atat reflecta o stare functionala buna.

daca in momentul "t" starea mijloacelor fixe s-a imbunatatit ca urmare a reinnoirii acestora (deci dinamica reinnoirii a devansat dinamica amortizarii).

Gradul de reinnoire a mijloacelor fixe rezulta ca raport intre valoarea mijloacelor fixe intrate prin investitii si valoarea totala a mijloacelor fixe la sfarsitul perioadei. Mijloacele fixe noi care intra in functiune, inlocuiesc altele vechi, uzate fizic si moral, sau contribuie la largirea parcului existent. De regula ele au performante tehnice sensibil superioare celor vechi. De aceea, in analiza procesul de reinnoire nu poate fi limitat la raportul valoric, ci trebuie reintregit cu aspecte legate de asemenea performante (aspecte referitoare la randament, durata de functionare, satisfacerea cerintelor ergonomice) prin care se influenteaza cantitativ si calitativ intreaga activitate economica a firmei.

Limitata la cativa indicatori de eficienta a mijloacelor fixe in totalitatea lor reinnoirea poate fi regasita ca variabila in modele ca:

1.

2.

3.

4.

5.

unde: -valoarea medie a mijloacelor fixe noi.

În final trebuie subliniat ca legat de starea mijloacelor fixe apare necesara si analiza reparatiilor, masurile de intretinere a starii de functionare care accelereaza uzura lor. Întreruperile frecvente, produc dupa cum se stie, dereglari in functionarea instalatiilor si accelereaza uzura lor. De aceea in procesul de analiza trebuie examinat ansamblul de masuri pentru pastrarea starii de functionare a masinilor si instalatiilor, a tuturor mijloacelor fixe. Se cerceteaza masurile cu caracter de ingrijire curenta, cat si cele de natura capitala care trebuie efectuate in termen scurt si corespunzator calitativ, cu economie de resurse.