Analiza comparata a indicatorilor macroeconomici

Analiza comparata a indicatorilor macroeconomici

Criteriile de la Maastricht

1. Rata de schimb

Pe parcursul intregii perioade de dinainte de 1999, atat zlotul polonez cat si leul romanesc au cunoscut fluctuatii accentuate in raport cu principalele monede europene si in raport cu dolarul american. Astfel, pana la jumatatea anului 2005 cursul leului romanesc in raport cu moneda unica europeana a cunoscut o apreciere continua.

Graficul 4.1 Raportul RON/EURO, 1999-2005

Sursa: European Central Bank

Odata cu introducerea leului nou, trendul apare destul de nesigur, fiind foarte dese fluctuatiile RON in raport cu EURO, iar incepand cu iulie 2006 acest trend devine clar descrescator in favoarea leului romanesc. Aceasta evolutie favorabila a cursului de schimb, se datoreaza masurilor de liberalizare a contului de capital, luat de Banca Nationala a Romaniei, precum si datorita cresterii economice sustinute inregistrata de economia romaneasca in aceasta perioada. Totodata, potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, din punct de vedere al acestui criteriu Romania se incadreaza in cerintele formulate prin Tratatul de la Maastricht, din iulie 2005 pana in iunie 2007, cursul de schimb inregistrand o fluctuatie, respectiv o depreciere de -9,47%.

Graficul 4.2 Raportul RON/EUR, iulie 2005- martie 2007

Sursa: European Central Bank

Zlotul polonez la randul lui a cunoscut fluctuatii accentuate in raport cu EURO, inregistrand un trend clar descendent incepand cu anul 2004, anul admiterii Poloniei in cadrul UE. Si in Polonia, ca si in Romania, una din explicatiile acestei evolutii poate consta in cresterea economica foarte mare inregistrata de aceasta tara, dar si in increderea mai mare pe care investitorii de pe pietele financiare au avut-o in capacitatea monedei poloneze de a aduce venituri mai mari decat moneda europeana, sau alte monede din regiune, lucru care de altfel s-a intamplat si in cazul leului romanesc.

Graficul 4.3 Raportul PLN/EURO

Sursa: European Central Bank

Potrivit statisticilor furnizate de Banca Centrala Europeana, din iunie 2006 pana in iunie 2007 zlotul polonez a inregistrat o fluctuatie de -4,91%, deci in aceste conditii Polonia indeplineste acest criteriu, fluctuatia fiind cu mult mai redusa de +/-15%.

2. Datoria publica

Datoria publica a Romaniei este sub 20% din PIB, cu mult mai mica de 60% din PIB, solicitate de Tratatul de la Maastricht. La sfarsitul anului 2005 deficitul guvernamental calculat in concordanta cu metodologia UE, reprezenta 15,9% din PIB, din care datoria interna era de 3,2% iar datoria externa era de 12,7%. La sfarsitul anului 2006 nivelul acestui indicator era estimat la 12,8% din PIB.

Graficul 4.4 Structura datoriei publice

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pentru perioada 2007-2009, Romania urmareste finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice, in special din surse interne, vizand reducerea costului datoriei interne, precum si reducerea riscului monetar asociat pentru portofoliul datoriei guvernamentale (Convergence Programme 2006-2009, p.43).

Un alt obiectiv al obtinerii de finantare de pe piata interna il reprezinta dezvoltarea pietei obligatiunilor guvernamentale, lansarea unor obligatiuni benchmark pe termen mediu si lung. Dezvoltarea pietei secundare prin crearea de referinte (de tip benchmark) este esentiala pentru diminuarea costurilor de finantare pentru stat si pentru crearea de obligatiuni municipale si corporative.

Prioritatea politicii economice a Poloniei este aceea de a realiza o crestere economica sustinuta, prin intermediul unei politici de ocupare adecvata (Convergence Programme 2006 Update). O reducere a deficitului guvernamental va facilita atingerea acestui obiectiv. Pentru intervalul 2006-2009, calculele facute in conformitate cu cerintele UE, pentru deficitul guvernamental, arata ca acesta va atinge urmatoarele cifre: -1.9%, -1.4%; -1.0%; -0.6. Aceasta inseamna o reducere a deficitului cu 1,3 procente in perioada analizata.

Obiectivul guvernului polonez, exprimat in Strategia pentru managementul datoriei publice in 2007-2009 va fi aceea de a minimiza costul serviciului datoriei pe termen lung sub anumite limite ale asumarii riscului. Datoria estimata pentru perioada 2006-2009 va fi de: 42.0%, 42.1%, 41.4%, 40.6% din PIB (Convergence Programme 2006 Update). Reducerile sistematice ale deficitelor diferitelor sectoare va permite tinerea datoriei publice sub un nivel mult sub valoarea de referinta (60% din PIB).

In aceste conditii, putem afirma ca din punct de vedere al acestui indicator, Romania sta mult mai bine, avand valorile acestui indicator reduse la jumatate, comparativ cu Polonia. Aceasta probabil se datoreaza si mostenirii socialiste a economiei romanesti, cand principala preocupare era reprezentata de plata intregii datorii externe.

3. Inflatia

Intr-o tara care intentioneaza sa adopte moneda unica euro, media anuala a inflatiei in perioada de referinta, masurata cu ajutorul indicelui armonizat al preturilor de consum (HICP), nu poate sa depaseasca media inflatiei din 3 tari membre UE, care inregistreaza cel mai redus nivel anual (si care nu este calculat tinand cont de rezultatele din anul precedent) al cresterii preturilor la care se adauga 1,5 procente (Inflation Report, 2007, p.19).

In Romania rata inflatiei a cunoscut o reducere accentuata dupa anul 2000, ajungand ca in 2006, potrivit Institutului National de Statistica, sa ajunga la nivelul de 6,6%, iar in luna decembrie a aceluiasi an, se inregistrase o inflatie de doar 4,87%. Este important de remarcat faptul ca abia in 2005 Romania reuseste sa atinga un nivel al inflatiei cu o singura cifra, respectiv de 9%.

Tabel 4.1 Rata inflatiei

Sursa: INSSE

Intr-un articol aparut in Ziarul Financiar (ZF, 27 iunie 2006), se cita un studiu realizat de Comisia Nationala de Prognoza, care arata ca la sfarstul anului 2007 inflatia in Romania va fi doar de 4,2%. Acelasi studiu insa mentiona ca atingerea acestei inflatii este conditionata de cresterile de preturi ca urmare a aderarii care ar trebui sa se produca cu aceeasi intensitate ca si in celelalte 10 noi state membre UE.

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, rata medie lunara a inflatiei a fost in primele 4 luni ale anului 2007 de doar 0,2%. Ceea ce este foarte important, este faptul ca in luna februarie in Romania nu s-a inregistrat inflatie, si mai mult decat atat, in luna ianuarie la marfurile nealimentare s-a inregistrat o dezinflatie de -0,2% iar in luna martie o dezinflatie de -0,1% la marfurile alimentare. Totodata, in luna aprilie, in domeniul serviciilor s-a inregistrat dezinflatie de -0,2%.

Tabel 4.2 Rata inflatiei in 2007 in Romania

Sursa: INSSE

In Polonia, se asteapta ca in 2007 presiunea inflationista sa fie in continuare una redusa, desi dinamica anuala a preturilor s-ar putea sa fie putin superioara celei din 2006, datorita unui mare dinamism a cererii interne si datorita unor factori tehnici care au influentat cresterea inflatiei la sfarsitul anului 2006. Stabilizarea inflatiei la un nivel redus va fi facilitata de fluctuatiile ratei de schimb (printr-un trend ce arata o usoara apreciere) si de participarea Poloniei in cadrul pietei comune a UE, care va atenua orice posibila tensiune asupra pietei agricole (Convergence Programme 2006 Update, p. 15).

Potrivit Fondului Monetar International, inflatia in Polonia se prezinta conform datelor din tabelul urmator:

Tabel 4.3 Nivelul inflatiei in Polonia, 2000-2008

Sursa: World Economic Outlook Database, April 2007

Dupa intrarea sa in UE, Polonia nu a reusi sa respecte criteriul de la Maastricht privitor la inflatie, din august 2004 pana in octombrie 2005. Ce este insa important de remarcat este faptul ca din martie 2006, Polonia a devenit una din cele 3 tari cu cea mai scazuta inflatie din cadrul UE. Deci, inflatia din Polonia a fost luata in considerare in configurarea valorii de referinta. In decembrie 2006 valoarea de referinta pentru inflatie lua in calcul valorile acestui indicator realizate de Finlanda, Polonia si Suedia, tari in care cresterea anuala a preturilor a fost de 1,3%, 1,3%, respectiv 1,5% (Inflation Report, 2007, p. 20).

Grafic 4.5 Evolutia inflatiei in Polonia, 1999-2006

Sursa: Banca Nationala a Poloniei

Potrivit acestor date, putem vedea ca Polonia are rezultate foarte bune in ceea ce priveste inflatia, motiv pentru care aceasta tara respecta criteriul privind inflatia, avand una dintre cele mai mici rate ale inflatiei din intreaga Uniune Europeana.

Cel mai probabil, Romania va fi in masura abia peste cativa ani sa inregistreze o rata a inlatiei redusa (in jur de 3%).

4. Deficitul bugetar

In Polonia, deficitul bugetar, cu fondul deschis de pensii (OPF) inclus in bugetul general guvernamental, este prevazut a se reduce de la 2,3% din PIB cat era in 2005 la 1,0% in 2008, respectiv la 0,6% din PIB in 2009 (Convergence Programme 2006 Update, p.20).

Graficul 4.6 Deficitul bugetar general, 2006-2009

Sursa: Convergence Programme 2006 Update, p.20

Pe baza notificarii fiscale care a fost trimisa Comisiei Europene in 2004 si confirmata prin Programul de Convergenta din mai 2004, Consiliul Ecofin a considerat ca in Polonia exista un deficit prea mare si a recomandat limitarea cat mai rapida a acestuia, astfel incat in 2007 sa fie sub 3% din PIB (Council Decision 2005/183/EC of 5 July 2004). Previziunile privind deficitul guvernamental general pentru 2006-2009 indica o reducere sistematica a deficitului, chiar daca fondul deschis de pensii nu este inclus in bugetul general guvernamental (de la 3,9% in 2006, la 3,4%, 3,1% in anii 2007-2008, si in final la 2,9% din PIB in 2009). Aceste previziuni arata ca deficitul general guvernamental din 2009 va fi sub valoarea de referinta. Deficitul bugetar general estimat pentru 2007 va scadea la un nivel suficient de redus ce va permite finalizarea acestor proceduri, multumita Pactului de Crestere si Stabilitate, care va include si costurile reformei pensiilor.

Graficul 4.7 Deficitul bugetar general, 2002-2006

Sursa: Convergence Programme 2006 Update, p.21

Asa cum se poate observa din graficele alaturate, odata cu intrarea in UE, Polonia a inceput un amplu program de reducere a deficitului bugetar, propunandu-si atingerea unor valori foarte reduse, ceea ce arata dorinta oficialilor acestei tari de a avea o gestiune sanatoasa a banilor publici.

In ceea ce priveste Romania, trebuie spus ca desi in Programul Economic de Pre-Aderare, s-au stabilit niste tinte fiscale foarte optimiste in ceea ce priveste deficitul guvernamental, in realiate valorile inregistrate au fost mult mai mari.

Tabel 4.4 Compararea deficitelor bugetare (% din PIB)

Sursa: Ministerul Finantelor

In ceea ce priveste anul fiscal 2005, desi deficitul bugetar a fost mai mare decat se estimase initial, acesta a inregistrat o valoare relativ redusa. Controlul deficitului a fost rezultatul unui management atent al cheltuielilor.

In 2006 tinta de defict a fost schimbat radical, existand mai multe revizuiri bugetare pe parcursul anului, ajungand la 2,3% din PIB de la o valoare initiala de doar 0,7% din PIB. Aceste revizuiri au fost realizate in scopul asigurarii fondurilor necesare inceperii proiectelor de infrastructura in domeniile prioritare: transporturi, mediu, educatie, sanatate, pentru pregatirea unor proiecte publice ce vor fi sustinute ulterior cu fonduri structurale in perioada 2007-2013. Acesta este motivul pentru care s-au revizuit si tintele de deficit pentru anii urmatori.

Comparand datele aferente celor doua tari, se poate observa faptul ca desi Romania si-a propus obiective indraznete, nu a reusit sa le atinga in ceea ce priveste deficitul bugetar. Polonia a avut o politica mult mai sensibila la deficitul bugetar, reusind astfel sa atinga valori relativ mici ale acestuia. Totusi, un deficit bugetar mai mare in cazul Romaniei este de preferat, datorita necesitatii sustinerii diferitelor proiecte de infrastructura aflate in derulare, ceea ce poate constitui o premisa favorabila pe termen lung. Oricum, este important a mentiona faptul ca ambele tari reusesc sa se incadreze in limitele normale, cerute de Uniune pentru acest indicator.

5. Rata dobanzii

Politica ratei dobanzii are rolul de a intari procesul de tintire a inflatiei prin semnalul pe care aceasta poate sa il dea in economie. In acelasi timp, aceasta variabila poate fi de asa maniera sa fie calibrata, incat sa ajute la procesul de dezinflatie, intr-o maniera sustinuta, mentinand un nivel adecvat al creditului si stimuland procesul de economisire.

In Romania, cheltuielile cu dobanzile vor scadea de la 1,15% din PIB in 2005 la 1,06% din PIB in 2009 in scenariul de baza, in timp ce in scenariul alternativ, construit pe presupunerea unei cresteri de un procent a ratelor dobanzii (Euribor si Libor), partea din cheltuielile cu rata dobanzii vor cunoaste o reducere pana la 1,09% din PIB in 2009 (Convergence Programme 2006-2009, p.47).

Cheltuielile cu dobanzile vor cunoaste o stabilizare pe termen mediu, datorita uni nivel mai ridicat a deficitelor bugetare. In acelasi timp subventiile acordate companiilor vor cunoaste un trend descendent, ca urmare a consolidarii evolutiei pozitive inregistrate pe parcursul reformelor structurale.

Tabel 4.5 Rata dobanzii pe termen lung, arminizata in scopul convergentei

Sursa: European Central Bank

Conform datelor furnizate de Banca Centrala Europeana, cele mai scazute rate ale dobanzii, la creditele pe termen lung se situeaza in jurul valorii de 3,5%-4%, ceea ce ne arata ca spre desoebire de Romania, Polonia respecta in mare masura acest criteriu, legat de rata dobanzii pentru creditele pe termen lung. In perioada ce urmeaza, Romania va trebui sa depuna eforturi sustinute pentru reducerea ratei dobanzii, in conditiile in care isi propune ca dupa 2010 sa intre in zona euro.