Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Turismul - fenomen economic complex din sfera serviciilor


Turismul - fenomen economic complex din sfera serviciilor


Turismul - fenomen economic complex din sfera serviciilor

Turismul se integreaza in sfera serviciilor datorita: gamei largi si eterogene a serviciilor ce intra in continutul activitatii de turism, trasaturilor comune cu celelalte componente ale tertiarului, tendintelor de evolutie, modificarilor sub impactul acelorasi grupe de factori, etc. El se individualizeaza prin specificitate si complexitate, raporturile cu celelalte ramuri, rolul, locul si atributiile sale.

Fenomen social - economic complex, turismul se situeaza la interferenta multor componente ale economiei nationale; prin activitatea unitatilor de alimentatie publica, a intreprinderilor hoteliere si a celor de transport, a agentiilor de voiaj si a touroperatorilor, este angajat direct in servirea turistilor, iar prin cea a agentilor economici din constructii, agricultura, industrie alimentara, prestari servicii, etc. se angajeaza doar indirect. Aceste aspecte sunt relevante si decisive in argumentarea inscrierii turismului in sfera tertiarului. De altfel, apartenenta turismului la sfera tertiarului deriva din insusi continutul activitatii, care ia forma unei suite de prestatii cum ar fi: cele de organizare a calatoriei, de transport, de odihna, de divertisment, etc. vizand satisfacerea nevoilor turistului cu ocazia si pe durata deplasarii sale.



1.1. Produsul turistic - definire, elemente materiale

Pledoaria pentru includerea turismului in sfera serviciilor poate fi completata prin acceptiunea pe care o capata conceptul de produs turistic. Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii; resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul testarilor de servicii specifice.[Gh. Barbu, coordonator, op.cit, O.Snak, op.cit.].

Conform altor autori T Gherasim D Gherasim op cit conceptul de produs turistic se refera la un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabile sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare

Elementele materiale ale produsului turistic sunt concretizate, in principal, in:

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale, etc. care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri, sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

unele facilitati de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Insa, produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul - ci cazarea , nu plaja - ci agrementul pe care il ofera).

Serviciile care dau continut produsului turistic - denumite servicii turistice - se constituie intr-un ansamblu de cel putin patru tipuri de baza, total diferite ca natura, cum ar fi: servicii de transport, de cazare, de alimentatie si de agrement. Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, in lipsa careia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

In afara serviciilor amintite - numite servicii de baza - produsul turistic se distribuie prin viu grai sau cu ajutorul hartilor, pliantelor, ghidurilor, brosurilor etc.

Serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri in mijloacele de transport, in hoteluri si restaurante, la manifestarile cultural - artistice si sportive, inchirierilor (de mijloace de transport, de schiuri, sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi    si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor, etc. sunt de asemenea componente ale produsului turistic.

Alte servicii cu caracter special, cum sunt cele de secretariat (in timpul congreselor), de traduceri (in timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor, etc. pot fi gasite in componenta multor oferte turistice.

Oferta de servicii tine cont de tipurile de comportament ale clientelei turistice, si poate sa apara sub una din formele urmatoare:

servicii aferente unor preocupari pasive, manifestate, de regula, in spatiile de cazare: lectura, urmarirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena;

servicii aferente unor preocupari semipasive, cum ar fi cele oferite in restaurante, baruri, sali de tratamente, etc.;

servicii aferente unor preocupari semiactive: vizionari de spectacole sau de manifestari sportive, vizite la muzee sau expozitii, promenada;

servicii aferente unor preocupari active cum ar fi: sportul, excursiile si drumetiile, vanatoarea sau pescuitul etc.

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea ce nu este un lucru usor de realizat, deoarece acesta trebuie sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extrem de eterogene. Din aceasta cauza, diversitatea componentelor care dau continut produsului turistic poate avea repercursiuni asupra coerentei si integritatii sale.

Procedand la o analiza comparativa simplificata (dupa un numar redus de criterii, considerate relevante), se poate constata ca intre produsul turistic si celelalte produse apar cateva similitudini, dar, mai ales, diferentieri esentiale (vezi tabelul 5.1.).

Multitudinea firmelor care participa la realizarea unui produs turistic este un alt element de luat in seama. De regula, aceste firme, ale caror interese sunt deseori divergente, nu sunt integrate nici pe verticala, nici pe orizontala intr-o organizatie unica, intre ele existand cel mult acorduri sau intelegeri mai mult sau mai putin formalizate. In vederea prevenirii eventualelor stari conflictuale intre firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cat mai armonioasa a elementelor sale componente este esentiala, ceea ce impune cooperarea intre toate firmele si organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri si restaurante, comercianti, proprietari funciari).

Tabelul 1.1. Analiza comparativa intre produse in general si produsele turistice

Criterii

Produse in general

Produse turistice

Natura produsului

tangibil

intangibil

Tipul beneficiarului

persoana fizica/juridica

persoana fizica/ juridica

Influenta relatiei producator - prestator - consumator

slaba

puternica

Grad de personalizare

scazut

ridicat

Posibilitatea de comercializare (mod de internationalizare)

ridicata

ridicata

Gradul de implicare a cumparatorului la realizarea produsului

redus

ridicat

In comercializarea produsului turistic intervin alte firme specific turistice (tour-operatorii), care prin natura activitatii desfasurate dau o noua dimensiune produsului, identificata prin notiunea de pachet turistic.

Pachetele turistice ale tour-operatorilor si comercializarea produselor turistice trebuie sa reprezinte imaginea calitatii si sa se bucure de o reputatie buna. Piata produsului turistic este compusa din bunuri si servicii concepute sa satisfaca cererea de vacante si calatorii de afaceri. Tour-operatorii lanseaza pachete turistice care sunt vandute direct, prin propria retea de distibutie, sau prin agentiile de turism detailiste, pe baza unui comision.

Deci, pachetele turistice sunt calatorii organizate pe baza unor programe prestabilite, detaliate pe servicii turistice si vandute, in avans, la un pret fix. Schematic, circuitul si comercializarea unui produs turistic sunt ilustrate in figura 1.1.

Din aspectele prezentate se poate concluziona ca, in determinarea si individualizarea produselor turistice, accentul cade pe activitatea de prestatii de servicii. De altfel, experienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna automat si un turism dezvoltat, ca resurse de exceptie raman in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le puna in valoare, sa le faca accesibile turistilor. Pe de alta parte, tari cu potential turistic relativ rnodest (de exernplu, Germania, Anglia, Cehia, Slovacia) au ajuns la un inalt grad de dezvoltare turistica datorita investitiilor in domeniul serviciilor.

Prestatori directi

Cazare

hotel, motel.

sate de vacanta

restaurante

Transport

avion

autocar

vas

automobil

tren

Prestatii auxiliare

ghid

transferuri

excursii

sportive

culturale

asigurari

 

Produse turistice

circuite

sejururi

croaziere

produse tematice

 

Tour-operatori

cumpara

rezerva

produc

 


INPUT OUTPUT


Fig Circuitul si comercializarea unui produs turistic

1.2. Prestatia turistica

1.2.1. Aspecte generale si cerinte

Dupa cum s-a aratat, produsul turistic graviteaza in jurul serviciilor realizate sau prestate prin intermediul elementelor sale materiale.

Pe de alta parte, in cadrul prestatiei turistice sunt reunite o multitudine de servicii (transport, cazare, agrement, tratament, schimb valutar, etc.), din domenii bine conturate, mult diferite intre ele, de cele mai multe ori cu organizare distincta, atat in economia tarii noastre, cat si a altor tari cu vocatie turistica. Cu titlu de exemplu, transporturile, nu numai ca beneficiaza de o organizare distincta, dar chiar incasarile din transporturile turistice nu sunt incluse in indicatorul "incasari de turism" nici in statisticile OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) si nici in ale diferitelor tari.

Mai mult, unele dintre aceste servicii au o experienta indepartata, de sine statatoare si se adreseaza cu prioritate populatiei rezidente.

Specificitatea turismului in sfera prestarilor de servicii decurge si din modul in care se realizeaza unele dintre trasaturile sale definitorii, cum ar fi: dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator turist, etc. De fapt, este vorba de contributia deosebita a serviciilor in aceste procese. Astfel, cuprinderea de noi activitati, de tipul prestatiilor, se concretizeaza intr-o oferta noua, asocierea lor diferita echivaleaza cu sporirea gradului de varietate a acesteia, sau reprezinta una dintre modalitatile de particularizare la nivel de grup, sau chiar de individualizare a actiunilor, etc.

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), altele prezinta caracteristici specifice turismului si respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

Prin natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput incat, in urma efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi despre un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului contemporan. Iar in conditiile actuale ale tarii noastre, angajate pe coordonatele unei noi dezvoltari, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului caracterul unui important instrument in realizarea unei noi calitati a vietii.

O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al cresterii productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de conducere, al promovarii pe scara larga a progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lucru, se maresc dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal. Aceasta are drept consecinta transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate si de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna activa tinde, astfel, sa devina o componenta tot mai importanta a serviciului turistic, ea reprezentand, totodata, un procedeu modern, eficient, de deconectare, de tratament pentru ameliorarea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni ("hobby") etc., menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari sporesc in intensitate o data cu transformarea turismului in fenomen de masa, cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.

1.2.2. Trasaturi caracteristice prestatiei turistice

Prestatia turistica prezinta o serie de caracteristici, decurgand din modul particular de realizare a activitatilor, din natura muncii desfasurate in domeniul turismului. Unele dintre aceste caracteristici sunt comune tuturor componentelor tertiarului (vezi cap.2), altele sunt specifice numai serviciilor turistice. Acestea din urma sunt determinate de natura deosebita a ofertei si cererii turistice, de felul in care acestea se conjuga pe piata, de conditiile in care au loc actele de vanzare - cumparare.

Din grupa trasaturilor de ordin general se remarca, in primul rand, caracterul nematerial al prestatiei, serviciul turistic existand in forma potentiala si concretizandu-se numai in contactul cu cererea. Din caracterul nematerial decurge o alta trasatura - nestocabilitatea. Faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate si pastrate, in vederea unui consum ulterior, prezinta unele avantaje in desfasurarea activitatii, ca urmare a eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica. Aceasta trasatura determina insa si o serie de neajunsuri, mai ales in ceea ce priveste asigurarea echilibrului dintre cerere si oferta, precum si in realizarea efectiva a serviciilor. De aici consecinte negative asupra gradului de utilizare a capacitatilor (de cazare, alimentatie, tratament) si a resurselor umane.

O alta caracteristica a serviciilor turistice o reprezinta coincidenta, in timp si spatiu, a productiei si consumului lor. Faptul ca prestatiile turistice se exteriorizeaza, in cele mai multe situatii, sub forma unor activitati, impune, pentru realizarea lor efectiva, prezenta in acelasi loc a prestatorului si beneficiarului, simultaneitatea executiei si consumarii serviciilor. Neindeplinirea acestor cerinte are efecte nefavorabile atat asupra volumului activitatii realizate, cat si asupra satisfacerii nevoii sociale; orice neconcordanta de timp sau loc se soldeaza cu pierderi de oferta si/sau cereri neacoperite.

Prin modul de desfasurare, serviciile turistice sunt indispensabile de persoana prestatorului, ele incetand sa existe in momentul incheierii actiunii acestuia. Din aceasta caracteristica izvorasc o serie de particularitati in organizarea si realizarea activitatii turistice. Astfel, comercializarea serviciilor presupune contactul nemijlocit intre producatorul-prestator si consumator. In acest context, este necesara o buna cunoastere a nevoilor pietei si o riguroasa delimitare a sferelor de actiune, stiut fiind ca acelasi producator nu-si poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete. Pe de alta parte, fiind strans legata de prezenta si participarea lucratorului, calitatea serviciului si realizarea lui corespunzatoare depind de nivelul pregatirii acestuia, de corectitudinea si modul in care el isi indeplineste atributiile. Ca urmare, ridicarea permanenta a nivelului calificarii si a constiintei lucratorului din turism reprezinta o conditie de baza a realizarii unor servicii de calitate.

Dependenta de persoana prestatorului determina o pondere mare a cheltuielilor de munca vie, mai mare decat in alte ramuri ale sectorului tertiar. In consecinta, patrunderea progresului tehnic se face mai lent, cu eforturi mai mari. De mentionat ca, in ultirna vreme, s-au inregistrat unele realizari in privinta utilizarii calculatoarelor in efectuarea operatiunilor de rezervare a camerelor, in alte operatiuni desfasurate in spatiile de cazare, sau in evidenta cheltuielilor turistilor de-a lungul sejurului. De asemenea, in sectorul alimentatiei, are loc un proces de industrializare si respectiv de mecanizare a productiei    si furnizarii de preparate culinare destinate turistilor (catering). Cu toate aceste realizari, turismul ramane un domeniu in care prezenta lucratorului continua sa fie importanta, atat prin specificul activitatilor, cat si datorita psihologiei consumatorului-turist.

Serviciile turistice sunt, de asemenea, intangibile. Aceasta caracteristica genereaza o serie de facilitati in organizarea activitatii, in sensul eliminarii sau simplificarii unor probleme de circulatie, dar creeaza si dificultati, cele mai multe fiind legate de comercializarea vacantelor. Astfel, neavand posibilitatea sa cunoasca serviciile sau sa le evalueze inainte de cumparare, turistul manifesta neincredere si, corespunzator, retineri in formularea deciziei de cumparare. In aceste conditii, sunt necesare, deopotriva, eforturi de cunoastere a cererii si de stimulare a ei, publicitatii revenindu-i, in aceasta privinta, un rol important.

Serviciile turistice, in majoritatea lor, se individualizeaza la nivelul grupului sau persoanei. Motivatiile foarte variate ale cererii turistice, ca si comportamentul diferit al turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei, conduc la realizarea unor servicii adaptate specificului fiecarui client. O asemenea individualizare este mai evidenta in situatia turistilor pe cont propriu; in cazul formelor organizate ale turismului, particularizarea se realizeaza la nivelul grupului. Caracteristica de individualizare a serviciilor turistice nu exclude totusi posibilitatea determinarii unor componente "standard" in raport cu care sa se stabileasca tipurile de baza ale prestatiei.

Urmand indeaproape evolutia cererii, serviciile turistice se caracterizeaza si printr-un inalt dinamism. Deosebit de sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico-sociala, dar si la schimbarile comportamentale, serviciile turistice cunosc ritmuri de crestere superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic. Totodata, ele manifesta o puternica fluctuatie sezoniera - rezultat al oscilatiilor cererii turistice, al concentrarii acesteia in anumite perioade.

Prestatia turistica se caracterizeaza si prin cornplexitate: ea este rezultatul diferitelor combinatii intre elemente decurgand din conditiile naturale si antropice (geografice, de clima, de istorie, de cultura si civilizatie) specifice fiecarei tari, sau zone, si serviciile furnizate de organizatori (transport, cazare, alimentatie agrement, etc.). Aceste elemente pot intra in proportii diferite in alcatuirea produsului final, dupa cum se si pot substitui. Existenta unei multitudini de posibilitati de combinare si substituire a elementelor constitutive permite realizarea unei largi palete de produse turistice. Caracteristica de substituire a unor activitati trebuie fructificata in scopul stimularii interesului pentru consumul turistic si nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice, sau de alta natura, intrucat in aceste situatii substituirea este in detrimentul unor programe turistice de continut.

O alta particularitate a serviciului turistic, dependenta de structura sa complexa, este eterogenitatea si, respectiv, participarea unui numar mare de prestatori la realizarea acesteia.

Dupa unii autori, principalele activitati cuprinse in ansamblul prestatiei turistice pot fi sintetizate astfel:

activitati economice implicate in serviciile de cazare-masa;

activitati economice implicate in transportul turistilor;

activitati economice privind producerea si vanzarea de bunuri pentru turisti;

activitati economice si neeconomice privind serviciile de divertisment;

activitati legate de organizarea turismului.

Din simpla enumerare a acestor activitati rezulta prezenta in structura serviciului turistic atat a elementelor specifice, cat si a unora nespecifice, importanta si locul fiecaruia si, in mod deosebit, rolul managementului in domeniul turismului. Insemnatatea acestuia creste pe masura ce numarul prestatorilor este mai mare, si domeniile lor de actiune sunt mai variate.

Consumul serviciilor turistice se efectueaza intr-o ordine riguroasa, determinata de specificul prestatiei, locul si momentul actiunii, forma de turism, etc. In figura 2.2. se prezinta schematic derularea generala a principalelor prestatii turistice si componentele acestora.

De precizat ca existenta componentelor relevate in figura este specifica doar formelor organizate ale turismului si numai atunci cand deplasarea se efectueaza cu mijloace de transport in comun. Pentru celelalte forme, serviciile sunt solicitate partial de la organizatori (in cazul turismului semiorganizat) si/sau direct de la unitatile prestatoare.

Respectarea acestei succesiuni in prestarea serviciilor infiuenteaza gradul de satisfactie obtinut in urma consumului turistic, induce avantaje in planificarea si organizarea actiunilor, dar prezinta si anumite dezavantaje, reflectate mai ales in gradul redus de utilizare a ofertei.


Figura 2.2. Schema de derulare a prestatiei turistice

Dupa cum se poate constata din aceasta schema generala, componentele de baza in procesul de derulare a prestatiei turistice, in ordinea succesiunii lor, sunt:

actiunile de propaganda si informare turistica, realizate de agentii de specialitate, birouri de turism, reprezentanti, etc., prin contacte directe si prin intermedul materialelor publicitare;

contractarea aranjamentului, respectiv a minimului de servicii solicitate si stabilirea programului de desfasurare a actiunii;

transportul si, asociat acestuia, transferul turistilor si bagajelor la hotel, sau de la un mijloc de transport la altul, in cazul in care calatoria comporta utilizarea mai multor mijloace de transport, precum si o serie de facilitati de care beneficiaza turistul pe durata transportului;

cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere;

alimentatia si prestatiile auxiliare acesteia;

agrementul in varietatea formelor sale;

transportul turistilor pe ruta de intoarcere;

de-a lungul tuturor momentelor anterioare este necesara prezenta activitatii de relatii publice, care are menirea de a asigura climatul favorabil desfasurarii consumului turistic.

1.3. Structura serviciilor turistice

In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei de servicii turistice cu noi tipuri de activitati - proces specific si turismului romanesc - ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor.

1.3.1. Criterii de clasificare

Exista o mare varietate de clasificare a serviciilor turistice, in functie de criteriile utilizate in gruparea acestora rezultand mai multe categorii de srvicii, dupa cum urmeaza:

A.         In functie de continutul prestatiei turistice se pot diferentia servicii legate de organizarea voiajului si servicii determinate de sejur.

Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport; ele privesc facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in aceasta categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistica, precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj.

Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot adauga servicii cu caracter special, determinate de unele forme particulare de turism

B. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate, ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca: vanatoare, hipism, schi, yachting, etc.) si complementare ori suplimentare (informatii, activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte, s.a.). In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turistii automobilisti, serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanta, etc.

C. O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criterii natura si forma de rnanifestare a cererii. Din acest punct de vedere se intalnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice, etc.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic, prin intermediul agentiilor de specialitate, si servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu. Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor turistilor, favorizeaza organizarea si planificarea unor actiuni, orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea stimularii cererii.

D. In functie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi platite (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan, sau posterior acesteia, si gratuite, sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision). In acest ultim caz, principalele obiective vizate sunt stimularea circulatiei turistice si asigurarea accesului larg la turism al unor categorii de solicitanti.

E. Dupa natura lor, se poate face delimitare intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si serviciile nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere, cultural-artistice etc.).

F. Alte criterii de clasificare a serviciilor turistice le pot constitui: aria de localizare a prestarii lor, forma de prezentare (globala sau in activitati independente), caracterul lor, formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, natura prestatorilor, etc.

Un model simplificat de structurare a serviciilor turistice este redat schematic in figura 3.3.

Figura Model de structurare a serviciilor turistice

1.3.2. Diversificarea ofertei de servicii

Diversificarea serviciilor turistice se numara printre preocuparile fundamentale ale organizatorilor de turism, ca una dintre principalele modalitati de stimulare a cererii turistice si de realizare a unui nivel calitativ ridicat de satisfacere a nevoilor consumatorilor - turisti.

Romania, dispunand de un patrimoniu turistic de o mare atractivitate, precum si de conditiile materiale necesare valorificarii acestuia, inscrie diversificarea ofertei de servicii ca obiectv prioritar in promovarea turismului intern si international. Varietatea si calitatea serviciilor reprezinta, asadar, mijloace importante in asigurarea competitivitatii produselor turistice romanesti pe piata internationala. In acelasi timp, diversificarea se inscrie intre solutiile principale de perfectionare in domeniul turismului, cu influenta directa asupra cresterii eficientei si atenuarii caracterului sezonier al activitatii. Ea se asociaza eforturilor de imbogatire a continutului ofertei turistice si de ridicare a calitatii acesteia.

Caile si directiile serviciilor turistice sunt numeroase, ca rezultat al complexitatii acestora. Diversificarea se poate realiza prin: antrenarea in circuitul turistic a unor zone si alcatuirea unor programe mai variate, multiplicarea actiunilor oferite turistilor in legatura cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, sporirea formelor de agrement si a serviciilor complementare. Daca, in cazul serviciilor de baza, perfectionarea priveste mai ales aspectul calitativ, categoria serviciilor complementare (suplimentare) reprezinta terenul cel mai fertil aparitiei de noi tipuri de aranjamente si facilitati.

O contributie importanta in cresterea calitatii activitatii turistice si diversificarea serviciilor revine ridicarii calificarii lucratorilor din acest sector, sporirii atentiei si solicitudinii lor fata de dorintele turistilor, precum si publicitatii turistice.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate