Studiu comparativ privind modalitatea stabilire si plata a pensiilor in Romania si o alta tara din Uniunea Europeana

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Studiu comparativ privind modalitatea stabilire si plata a pensiilor in Romania si o alta tara din Uniunea Europeana

PARTICULARITATILE SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMANIA SI AUSTRIA

Fondurile de pensii private de tip DC de pe continentul european gestioneaza in prezent economiile a peste 58 de milioane de salariati, dintre care 5 milioane sunt cei din Romania, arata studiul. Aceste fonduri de pensii administreaza circa 1,3 trilioane (mii de miliarde) de euro, castigand tot mai mult teren in practica europeana a pensiilor private. In acelasi timp, sistemele de pensii private cu 'beneficii definite' (DB) isi reduc importanta pe plan european - circa 35 de milioane de salariati europeni contribuie la asemenea fonduri de pensii, care insa gestioneaza active de circa 2,2 trilioane de euro. Impreuna, fondurile de pensii DC si DB formeaza Pilonul II european de pensii private.

Studiul EFRP a cuprins 42 de tipuri de sisteme de pensii private din 21 de state europene.Romania a fost si ea inclusa in studiu, in tara noastra fondurile de pensii functionand cu aceeasi filosofie de contributii definite, la fel ca si in restul statelor din Europa Centrala si de Est. In acest context, lucrarea de sinteza realizata de EFRP releva gradul ridicat de diversitate a fondurilor de pensii in spatiul pan-european. Design-ul schemelor de pensii de tip DC difera la capitolele participare, nivel al contributiilor, restictii investitionale, tipul garantiilor oferite, etc. Iata principalii parametri luati in considerare in documentul citat:

Nivelul de participare. Fondurile de pensii private de tip DC includ aproape 100% din populatia salariata in state ca Danemarca, Olanda si Suedia, unde participarea la aceste fonduri de pensii este cvasi-obligatorie, stabilita astfel prin contractele colective de munca la nivel national. De asemenea, participarea fortei de munca la fonduri de pensii private de tip DC este obligatorie in state ca Bulgaria, Danemarca, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia, Austria, Islanda, Elvetia, Slovacia, Slovenia, Croatia si statele baltice. Cei mai multi participanti la fondurile de pensii private de tip DC se afla in Polonia (14,5 milioane), Suedia (6,7 milioane), Danemarca (4,6 milioane), Romania (4,4 milioane - in 2009, la momentul culegerii datelor), Italia, Ungaria si Franta.

Nivelul contributiilor. In sistemele de pensii private de tip DC, cele mai ridicate rate de contributii virate catre fondurile de pensii sunt intalnite in Danemarca (circa 16% din venitul lunar al participantilor), Cipru (12,5%), Islanda (12%), Irlanda (11%) si Guernsey (10%). La polul opus se situeaza Pilonul II (de pensii private obligatorii) din Romania, cu cel mai redus nivel al contributiilor din cadrul studiului EFRP, de doar 2% (la nivelul anului 2009). Nivelul de 10% este considerat ca un minim necesar pentru a produce beneficii consistente din Pilonul II, in suplimentarea pensiei de stat.

Nivelul activelor acumulate. Dintre sistemele de pensii private de tip DC, cel mai mare volum de active nete administrate s-a acumulat pana in prezent in Marea Britanie (peste 560 de miliarde de euro), Danemarca (230 de miliarde de euro) si Elvetia (195 de miliarde de euro). Volumul activelor nete administrate de fondurile de pensii de tip DC depinde in mod direct de dimensiunea demografica a pietei muncii, vechimea sistemului si nivelul contributiilor virate la aceste fonduri de pensii.

Optiuni privind investitiile. Circa 60% dintre cele 42 de tipuri de scheme de pensii private cuprinse in studiul EFRP ofera participantilor mai multe optiuni privind investitiile efectuate de fondurile de pensii (model multifond sau 'lifecycle', 'lifestyle' pensions). Daca in vestul Europei gradul de libertate a acestei alegeri este mai ridicat, in regiunea estica a Europei sistemul prevede un numar mai redus de optiuni, precum si un tip de portofoliu investitional implicit pentru participantii care nu aleg in mod activ. In Romania, optiunile investitionale sunt deocamdata disponibile doar la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), pe baze voluntare.

Garantii privind performanta investitionala. In materie de garantii, sistemul de pensii private din Romania este singurul din regiunea Europei Centrale si de Est si unul dintre putinele din Europa care ofera clientilor atat o
garantie absoluta de performanta (randament de cel putin 0% pe toata perioada de acumulare), cat si una relativa (randament minim calculat periodic in functie de performanta medie a pietei), ceea ce asigura obtinerea de randamente investitionale competitive atat pe termen scurt, cat si pe perioade lungi de timp. Dintre fondurile de pensii cuprinse in analiza EFRP, 37% ofera un nivel minim de garantie, 25% ofera o garantie minima plus un mecanism de partajare a riscului investitional intre participant si finantatorul schemei de pensii (angajatorul, in sistemele ocupationale), 19% ofera o garantie relativa, in functie de performanta medie a pietei, iar 19% nu ofera absolut nicio garantie legata de rezultatul investitiilor. Fondurile de pensii private de tip DC care ofera garantii complexe legate de performanta investitionala sunt cunoscute in practica europeana ca fonduri '(DC) hibrid' sau 'DC cu garantii', adica un mix intre mecanismele de functionare ale DC si DB.

Legislatia de plata. Fondurile de pensii cuprinse in studiu ofera o paleta larga de optiuni privind plata beneficiilor rezultate din faza de acumulare. Cele mai multe scheme de pensii permit mai multe metode de plata (de exemplu: plata unei sume la data pensionarii si plata unei pensii viagere ulterior), motiv pentru care procentele urmatoare, adunate, nu duc la un rezultat de 100%. Astfel, posibilitatile de plata oferite de schemele de pensii de tip DC sunt:
- plata unei sume de bani la varsta pensionarii, fie integral, fie partial egala cu valoarea acumulata in cont, numita 'lump sum' (52% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere fixe - 'level annuity' (48% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere indexate - 'indexed annuity' (38% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere legate de rezultatele unor investitii - 'investment-linked annuity' (26% dintre cazuri);
- plata unor sume pe o perioada fixa de timp - procedura numita si 'retrageri programate' sau 'income drawdown' (18% dintre cazuri);
- 38% dintre fondurile de pensii ofera si posibilitatea acordarii unei pensii de urmas/supravietuitor.

Nivelul comisioanelor de administrare percepute. Dintre statele in care lansarea sistemului de pensii private a presupus costuri semnificative de marketing, in Romania functioneaza fondurile de pensii cu cel mai redus nivel al comisioanelor percepute de administratori (maxim 2,5% din contributii si 0,6% pe an din active). Spre comparatie:
- in Austria nivelul comisioanelor este de maxim 3,5% din contributii si 0,8% din active;

Pensia Comunitara

Pentru Romania, legislatia comunitara a devenit aplicabila odata cu momentul aderarii la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Coordonarea in materie de securitate sociala depinde in mare parte de schimbul de informatii intre institutii reprezentative ale diferitelor state, ceea ce implica necesitatea unei bune cooperari intre administratiile respective. Este vorba de Regulamentul Consiliului 1408/71/CE referitor la aplicarea sistemelor de securitate sociala angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul comunitatii si de Regulamentul Consiliului 574/72/CE privind aplicarea Regulamentului nr. 1408/1971, acte normative care prevad:

. egalitatea de tratament intre cetatenii statelor membre, acordarea acelorasi drepturi si impunerea acelorasi obligatii de securitate sociala intre cetatenii proprii si cei ai altor state membre, care se deplaseaza in interiorul Uniunii Europene, in vederea desfasurarii unei activitati profesionale sau a stabilirii domiciliului;

. totalizarea perioadelor de asigurare in vederea stabilirii si acordarii drepturilor, ceea ce presupune ca institutia competenta, la calcularea drepturilor ce ii revin unui lucrator migrant (persoana ce si-a desfasurat activitatea in mai multe state ale Uniunii Europene), ia in considerare atit perioadele de asigurare realizate in propriul stat, cit si perioadele realizate in celelalte state membre, drepturile fiind calculate de fiecare stat, proportional cu perioada de asigurare;

. exportul prestatiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrator migrant de a beneficia de prestatiile dobindite in statele in care si-a desfasurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu.

Un alt principiu fundamental este cel al unicitatii legislatiei aplicabile, principiu conform caruia, la un moment dat, un lucrator migrant este supus, in exercitarea activitatii sale profesionale, legislatiei unui singur stat membru, respectiv a statului unde are loc de munca, chiar daca domiciliul este pe teritoriul altui stat. Asigurarea legislatiei comunitare se face de catre organismele de legatura ale diferitelor state. In domeniul pensiilor, pentru Romania, rolul de organism de legatura este atribuit Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Aceasta institutie, impreuna cu structurile teritoriale, respectiv casele judetene de pensii, este responsabila de implementarea regulamentelor comunitare referitoare la aplicarea regimurilor de securitate sociala salariatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora, care se deplaseaza in interiorul comunitatii.

Principiile generale ale coordonarii sistemelor de securitate sociala se refera la:

- asigurarea egalitatii de tratament intre cetatenii statelor membre, respectiv acordarea acelorasi drepturi si impunerea acelorasi obligatii de securitate sociala atat cetatenilor proprii, cat si celor proveniti din alte state membre, care se deplaseaza in interiorul UE in vederea desfasurarii unei activitati profesionale sau a stabilirii domiciliului;

- determinarea legislatiei aplicabile, astfel incat o persoana care desfasoara o activitate profesionala sa nu fie supusa, in acelasi timp, mai multor legislatii de securitate sociala sau sa nu faca obiectul nici unei legislatii;

- totalizarea perioadelor de asigurare in vederea stabilirii si acordarii drepturilor de securitate sociala, ceea ce presupune ca institutia competenta, la acordarea prestatiilor ce ii revin unui lucrator migrant, ia in considerare atat perioadele de asigurare realizate in propriul stat, cat si perioadele realizate in celelalte state membre, in vederea deschiderii dreptului;

- exportul prestatiilor, ceea ce presupune dreptului unui lucrator migrant de a beneficia pe teritoriul statului membru de domiciliu, de prestatiile dobandite in statele in care si-a desfasurat activitatea.

Fiecare stat membru stabileste prestatiile de pensie potrivit legislatiei proprii in materie de asigurari sociale.

In momentul indeplinirii conditiilor de pensionare in Italia sau in Romania, se pot cumula perioadele de asigurare in conformitate cu prevederile art. 15 din Regulamentul 574/72, reprezentand normele de aplicare a Regulamentului 1408/71.

2. Conditiile de pensionare in Italia

Pentru a putea iesi la pensie, in conformitate cu legislatia italiana din domeniu, trebuie sa indepliniti una din urmatoarele conditii, expuse in mod foarte sintetic:

Ø Conditie pentru obtinerea pensiei pentru vechime in campul muncii: 40 de ani de contributii, indiferent de varsta persoanelor;

Ø Conditii pentru obtinerea pensiei de batranete in sistemul de contributii:

o femeile care au implinit varsta de 60 de ani, daca au cel putin 5 ani de contributii efective;

o barbatii care au implinit varsta de 65 de ani, daca au cel putin 5 ani de contributii efective;

o persoanele care au in total 40 de ani de contributii, indiferent de varsta acestora;

De asemenea, perioadele de studiu sunt utile pentru completarea cerintei de 40 de ani de contributii in vederea obtinerii pensiei de batranete in sistemul contributiv.

In momentul in care indepliniti conditiile de pensionare pe teritoriul Italiei, daca v-ati stabilit domiciliul in aceasta tara, trebuie sa va adresati biroului local INPS (Institutul National pentru Protectie Sociala) pentru intocmirea dosarului de pensie.

Daca doriti sa iesiti la pensie in Romania, avand domiciliul in acest stat, in momentul in care indepliniti conditiile de pensionare din acest stat, trebuie sa va adresati Casei de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale competente.

CALCULUL DREPTURILOR DE PENSII IN ROMANIA

Conditii pentru obtinerea pensiei pentru vechime in campul muncii si pensiei de batranete in Italia (Legea nr. 247 din 24 decembrie 2007);

I. Conditie privind contributiile: 35 ani

Perioada: 01/01/2008 - 30/06/2009

Varsta de pensionare:

Ø lucratori angajati: 58;

Ø liber profesionisti: 59.

II. Conditie privind contributiile minime: 35 ani

Perioada: 01/07/2009 - 31/12/2010

Varsta de pensionare:

Ø lucratori angajati:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii: 95;

o varsta minima de pensionare: 59.

Ø liber profesionisti:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii: 96;

o varsta minima de pensionare: 60.

Perioada: 01/01/2011 - 31/12/2012

Varsta de pensionare:

Ø lucratori angajati:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii:96;

o varsta minima de pensionare: 60.

Ø liber profesionisti:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii:97;

o varsta minima de pensionare: 61.

Incepand cu: 01/01/2013

Varsta de pensionare:

Ø lucratori angajati:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii:97;

o varsta minima de pensionare:61.

Ø liber profesionisti:

o suma dintre varsta persoanei si anii de contributii:98;

o varsta minima de pensionare:62.

Momente in care se poate solicita obtinerea pensiei de batranete

Completarea conditiilor de varsta si de contributii

31 martie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 iulie;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 octombrie.

30 iunie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 octombrie;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 ianuarie a anului urmator.

30 septembrie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 ianuarie a anului urmator;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 aprilie a anului urmator.

31 decembrie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 aprilie a anului urmator;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 iulie a anului urmator.

Momente in care se poate solicita obtinerea pensiei anticipate, cu indeplinirea conditiei de 40 de ani de contributii

Indeplinirea conditiei de contributii

31 martie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 iulie daca persoana are varsta de cel putin 57 de ani, implinita pana la data de 30 iunie;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 octombrie.

30 iunie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 octombrie daca persoana are varsta de cel putin 57 de ani, implinita pana la data de 30 septembrie ;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 ianuarie a anului urmator.

30 septembrie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 ianuarie a anului urmator;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 aprilie a anului urmator.

31 decembrie:

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru lucratorii angajati: 1 aprilie a anului urmator;

Ø Momentul de acordare a pensiei pentru liber profesionisti: 1 iulie a anului urmator.

3. Conditii pentru obtinerea pensiei in Romania

4. Principalele pensii acordate in Romania

a) Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.

Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati.

Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati.

Asiguratii care indeplinesc conditiile prevazute lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

b)Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele in care asiguratul:

Ø a beneficiat pensie de invaliditate;

Ø a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditiile absolvirii acestora;

Ø a satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus, concentrat, mobilizat sau in prizonierat;

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.  
La implinirea varstelor standard de pensionare sau a varstei standard reduse in conditiile art.42 din Legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere. 

c) Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

Ø accidentelor de munca;

Ø bolilor profesionale, tuberculozei, SIDA, neoplaziilor;

Ø bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. 

Beneficiaza de pensie de invaliditate si:

Ø asiguratii care satisfac obligatii militare;

Ø elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale;

Ø persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza.

d) Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas:

Ø pana la varsta de 16 ani;

Ø daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;

Ø pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b;

Ø cuantumul pensiei de urmas, in cazul orfanilor de ambii parinti reprezinta insumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 10 ani.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie stabilit conform art. 5 alin. (3).

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel: 

Ø pentru un singur urmas - 50%;

Ø pentru 2 urmasi - 75%;

Ø pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.

CONCLUZII

Principala asemanare intre cele doua categorii de pensii o reprezinta faptul ca ambele reprezinta o alternativa la sistemul de pensii administrat de stat si are o componenta proactiva, prin care sumele colectate de administratori sunt investite, urmand sa creasca valoarea pensiei primite daca randemantul obtinut de administrator este mare.

Deosebirile pornesc de la caracterul obligatoriu pentru angajatii de pana in 35 de ani al pensiei private obligatorii; in acelasi timp toti noii angajati care se angajeaza pentru prima oara (si bineinteles au varsta sub 35 de ani) vor adera in mod obligatoriu. In acelasi timp, aderarea la o pensie facultativa nu este obligatorie pentru nimeni, insa este recomandata pentru ca poate genera o crestere a veniturilor dupa pensionare.

O alta deosebire porneste de la intervalul limitat in timp in care se poate adera la o pensie obligatorie - in timp ce pentru o pensie facultativa nu exista un interval in care trebuie semnata adeziunea.