Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Prognoza 81 avertizarea tratamentelor entru combaterea daunatorilor


Prognoza 81 avertizarea tratamentelor entru combaterea daunatorilor




PROGNOZA 81 AVERTIZAREA TRATAMENTELOR ENTRU COMBATEREA DAUNATORILOR

Prin prognoza, in protectia plantelor, se intelege determinarea anticipata a momentului aparitiei probabile a unui daunator, a inmultirii si densitatii numerice a acestuia, intr-un anumit areal.

Prin avertizare se intelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire si combatere a daunatorilor, in functie de biologia acestora, in corelatie cu fenologia plantei gazda si conditiile climatice locale. Pentru daunatori, criteriul de baza in elaborarea avertizarilor este densitatea numerica, respectiv pragul economic de daunare (PED).

Primele statii de prognoza si avertizare au luat fiinta in anul 1927 la Valea Calugareasca, Odobesti si Nicoresti din initiativa academicianului Tr. Savulescu, cu scopul de a combate mai rational mana vitei de vie. Cu timpul numarul statiilor de prognoza si avertizare s-a extins si sfera lor de activitate a cuprins si alte boli si daunatori impotriva carora se emiteau avertizari.

În anul 1963 reteaua de prognoza si avertizare a fost complet reorganizata. in prezent sunt 188 de statii de prognoza si avertizare, amplasate pe intreg teritoriul tarii (cate 3 - 7 statii in fiecare judet), care stabilesc prognoza aparitiei termenelor optime de aplicare a tratamentelor pentru un numar de peste 50 specii de agenti patogeni si daunatori ai culturilor agricole.




În prezent reteaua de prognoza si avertizare este coordonata din punct de vedere administrativ de Laboratorul central de carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, iar din punct de vedere meteorologic este indrumata de Sectia de prognoza si avertizare din cadrul Institutului de Cercetari pentru Protectia plantelor Bucuresti.

Elaborarea prognozelor

Obiectivele urmarite prin prognoza sunt:

a) prevenirea la timp a aparitiei daunatorilor pe un teritoriu dat prin aplicarea tratamentelor chimice la momentul oportun, inainte de a se pcoduce pagube;

b) economicitatea lucrarilor fitosanitare.

Pentru elaborarea prognozelor se folosesc mai multe metode, dintre care cele mai utilizate sunt:

1) Prognoza aparitiei in masa a daunatorilor;

2) intocmirea hartilor de raspandire si prognoza:

3) Prognoza inmultirii daunatorilor.

1. Prognoza aparitiei in masa a daunatorilor

Prognoza aparitiei in masa a daunatorilor se reda prin harti in care se inscrie densitatea numerica a populatiei si poate fi:

a) Prognoza de lunga durata, prevede cu mult timp inainte (cateva luni sau chiar ani) aparitia in masa a speciilor de daunatori, in conditii ecologice cunoscute;

b) Prognoza de scurta durata, este o estimare reala care se elaboreaza pe baza prognozei de lunga durata si prevede aparitia populatiilor cu cateva zile inainte.

La elaboratea prognozelor este necesara cunoasterea densitatii numerice a populatiilor daunatorilor. În functie de scara de estimare a densitatii numerice, teritoriul pentru care se prevede aparitia in masa a unui daunator se imparte in zone de densitate numerica sau zone de atac. in practica, pentru realizarea acestui scop, este folosita scara de estimare a densitatii numerice (D) a daunatorului, care cuprinde 4 clase, cu urmatoarele semnificatii:

1. atacul lipseste = 0 indivizi/m2; nu exista risc;

2. atac slab = un numar redus/m2; risc tolerabil (nu se planifica tratamente);

3. atac mijlociu = numar mijlociu de indivizi/m2 (se planifica tratamente);

4. atac puternic = numar mare si foarte mare de indivizi/m2; risc mare (se planifica tratamente).

Exista pentru speciile de daunatori de importanta majora anumite limite sau praguri economice ale densitatii populatiei (PEDP) de la care volumul pagubelor produse depaseste limita daunei economice si impune aplicarea de tratamente. Pentru anumite insecte aceste limite sunt stabilite (Tabelul 1):

Tabelul 1

Limitele critice de densitate numerica a unor specii de insecte (PEDP)

Specia

Densitatea numerica

Mica

mijlocie

mare

 

Cydia pomonella

Sub 5% fructe atacate

5-10% fructe atacate

Peste 10% fructe atacate

Anthonomus pomorum

Sub 20% flori atacate Sub 10adulti/pom

20-30% flori atacate 10-20adulti/pom

Peste 30% flori atacate Peste 20 adulti/pom

Rhagoletis cerasi

Sub 5% fructe atacate

5-10% fructe atacate

Peste 10% fructe atacate

Tanymecus dilaticollis

1 adult/m2

1-3adulti/m2

Peste 3 adulti/m2

Tetranychus spp. Bryobia spp.

2 acarieni/frunza

2-6 acarieni/frunza

Peste 6 acarieni/frunza

Hyphantria cunea

Sub 1 cuib/pom

1-2cuiburi/pom

Peste 2 cuiburi/pom

Leptinotarsa decemlineata

Sub 0,5 adulti/m2

0,5-1 adulti/m2

Peste 1 adult/m2

Densitatea numerica a daunatorilor se mai poate exprima prin scari de estimare divizate in intervale de clasa diferite care sunt adoptate de unele tari, organizatii internationale sau institute de cercetari.

1. intocmirea hartilor de raspandire si prognoza

Fiecare specie de insecta daunatoare isi are limitele sale bioecologice (care corespund intervalelor de clasa) si cunoscandu-se aceste limite, se pot elabora hartile de raspandire si prognoza. În zonele cu atacuri mijlocii si puternice se va executa in timp ce in zonele cu atacuri slabe, nu se aplica tratamente.

Harta de raspandire a daunatorilor reprezinta harta unui teritoriu dat, realizata pe baza densitatii numerice sau a gradului de atac, deci este o harta a arealului de daunare.

Harta de prognoza (Figura 24) arata densitatea numerica modificata, in raport cu conditiile climatice si de activitatea zoofagilor din timpul perioadei de vegetatie. Hartile se intocmesc obisnuit in urma sondajelor efectuate in primavara.

Fig.24 Harta prognozei probabile a aparitiei ratisoarei porumbului





Tanymecus dilaticollis Gyll. (dupa Savescu)

Hartile de raspandire cu arealul de daunare reflecta prognoza probabila, care poate fi modificata de actiunea conditiilor de mediu, in timp ce hartile de prognoza reflecta prognoza reala.

Factorii meteorologici (ca factori de mediu) si zoofagii (ca factori de reglare) influenteaza densitatea numerica a speciilor daunatoare.

În raport de efectul acestori factori se pot stabili trei grupe de daunatori si anume:

1. Daunatori a caror prognoza se face dupa ciclul biologic, respectiv la aparitia adultilor (exemplu la Melolontha melolontha, Bothynoderes punctiventris, etc.). La acesti daunatori harta arealului de daunare corespunde in general cu harta pentru prognoza reala.

2. Daunatori a caror prognoza se stabileste dupa echilibru biologic, la care data aparitiei daunatorului corespunde cu anul in care efectivul populatiei speciei daunatoare ajunge maxim, in comparatie cu cel al zoofagilor. Densitatea numerica a daunatorului este reglata de fauna utila. De exemplu densitatea plosnitelor cerealelor (Eurygaster spp. si Aelia spp.) este dirijata de zoofagii Trissolcus spp., Telenomus spp., iar unele specii de lepidoptere (Scotia segetum, Mamestra brassicae, Ostrinia nubilalis, etc.) sunt limitate in dezvoltare de viespile din genul Trichogramma.

3. Daunatori a caror prognoza se stabileste dupa efectul comun al factorilor de mediu. Dintre factorii ecologici, in special temperaturile ridicate si lipsa de precipitatii favorizeaza dezvoltarea si reproducerea majoritatii daunatorilor. În felul acesta se explica ca cele mai mari pagube se inregistreaza in anii si perioadele de seceta.

În ciclul sau evolutiv fiecare specie are anumite etape critice, cand este mai sensibila si mai usor de distrus (mai ales ponta si larvele in primele varste). De asemenea prezinta importanta cunoasterea fenofazelor plantei cultivate si perioadele lor de sensibilitate la atacul daunatorilor. Astfel, perioada critica pentru porumb si sfecla la atacul gargaritelor (Tanymecus Bothynoderes) este in faza rasaririi plantelor, la in si canepa la atacul puricilor (Aphthona, Phyllodes) de la rasarire si pana cand plantele depasesc faza de bradut. Perioada de atac a mustelor cerealelor (Oscinella) se esaloneaza pe un interval de 10 - 17 zile de la rasarire pana la faza cand plantele au 3 - 4 frunze.

În figura 24 se prezinta harta prognozei probabile a aparitiei gargaritei porumbului - Tanymecus dilaticollis.

3. Prognoza inmultirii daunatorilor

Gradul de inmultire reprezinta numarul de generatii pe care o specie heteroterma il poate realiza in conditii determinante ale mediului, grad ce se poate stabili prin termogramele inmultirii.

Termograma inmultirii este o cartograma care exprima grafic raspandirea si gradul de inmultire al unei specii prin efectul temperaturii efective. Termogramele se intocmesc plecand de la temperaturile medii lunare absolute (tn) care, prin calcul, se reduce la echivalentul temperaturilor medii constante corespunzatoare (t'n). Temperaturile constante din diferite localitatii unite intre ele, daca au valori egale, se numesc bioizoterme (t'n).

Bioizotermele se calculeaza dupa relatia:

t'n = t0 + å (tn + t0) in care

n

t'n = cuantumul de temperatura;

to = pragul biologia

tn = temperatura medie lunara

n = 12 (lunile dintr-un an)

Termogramele inmultirii unei specii reprezinta deci o harta in care sunt inscrise izotermele (t'n) determinate prin calcul in functie de temperatura (tn) si de pragul biologic (to). Izotermele stabilite pe harta pentru un teritoriu dat, delimiteaza zonele in care populatia unei specii este raspandita sau in care raspandirea ei este posibila, indicand in acelasi timp si numarul de generatii anuale. Izotermele sunt proprii fiecarei specii si pentru anumite localitati.

Termogramele inmultirii prezinta o deosebita importanta in aprecierea gradului de inmultire al unei specii, in functie de conditiile meteorologice locale si sunt adesea folosite ca mijloace de prognoza a inmultirii si de avertizare a termenelor de aparitie.

Elaborarea prognozelor comporta intocmirea in prealabil a hartilor de raspandire si apoi analiza conditiilor pedoclimatice, ca factori de fluctuatie si a celor biocenotici, ca factori de reglare.

Activitatea insectelor daunatoare depinde de o serie de constante de dezvoltare (prag biologic, prag de prolificitate, etc.), a caror cunoastere permite posibilitatea prevederii atacului. Dezvoltarea cea mai favorabila a insectelor are loc numai in anumite limite de temperatura, care reprezinta temperatura optima si este caracteristica fiecarei specii (de exemplu pentru buha semanaturilor temperatura optima de dezvoltare este de 18 - 25C, pentru gargarita graului 20 - 23C, pentru carabuselul vitei de vie 16 - 23C, etc.).

Pentru dezvoltarea unui stadiu sau a unei generatii, fiecare specie are nevoie de o anumita cantitate de temperatura efectiva exprimata prin constanta termica (K). În raport de constanta termica se poate prevedea aparitia probabila a stadiilor daunatoare ale unei specii si se poate determina numarul de generatii dintr-o zona data, elemente deosebit de importante in prognoza pe termen scurt a daunatorilor. De exemplu, gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) are constanta termica K = 387, care pe stadii este repartizata astfel: pentru stadiul de ou 45, de larva 182, de pupa 100 si pentru adult 60. Pe baza acestor valori se poate prevedea evolutia primei generatii in orice localitate din tara, prin calculul temperaturilor efective zilnice pornind de la to = 11C.

Prognoza aparitiei daunatorilor se poate face si dupa fazele de dezvoltare ale plantelor (fenologia plantelor) si dezvoltarea stadiilor daunatorului. De exemplu, adultii de Scotia segetum apar in fenofaza infloririi ridichii salbatice iar larvele de Scotia segetum cand inspica secara; zborul fluturilor de Mamestra brassicae corespunde cu fenofaza de inflorire a marului iar aparitia larvelor cu cea de inflorit a teiului; Hoplocampa minuta apare la inceputul infloririi mirobolanului, etc. Aceste observatii legate de fenofazele plantelor se pot efectua pentru toate stadiile de dezvoltare ale daunatorului, specificandu-se perioada de atac si astfel se intocmesc calendare biofenologice pe zone geografice limitate. Pe baza observatiilor biofenologice si a datelor climatice se poate face prognoza din timp a aparitiei stadiilor mai periculoase ale daunatorilor dintr-o zona data.

4. Avertizarea aplicarii tratamentelor

Prin avertizare se intelege stabilirea termenelor de aparitie a unui daunator pe un anumit teritoriu, in vederea aplicarii tratamentelor de combatere. De fapt avertizarea este o prognoza de scurta durata.

Pe baza datelor de aparitie, a densitatii numerice a daunatorilor si conditiile climatice, specialistii de la statiile de prognoza si avertizare emit buletine de avertizare catre unitatile agricole asupra necesitatii si termenelor optime de aplicare a tratamentelor chimice, indicandu-se pesticidele ce se vor folosi si concentratiile acestora.

În tabelul 2 sunt specificati daunatorii pentru care se emit avertizari.

Avertizarea aplicarii tratamentelor impotriva daunatorilor se face dupa urmatoarele criterii: criteriul biologic, fenologic si ecologic.

a) Criteriul biologic, consta in stabilirea termenelor optime de combatere dupa anumite caracteristici biologice ale daunatorilor (aparitia si zborul adultilor), stabilindu-se curba de zbor. La principalele specii de lepidoptere si diptere daunatoare pomilor si vitei de vie, curba de zbor se stabileste in functie de numarul adultilor capturati zilnic, fie la custile de avertizare, la cursele luminoase sau la capcanele cu feromoni sexuali specifici. Termenele optime de combatere se considera in general la 2 - 3 zile de la inregistrarea curbei maxime de zbor.

b) Criteriul fenologic, consta in stabilirea datei avertizarii dupa o anumita faza fenologica a plantei atacate sau a anumitor plante de cultura sau din flora spontana, luate ca indicator. Acest criteriu se bazeaza pe corelatia care exista intre aparitia stadiului biologic pagubitor si fenofaza plantei gazda. Astfel, tratamentele pentru gargarita mazarii (Bruchus pisorum) se vor avertiza la formarea primelor pastai; tratamentele pentru viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta), cand 15 - 20% din petalele soiurilor D'Agen si Tuleu gras s-au scuturat; la gargarita florilor de mar {Anthonomus pomoruni) tratamentele se fac cand soiurile Jonathan, Parmen auriu si Cretesc au inceput sa infloreasca; pentru molia verde a strugurilor (Lobesia botrana), combaterea larvelor primei generatii se face cand lastarii vitei de vie au 17 - 18 frunze, iar pentru larvele generatiei a doua, cand soiul Perla de Csaba intra in parga.

c) Criteriul ecologic, se bazeaza pe anumite particularitati ale daunatorului ca: durata dezvoltarii stadiilor daunatoare, suma de temperaturi efectiv realizate, umiditatea relativa a aerului, etc.

Metodicile folosite in avertizarea tratamentelor sunt specifice pentru fiecare specie. in practica avertizarii tratamentelor se tine seama de cel putin 2 criterii, dintre care cel biologic este obligatoriu.

Datele celor 3 criterii se inscriu intr-un grafic si prin corelarea lor se emit avertizarile.

Prin aplicarea tratamentelor la avertizare se reduce numarul acestora ceea ce contribuie in mare masura la scaderea reziduurilor toxice si la mentinerea echilibrului biocenotic.

Tabelul 2

Lista daunatorilor pentru care se emit avertizari

Nr crt

Denumirea daunatoruiui

stiintifica

populara

Scotia segetum Schiff.

Buha semanaturilor

Zabrus tenebrioides Goeze.

Gandacul ghebos

Eurygaster spp sl Aelia spp.

Plosnitele cerealelor



Agriotes spp.

Gandacii pocnitori

Tanymecus dilaticollis Gyll.

Ratisoara porumbului

Bothynoderes punctiventris G.

Gargarita sfeclei

Aphthona euphorbiae Sch.

Puricele inului

Citellus citellus L.

Popandaul

Cricetus cricetus L.

Hareiogul

Microtus arvalis Pall.

Soarecele de camp

Contarinia medicaginis Kieff.

Musculita galicola a florilor de lucerna

Apion apricans Herbst.

Gargarita florilor de trifoi

Phylloxera vastatrix Planch.

Filoxera vitei de vie

Lobesia botrana Schiff.

Molia verde a strugurilor

Pulvinaria vitis L.

Paduchele lanos al vitei

Tetranychus urticae Koch.

Acarianul comun al vitei

Eriophyes vitis Nal.

Erinoza vitei de vie

Quadraspidiotus perniciosus C.

Paduchele din San Jose

Hoplocampa minuta Christ.

Vespea neagra a punelor



Laspeyresia pomonella L.

Viermele merelor

Anarsia lineatella Zell.

Molia vargata a piersicului

Laspeyresia funebrana Tr.

Viermele prunelor

Anthonomus pomorum L.

Gargarita florilor de mar

Hyphantria cunea Drury.

Omida paroasa a dudului

Bruchus pisorum L.

Gargarita mazarei

Mamestra brassicae L.

Buha verzei

Leptinotarsa decemlineata Say.

Gandacul din Colorado

Delia antiqua Meig.

Musca cepei

Bryobia rubioculus Sch.

Acarianul brun al pomilor

Panonychus ulmi Koch.

Acarianul rosu al pomilor

Operophtera brumata L.

Cotarul verde

Lithocolletis blancardella F.

Molia miniera a frunzelor de mar

Stigmela malella Stt.

Minierul linear

Eulecanium corni Bche.

Paduchele testos al prunului






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate