MARARUL Anethum arvense

MARARUL Anethum arvense

Importanta. Mararul se cultiva pentru frunzele si tulpinile tinere care sunt utilizate la aromatizarca diferitelor preparate culinare sau in industria conservelor precum si la pregatirea muraturilor. Originea si raspandirea culturii. Mararul este originar din sudul Europei fiind cunoscut si cultivat inca din antichitate de egipteni, greci si romani. Particularitati biologice. Mararul este o planta anuala, care formeaza in sol o radacina pivotanta, slab ramificata. Tulpina este inalta de 80-120 cm, erecta, cilindrica, fistuloasa. Frunzele sunt de 2-3 ori penat sectate, cu foliole filiforme. Florile sunt mici, galben-verzui, grupate in inflorescente de tip umbela compusa, cu polenizare entomofila. Fructele sunt de tip achena, de forma eliptica, turtita dorsoventral, lungi de 2 -5 mm si cu latime de 1,5-3 nun, cu marginile aripate, de culoare cafenie. Soiuri. De Brad si diferite populatii locale. Relatiile cu factorii de vegetatie. Este o specie cu cerinte moderate fata de temperatura. Semintele incep sa germineze la +3°C iar temperatura optima de crestere a plantelor este de 16-18°C fiind insa sensibile la inghet. Fata de lumina are cerinte mai reduse, dar in conditii de umbrire plantele sunt alungite si mai putin aromate. In conditii de zi lunga, asociate cu temperaturi ridicate plantele emit mai repede tulpinile florifere, in detrimentul productiei de frunze. Are cerinte mari fata de umiditate in special la germinarea semintelor si la inceputul perioadei de vegetatie. Mararul prefera solurile afinate, fertile, cu capacitate buna de retinere a apei.

TEHNOLOGIA DE CULTURA. In asolament poate sa urmeze dupa orice planta legumicola, cu exceptia celor din fam. Apiaceae. Terenul se pregateste in mod obisnuit. Toamna, pe terenurile mai putin fertile, se administreaza 25-30 t/ha gunoi de grajd, 300-350 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare potasica, dupa care se ara, la 28-30 cm. Primavara se fertilizeaza cu 150 kg/ha azotat de amoniu, se erbicideaza si se pregateste patul germinativ. Cultura se infiinteaza prin semanat direct, primavara, incepand din luna aprilie, esalonat pana la sfarsitul lunii iunie. Se seamana patru randuri pe strat, la 20-25 cm intre randuri, folosind 8-10 kg samanta/ha. Lucrarile de ingrijire constau in combaterea buruienilor prin prasile mecanice si manuale, udari in perioadele secetoase, o fertilizare faziala cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu, in per de crestere activa. Recoltarea frunzelor verzi incepe knd plantele au 10-15 cm inaltime. Frunzele verzi se recolteaza prin taiere, in mai multe etape sau prin smulgerea plantelor, valorificandu-se sub forma de legaturi. Apoi se usca la umbra, urmand a fi valorificate in industria conservelor, pt muraturi. Productia este de 6-10 t/ha frunze verzi si 12-15 t/ha tulpini in faza de inflorire.

CULTURA IN AMESTEC se poate practica pe suprafete mici, prin amestecarea semintelor de morcov sau patrunjel cu o cantitate mai mica de seminte de marar.

IN SERE SI SOLARII mararul se poate cultiva in asociere cu ceapa verde, ridichi de luna, salata, pe margmea straturilor sau pe langa registrele de incalzire precum si pe partea laterala a solariilor. Se seamana la distante de 10-15 cm intre randuri, folosind 8-10 g/m2.

PRODUCEREA SEMINTELOR se realizeaza in mod obisnuit, procedandu-se ca la culturile pentru consum. Dupa rasarire, plantele se raresc, pe rand la 25-30 cm. Recoltarea se realizeaza la maturitatea in parga pentru a preveni scuturarea semintelor. Tulpinile se taie de la baza se lasa apoi la uscat, dupa care se treiera. Productia de seminte este de 400-600 kg/ha.