Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Intretinerea familiilor de albine în perioada de roire


Intretinerea familiilor de albine în perioada de roire




INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE ÎN PERIOADA DE ROIRE




 

intelegerea modului prin care se realizeaza inmultirea familiei de albine, prin roire naturala sau prin roire dirijata

Roirea naturala

Înmultirea familiilor de albine prin roirea naturala

Echilibru biologic doici-puiet

Combaterea roirii





Prinderea roiului

Introducerea roiului in stupul pregatit

Roiurile secundare

Instinctul de roire se declanseaza in mod obisnuit intre 25 mai si 1 iulie, perioada in care familiile de albine ajung la dezvoltarea maxima, capabile sa valorifice corespunzator culesul oferit de tei, faneata si zmeura.

In perioada de pregatire a familiilor pentru roire albinele devin inactive, astfel incat in aceasta perioada se poate spune ca nu avem recolta de miere. Familiile de albine care se pregatesc pentru roire se recunosc prin faptul ca isi reduc simtitor activitatea de zbor si de depozitare a nectarului si polenului, inceteaza cladirea fagurilor artificiali, cladesc numeroase celule de trantor si botci, matca inceteaza ouatul, astfel suprafetele ocupate cu puiet necapacit se reduc treptat, pana cand acesta dispare complet, iar aparitia de oua in botci reprezinta „semnalul” declansarii roitului, respectiv intrarea familiei de albine in „frigurile roitului”.

Un alt semn al roitului este asa numita „barba”, albinele nu mai au unde sa depuna nectar, isi reduc munca si se aglomereaza pe peretele din fata al stupului. Cel mai caracteristic semn este insa intinderea puietului in faguri, lasand neocupati doar fagurii din marginile cuibului.

Mentinerea familiilor in stare activa se realizeaza prin aplicarea urmatoarelor masuri: dotarea familiilor de albine cu matci tinere din suse cu instinct de roire diminuat, mentinerea in interiorul stupului a unei temperaturi optime si a unui echilibru biologic normal.

În general, matcile tinere si cele care provin din familii neroitoare au o capacitate de producere a „substantei de matca” mult mai mare, ceea ce contribuie la inhibarea dezvoltarii ovarelor albinelor lucratoare si prevenirea roitului. „Substanta de matca” este recoltata de albine prin lins de pe corpul matcii si difuzata tuturor albinelor prin schimbul de hrana care arte loc in familiile de albine.

Temperatura optima din interiorul stupului se mentine prin intretinerea familiilor de albine in stupi de mare volum, deschiderea maxima a urdinisurilor, marirea la timp a volumului stupilor prin largirea cuiburilor cu faguri goi sau artificiali, prin atasarea de magazii sau corpuri suplimentare, inversarea corpurilor la stupii multietajati pentru a muta corpul cu botci „insamantate” pe fundul stupului sau prin intercalarea de faguri goi intre ramele cu puiet, cat si prin asezarea stupilor la umbra.

Mentinerea unui echilibru biologic intre numarul albinelor doici si cantitatea de puiet tanar ce trebuie hranit, reprezinta o alta masura importanta pentru mentinerea familiilor in stare activa si echilibrarea populatiei intre familiile de albine.

Echilibrul biologic este normal cand unei larve ii revin 3-4 albine doici. Cand numarul doicilor depaseste aceasta limita, apare un surplus de doici care nu-si pot valorifica laptisorul, fapt pentru care este consumat de albine, ceea ce determina o hipertrofie ovariana si modificari de comportament, concretizate prin aparitia instinctului de roire. În aceasta situatie, pentru a impiedica eclozionarea unor noi generatii de albine tinere, se ridica saptamanal cate un fagure cu puiet gata de ecloziune si se introduce in familii slabe, iar de la acestea se dau in schimb rame cu oua si puiet tanar pentru hranire. Datorita numeroaselor interventii, acest procedeu este aplicabil numai in stupinele cu un efectiv redus de familii de albine, avand totodata inconvenientul ca nu permite efectuarea selectiei familiilor valoroase. În stupinele mari este necesar a se forma in corpul superior al stupului multietajat un roi de albine tinere, care in timpul culesului se unifica cu familia din care a provenit sau se mentine ca familie ajutatoare.

Suprimarea periodica a botcilor cu larve nu impiedica roitul ci, din contra, mareste perioada de inactivitate a familiilor de albine.

Combaterea roirii se poate face si prin divizarea temporara a familiei de albine, procedeu ce difera in functie de tipul de stup. Astfel, in stupul orizontal, dupa distrugerea tuturor botcilor existente, se ia fagurele pe care se afla matca si impreuna cu alti 2-3 faguri cu puiet necapacit se vor amplasa la capatul opus al stupului, separandu-se cu gratia despartitoare si deschizandu-se urdinisul secundar. În spatiul dintre cele doua cuiburi se interpun mai multi fagurii artificiali. În familia fara matca vor apare botci, iar dupa 2-3 saptamani cele doua familii se unesc din nou, ramanand in familia reunificata o singura matca, de obicei cea tanara. Prin acest procedeu s-a reusit astfel impiedicarea roirii si obtinerea unei familii puternice.

În stupii multietajati, fagurele pe care se gaseste matca, impreuna cu 2-3 faguri cu puiet necapacit si 2-3 faguri artificiali se vor aseza in corpul de jos. În corpul de sus, despartit de o gratie, se pun fagurii cu celule goale si fagurii artificiali. În corpul al treilea se vor aseza toti fagurii cu puiet, corp in care albinele vor construi botci, dar nu pentru roire, ci pentru a-si creste o noua matca. Albinele din cele doua familii nou formate vor utiliza in comun corpul al doilea pentru depozitarea nectarului. Dupa terminarea culesului si extragerea mierii, cele doua familii se vor unifica, ramanand in familia astfel formata numai matca tanara.

De fapt, in momentul iesirii roiului primar, in familia mama exista mai multe botci capacite sau necapacite. Prima matca care se naste, se si grabeste sa-si distruga rivalele potentiale aflate in botci. În cazul unor nasteri simultane, matcile se lupta intre ele, dar, daca familia pregateste un roi secundar, isi apara botcile de prima matca eclozionata, astfel ca la plecarea roiului secundar cu o matca neimperecheata raman in botci gata de ecloziune mai multe matci. Matcile care se pregatesc sa eclozioneze precum si matca eclozinata, ce se pregateste sa plece cu roiul secundar sau tertiar, emit sunete specifice numite „cantecul matcilor”. Roiul al doilea sau secundar iese la aceleasi ore ca si primul, este mai slab decat acesta, zboara mai departe de stup si, de obicei, se aseaza mai sus. Uneori, din cauza invalmaselii plecarii, albinele scapa de sub supraveghere matcile tinere din botci si multe din acestea reusesc sa plece cu roiul, acesta putand avea 4-7 matci neimperecheate.

La o zi dupa iesirea roiului secundar, familia mama mai poate da inca un roi mai mic, apoi dupa o alta zi inca unul, pana cand aceasta se epuizeaza in totalitate. Ultima matca ramasa este ingrijita de albinele din cuib, se imperecheaza si incepe ouatul.

Dupa ce a iesit din stup, roiul se va aseza pe un suport oarecare in apropierea vetrei stupinei, pana cand albinele cercetase se vor intoarce si vor comunica locul noului adapost. În acest moment, apicultorul trebuie sa actioneze prin diferite mijloace pentru prinderea lui.

Atunci cand roiul se aseaza pe o ramura de pom, apicultorul fie ca va taia ramura respectiva, fie ca va scutura roiul intr-o ladita, denumita roinita. Daca suportul nu se misca, desprinderea roiului se poate face prin periere, dupa o prealabila stropire cu apa.

În situatia cand roiul se aseaza pe suporturi greu accesibile, prinderea lui se poate face cu ajutorul unui fagure fixat pe o prajina. Fagurele cu urme de miere se apropie usor de ciorchinele roiului si dupa trecerea albinelor pe el se aseaza intr-un corp gol si operatiunea se reia pana la capturarea intregului roi.

Apicultorul va fi atent ca intre albinele capturate sa se gaseasca matca, in caz contrar, acestea vor zbura din nou la locul initial.

Uneori roii pot fi ademeniti de catre apicultor sau opriti din zbor. Eficienta acestor metode este discutabila, dar redam cateva din acestea:

- intr-o solutie alcoolica de propolis se adauga putina esenta de Melissa officinalis (roinita) sau extract de coaja de lamaie. Se iau cateva cosnite cu faguri vechi, bine pastrati, sau cativa stupi goi, se toarna intre faguri sau se freaca numai peretii stupului cu aceasta solutie si se aseaza astfel pregatiti intre crengile catorva copaci din apropierea stupinei;

- o coaja de stejar de forma dreptunghiulara (20/30 cm) se freaca pe partea zgrunturoasa cu solutia de mai sus, astfel ca porii acesteia sa se imbibe bine. Se prinde scoarta cu o franghie de ramura unui copac, la umbra, de asa maniera incat sa permita lasarea ei cu usurinta in jos de la celalalt capat, in momentul in care roiul s-a asezat pe aceasta;

- in momentul in care roiul s-a desprins de pe creanga si vrea sa-si ia zborul, se poate ciocanii intr-o tigaie veche si sparta, incercand astfel sa sugeram albinelor apropierea unei primejdii si obligarea lor sa se opreasca din zbor. Daca aceasta metoda da rezultate minime, o eficienta mai mare se obtine prin pulverizarea unui jet de picaturi mici si dese asupra roiului ce-si ia zborul.

Dupa prinderea roiului in roinita, acesta se introduce in stupul pregatit din timp cu 4-5 rame cu faguri artificiali. Se scutura peste ei roiul si cu ajutorul fumului se aranjeaza usor podisorul si capacul, urdinisul fiind deschis. Dupa o ora sau seara se mai introduc in stup restul de faguri, in asa fel incat albinele sa fie bine repartizate pe faguri. Daca nu este cules se adauga un fagure cu miere, sau se administreaza intr-un hranitor, sirop de zahar.

Introducerea roiului in stupul pregatit, se poate face si prin scuturarea albinelor din roinita pe o panza intinsa in fata lui, dar care lasa urdinisul larg deschis. La o distanta de 30-40 cm de urdinis se rastoarna continutul roinitei, iar dupa un moment de dezorientare in care albinele se imprastie in toate directiile, gramada de albine se organizeaza si, atrase de mirosul fagurilor artificiali, patrund in stup. La o privire mai atenta se poate descoperii printre albine si matca roiului.



La 24 de ore dupa instalarea roiului se verifica prezenta matcii si in cazul roiului primar, inceperea ouatului. În lipsa culesului, fie se introduc 1-2 faguri cu miere, fie se administreaza de doua ori pe saptamana 700-800 ml sirop. Prin aceasta lucrare se urmareste obtinerea intr-o perioada scurta de timp a 5-6 faguri cu puiet, inainte de inceperea perioadei de criza care se situeaza la 3 saptamani de la instalarea roiului, ca urmare a pierderii unei parti din albinele componente si a lipsei albinelor tinere. Nu se recomanda utilizarea fagurilor vechi, deoarece acestia pot constitui o sursa de infectare a roiului care prin excelenta este sanatos.

În mod normal, la inceputul lunii septembrie, un roi primar, iesit in prima jumatate a lunii iunie, trebuie sa aiba cel putin 8 faguri claditi din care 5-6 cu puiet si o parte din proviziile de iernare.

Roiurile secundare sunt mai slabe decat cele primare. Ele sunt cu 7-8 zile mai tarzii, nu au matca imperecheata, iar declansarea ouatului se produce mai tarziu, la 10-15 zile de la declansarea roitului. Aceste roiuri se verifica la fiecare 2-3 zile pentru a urmari imperecherea matcilor si inceperea ouatului. Matcile pierdute la imperechere se inlocuiesc cu altele, sau roiul respectiv se uneste cu altul. Dupa un interval de 10-12 zile de la inceperea ouatului, se apreciaza calitatea matcii si dupa modul de capacire a puietului, iar apoi lucrarile de ingrijire decurg la fel ca si la roiurile primare.

Daca la intrarea in iarna, roiurile secundare unt slabe se unesc pentru a avea o putere de cel putin 1,5 kg albina, in caz contrar, sansele de supravietuire peste iarna sunt reduse.

 

Test de autoevaluare 1 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Cand se declanseaza instinctul de roire?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 91.

Roirea artificiala

 

Dezavantajele roirii naturale

Reguli pentru roirea artificiala

Metode de inmultire artificiala a familiilor de albine

Roirea naturala, ca mijloc de inmultire a familiilor de albine, nu este o metoda eficace si prezinta o serie de neajunsuri cum ar fi:

- imposibilitatea dirijarii planificate a inmultirii familiilor de albine;

- diminuarea activitatii familiilor in perioada premergatoare roitului, urmata de divizarea acestora, tocmai in perioada culesului principal, determinand scaderea sau chiar compromiterea productiei;

- riscul de a se pierde o parte din roiuri, datorita imposibilitatii supravegherii continue, sau a zborului lor la distante mari;

- inmultirea tocmai a familiilor cu instinct pronuntat de roire.

Pentru ca operatiunile de inmultire artificiala a familiilor de albine sa dea rezultate superioare roirii naturale, este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

- roii sa fie dotati de la inceput cu matci imperecheate, numai in cazuri cu totul exceptionale se vor forma roi cu matci neimperecheate;

- roii cu matci imperecheate se formeaza de la inceput mai puternici, pe 5-6 faguri, iar cei cu matci nefecundate se organizeaza cu mai putina populatie si se vor ajuta ulterior cu rame cu puiet;

- roirea artificiala se va face in functie de tipul de cules existent in regiune. Astfel, in zonele cu un cules timpuriu, cum ar fi cel de salcam, inmultirea se executa la sfarsitul acestuia, iar in regiunile unde culesul principal este vara, roirea se executa cu aproximativ 45 zile inaintea infloririi plantelor furnizoare de nectar;

- pentru inmultire se vor folosi numai familiile puternice si perfect sanatoase.

În practica apicola se folosesc frecvent urmatoarele metode de inmultire artificiala a familiilor de albine: divizarea, stolonarea si mutatia simpla.

Înmultirea prin divizare reprezinta metoda de baza a inmultirii familiilor de albine, este usor de aplicat si da rezultate bune. Se executa in cursul unei zile cu zbor intens, cand majoritatea albinelor lucratoare sunt plecate la camp. Metoda are avantajul ca se poate aplica si in cazul unei singure familii, dar ea trebuie sa fie puternica si sanatoasa.



Metoda consta in impartirea egala a albinelor, puietului si rezervelor de hrana ale familiilor supuse acestei operatiuni in doi stupi, care se aseaza de o parte si de alta a locului familiei de baza, in asa fel incat, albinele culegatoare sa se imparta cat mai egal intre cele doua familii rezultate. În cazul in care unul dintre roiuri a primit mai multe albine, obisnuit cel in care se gaseste matca, se procedeaza la o usoara indepartare a acestuia de locul stupului vechi si, in schimb, in mod corespunzator, il apropiem pe cel cu mai putine albine. Urdinisurile stupilor care adapostesc roiurile formate se reduc la jumatatea urdinisului familiei de baza. Seara, roiului fara matca, ce se recunoaste dupa albinele agitate de la urdinis, i se da o matca imperecheata, protejata intr-o colivie, care se elibereaza in seara zilei urmatoare.

Înmultirea prin stolonare este o alta metoda eficace de inmultire care constituie si un mijloc practic de mentinere a familiilor in stare activa. Metoda consta in ridicarea a una pana la trei rame cu puiet capacit si a doua rame cu rezerve de hrana din familia supusa inmultirii, care se introduc intr-un stup cu urdinisul micsorat la 1-3 cm. Pentru compensarea albinelor culegatoare de pe fagurii mutati, care se reintorc la familia de baza, in mod corespunzator cu numarul de rame cu puiet ridicat, se scutura albinele tinere de pe acelasi numar de faguri cu puiet necapacit, in roiul nou format. Pana la formarea albinelor culegatoare proprii, roiului i se administreaza in celulele unui fagure gol 100-200 ml apa. La efectuarea acestor operatiuni se va lucra cu deosebita atentie pentru a nu lua odata cu ramele si matca familiei de baza. Stupul cu roiul format se muta pe un loc nou in stupina. Roiului format i se va da o matca imperecheata in colivie sau o botca matura.

Roiul stolon se poate forma si de la mai multe familii de baza, adica pe 6-8 rame cu puiet, situatie in care albinele roiului format se afuma, pentru a se uniformiza mirosul si a se preveni astfel atacul dintre albine. Pentru a preveni depopularea roiului se recomanda tinerea acestuia cu urdinisul inchis 24 ore, timp in care se iau masuri de umbrire, pentru a preveni supraincalzirea.

Înmultirea prin mutatie simpla se aplica la familiile la care a aparut deja instinctul de roire, constituind totodata si un mijloc de combatere a roitului natural si ca urmare a aplicarii, productia de miere creste cu 30,3% fata de familiile neinmultite. În sudul tarii, aceasta inmultire se executa dupa culesul de salcam, iar in Transilvania se face chiar la inceputul acestuia, pentru ca roii sa-si stranga proviziile necesare de la al doilea cules, respectiv de la culesul principal (fanete).

Pentru fiecare roi planificat a fi obtinut prin aceasta metoda sunt necesare doua familii de baza numite A si B. Pe locul familiei A se aseaza un stup echipat cu faguri artificiali, cu o rama de miere si cu fagurele pe care se gaseste matca peste care se scutura toate albinele familiei A. Roiul nou format se comporta ca un roi natural, care are in plus toate albinele culegatoare ale familiei A si care, intr-un timp scurt, va cladi toti fagurii artificiali. Stupul A se muta in locul stupului B pentru a se popula cu albine culegatoare, iar stupul B se instaleaza pe un alt loc in stupina. Din puietul capacit, familia A, in decurs de o saptamana, isi va forma noi albine tinere, iar in botcile existente, o noua matca. Familiei B, pana la obtinerea albinelor culegatoare, i se administreaza 200-300 ml apa intr-un fagure gol.

 

Test de autoevaluare 2 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Care sunt metodele de inmultire artificiala a familiilor de albine?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 91.

 

În loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul Unitatii de invatare .

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare Unitate de invatare pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de invatare

 

Prezentati in maxim o pagina in ce ar consta avantajele/dezavantajele roirii naturale sau dirijate.

 

Raspuns 1

Cand se declanseaza instinctul de roire?

*Instinctul de roire se declanseaza in mod obisnuit intre 25 mai si 1 iulie, perioada in care familiile de albine ajung la dezvoltarea maxima, capabile sa valorifice corespunzator culesul oferit de tei, faneata si zmeura.

Raspuns 2

Care sunt metodele de inmultire artificiala a familiilor de albine?

În practica apicola se folosesc frecvent urmatoarele metode de inmultire artificiala a familiilor de albine: divizarea, stolonarea si mutatia simpla.

 

Bura, M. si colab., Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005;

Cirnu, L, Roman, Gh., Din viata albinelor, Editura Ceres, Bucuresti, 1986;

Lazar, St., Bioecologie si tehnologie apicola, Editura Alfa Iasi, 2002

Marghitas, L.A., Albinele si produselelor, Editura Ceres, Bucuresti, 2005







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate