Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
EXAMENUL RADIOIMAGISTIC IN O.R.L.


EXAMENUL RADIOIMAGISTIC IN O.R.L.


EXAMENUL RADIOIMAGISTIC IN O.R.L.

Explorarea radiologica a sinusurilor fetei, mastoidelor si a stancilor temporale ne da relatii asupra pneumatizarii, configuratiei si intinderii cavitatilor dar si asupra proceselor patologice care se traduc radiologic prin modificarea transparentei, continutului cavitatii sinusale sau conturului lor osos.

De o deosebita utilitate este astazi CT-ul care se efectueaza cu sectiuni subtiri de 1mm si cu inalta rezolutie; pe imaginile in plan axial si coronar se evidentiaza conductul auditiv extern, urechea medie cu oscioarele, conductul auditiv intern, canale semicirculare, vestibulul si melcul.

SINUSURILE FETEI



Sinusurile fetei sunt in numar de 8, simetrice de o parte si de alta a liniei mediane si se impart in sinusurile anterioare si sinusurile posterioare.

Sinusurile anterioare sunt reprezentate prin: sinusurile maxilare, sinusurile frontale si celulele etmoidale anterioare. Ele se deschid si se dreneaza in meatul mijlociu.

Fig. 365 Aspectul normal al sinusurilor frontale

Sinusurile posterioare sunt sinusurile sfenoidale si celulele etmoidale posterioare si se deschid in meatul superior.

SINUZITELE ACUTE pot fi catarale si purulente.

Sinuzitele acute catarale, radiologic, produc o opacifiere difuza a sinusului datorita micsorarii cantitatii de aer din sinus, explicata prin ingrosarea mucoasei si existentei exudatului care poate fi seros, mucos, purulent, determinand grade diferite de opacifiere. Rareori, se constata ingrosarea mucoasei in ,,chenar marginal", ca o banda opaca de jur imprejurul peretilor ososi ai sinusului bolnav.

Fig. 366 Sinuzita maxilara dreapta

SINUZITA ACUTA PURULENTA; daca se face radiografia in pozitie ortostatica, in sinuzita purulenta se poate observa o cantitate de lichid ce opacifiaza intens si omogen partea decliva a sinusului avand un nivel superior orizontal sau concav.

SINUZITELE CRONICE constau in ingrosarea neuniforma a mucoasei. Lichidul de secretie este in cantitate mica comparativ cu cel din sinuzitele acute supurate.

In sinuzitele cronice, radiologic, se constata opacifiere neomogena pe intinderea sinusurilor inflamate.

Formatiuni polipoide se observa in partea decliva a sinusului, unde procesul inflamator este de durata si puroiul stagneaza mult timp.

In sinuzitele cronice, se observa modificari ale conturului osos al sinusului; la inceput decalcificare, apoi scleroza care se propaga la distanta de sinus si se pierde spre osul sanatos.

CHISTURILE SINUSURILOR; dupa procesele inflamatorii sinusale, unele glande ale mucoasei isi obstrueaza canalul de scurgere spre sinus si lichidul de secretie se acumuleaza si destinde glandele progresiv luand forma chistica cu dimensiuni intre 1-3cm. Sunt mai frecvente in sinusurile maxilare si au sediul in unghiul diedru inferior al sinusului. Daca se introduce lipiodol in sinus, apare ca o imagine lacunara, bine conturata.

TUMORILE SINUSALE BENIGNE

Sunt reprezentate in special de osteom; se dezvolta preferential in sinusul frontal si, radiologic, se prezinta ca o zona de osteosceroza cu contur bine delimitat.

Fig. 367 Osteom maxilar stang

TUMORILE MALIGNE

Au ca punct de plecare epitelilul mucoasei sinusale invadand frecvent osul. Radiologic, se evidentiaza ca o opacitate intensa a sinusului respectiv insotita de osteoliza osului din jur. CT precizeaza prezenta tumorilor la nivelul cavitatilor aerice sinusale. De asemenea, evidentiaza mult mai bine relatia cu structurile osoase din jur.

MASTOIDA

La copil, muguri ai mucoasei care captuseste urechea medie se insinueaza in osul temporal si, intre 2-6 ani, nasc celule pneumatice ale mastoidei ce pot fi comparate, din punctul de vedere al mecanismului de formare, cu sinusurile fetei.

OTO-MASTOIDITA CATARALA se traduce radiologic prin opacifierea antrului si al grupului de celule periantrale, rezultat in urma inlocuirii aerului prin exudat si ingrosarea hiperemica a mucoasei care tapeteaza celulele mastoidiene care nu prezinta leziuni osoase, de unde si denumirea de otomastoidita catarala.

OTO-MASTOIDITA SUPURATA ACUTA

Opacifierea celulelor mastoidiene apare mai intensa, datorita aparitiei unor exudate importante care ocupa cavitatile celulare.

Desenul osos alveolar al celulelor mastoide bolnave apare sters, estompat, lipsit de contrast, totul fiind inconjurat de opacifierea generala a sistemului celular. Leziunile osoase evolueaza spre osteoliza.

Apar intreruperi ale continuitatii osoase, septate, care se pot pune in evidenta radiografic.

OTO-MASTOIDITA CRONICA




Sunt doua elemente importante care se intalnesc simultan in aspectul radiografic al otomastoiditei cronice;

1. cicatrici osoase cu aspect de sechele si ingrosari septale, urme ale unor vechi procese care se traduc radiologic printr-o opacifiere neregulata a mastoidei,

2. leziunile de osteita cronica sub forma de focare de osteoliza cu margini zimtate, neregulate, difuz conturate.

Cand procesul inflamator a avut loc in copilarie, observam o disparitie a sistemului celulelor mastoidiene si un proces de osteoscleroza a stancii temporalului.

COLESTEATOMUL

Parte din epiteliul conductului auditiv, in cursul procesului supurativ cronic, migreaza in urechea medie prin intermediul perforatiei timpanice si, din urechea medie, mugurii epiteliali invadeaza antrul mastoidian si celulele mastoidiene periantrale. Aici, epiteliul de dezvolta chistic, se descuameaza, secreta sebum, formand o colectie care determina uzura osului care se resoarbe si apare cavitatea transparenta a colesteatomului.

Fig. 368 Colesteatomul

Radiologic, colesteatomul are urmatoarele semne caracteristice; o zona de osteoliza, rotunda sau ovalara, plasata in regiunea antro-aticala care depaseste dimensiunile mijlocii ale antrului, delimitarea neta a lizei cu o zona fina de condensare osoasa in jur.

LARINGELE

Radiografia uzuala este cea din profil pe care se recunoaste cu usurinta hioidul si scheletul cartilaginos al laringelui care, la persoanele in varsta, este opac datorita depozitelor calcare.

Examenul radiologic al acestei regiuni este indicat in primul rand in diagnosticul precoce al tumorilor laringelui si hipofaringelui, in care ne ajuta sa precizam extinderea procesului patologic in profunzime si in portiunile inaccesibile laringoscopiei.

Cu ajutorul examenului radiologic pot fi examinati corpii straini opaci, infipti sau inclavati in partile moi ale laringelui si pot fi puse in evidenta fracturile laringelui.

C.T. reprezinta metoda de electie pentru precizarea extensiei unui proces expansiv laringian, a existentei metastazelor ganglionare si la distanta.

Fig. 369 Laringele examinare CT

EXAMENUL RADIOIMAGISTIC IN OFTALMOLOGIE

Metodele de examinare sunt radiografiile simple in incidenta fata inalta TSCHEBOUL, incidenta de profil. Gaurile optice si fantele sfenoidale sunt examinate in incidente speciale.

Se efectueaza in caz de traumatisme, corpi straini, procese inflamatorii, tumori.

Fracturile determina aparitia unei solutii de continuitate pe unul din contururile orbitei, eventual cu infundare si opacifierea sinusului corespunzator prin hemoragia intrasinusala.

TUMORILE INTRAORBITALE; cele benigne determina exoftalmie, largirea diametrului orbitei prin apasarea si atrofia peretilor ososi.

Fig. 370 Tumora orbitara stanga

In tumorile maligne se constata distructie osoasa cu discontinuitatea unor contururi.

Tumorile nervului optic produc asimetria canalelor opice, in ce priveste forma si dimensiunile, discontinuitatea peretilor.

MENINGIOMUL invelisurilor nervului optic se traduce prin largirea gaurii optice, a fantei sfenoidale fara modificarea seii turcesti.

GLIOMUL nervului optic are sediul chiasmatic si largeste gaura optica dar produce si distructia tuberculului selar.

CT este metoda de electie in explorarea patologiei globului ocular, aducanad un plus de informatie privind structurile orbitei si a continutului ei.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Nursing - INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
Regenerarea tisulara (definitie, etape, varietati)
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL
CARDIOPATIILE COGENITALE
Masajul Shiatsu
Mecanismul contractiei musculare
Anemia feripriva
Guta
CORIOCARCINOMUL
TRANZITUL BARITAT