Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Nursing - INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI


Nursing - INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI




INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care-si petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.

Patul - 2 m lungime, 80-90 cm latime, 60 cm inaltime de la saltea, satisface cerintele de odihna ale bolnavului, asigurandu-i posibilitatea adoptarii unei pozitii comode si pentru manipularea lui de catre personalul de ingrijire.

Patul se confectioneaza din tuburi usoare de metal, vopsit in alb.

Partea sa principala, utila, este somiera metalica confectionata din sarma inoxidabila, bine intinsa pe un cadru de fier si elastica.



Tipurile de paturi:

       patul simplu cu somiera dintr-o bucata;

       patul simplu cu rezemator mobil;

       patul cu somiera mobila (ortopedic) - cadranul somierei este din 2,3 sau 4 bucati articulate, dand posibilitatea de asezare a bolnavului in pozitii foarte variate;

       patul universal;

       patul inchis cu plasa (pentru bolnavi agitati, psihici);

       patul pentru sugari si copii (cu gratii mobile);

       patul pentru terapie intensiva (cu aparatori demontabile).

Accesoriile patului: salteaua, una-doua perne, patura cu lenjeria de pat (doua cearsafuri - unul simplu si unul plic), doua fete de perna, o musama si o aleza (traversa).

1.     Pregatirea patului si accesoriilor lui.

2.     Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat.

3.     Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a bolnavilor.

4.     Dezbracarea si imbracarea bolnavului in pat.

5.     Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat.

6.     Efectuarea toaletei generale prin imbaiere a bolnavului imobilizat.

7.     Observarea pozitiei bolnavului.

8.     Schimbarea pozitiei bolnavului.

9.     Mobilizarea bolnavului.

10.  Captarea dejectiilor fiziologice si patologice ale bolnavilor.

11.  Efectuarea transportului bolnavului in spital.

1. PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILOR LUI

Scop: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea bolnavului.

Materiale necesare: salteaua, una-doua perne, patura cu lenjeria de pat (doua cearsafuri - unul simplu si unul plic), doua fete de perna, o musama si o aleza (traversa).

Etape de executie:

1.     Pregatirea materialelor:

       Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare.

       Materialele se asaza pe un scaun langa spatarul patului.

       Se indeparteaza noptiera de pat.

2. Intinderea cearsafului peste saltea:

       Cearsaful simplu (sau unul din cele doua) se pune peste saltea, la mijlocul patului.

       Cu o mana se desface o parte a cearsafului spre cap, iar cu cealalta se intinde spre partea opusa.

       Se introduce cearsaful adanc sub saltea la capatul patului.

3. Executarea colturilor (in forma de plic):

       Cu mana de langa pat se prinde partea libera a cearsafului, la o distanta de colt egala cu lungimea marginii care atarna si se ridica langa saltea.

       Din triunghiul format se introduce sub saltea partea care depaseste salteaua.

       Se lasa in jos partea ridicata la marginea saltelei si se introduce sub saltea restul triunghiului impreuna cu partea laterala a cearsafului.

       Se asaza musamaua la mijlocul patului si se acopera cu aleza.

4. Asezarea cearsafului de patura:

A. Cu cearsaf simplu

       Se asaza al doilea cearsaf peste care se intinde patura.

       Marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura.

       Atat cearsaful cat si patura se introduc sub saltea la capatul de la picioare, dupa ce s-a efectuat o cuta pentru a da largimea necesara miscarilor picioarelor bolnavului.

       Colturile paturii si cearsafului se executa identic ca la etapa 3.

B. Cu cearsaf plic

       Se indoaie patura in lungime.

       Se introduce patura in cearsaf, prin deschizatura plicului.

       Se fixeaza colturile paturii de cele ale cearsafului, cu butoniere si nasturi.

       Se face cuta pentru ca picioarele sa stea comod.

5. Asezarea pernelor:

       Fiecare perna se imbraca cu fata de perna.

       Se asaza pernele pe pat.

       Se reasaza noptiera langa pat.

2. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT BOLNAVULUI IMOBILIZAT

Scop: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea bolnavului.

Materiale necesare: cearsaf de pat, cearsaf de patura, fete de perna, patura, aleza, musama, sac de rufe murdare.

Tehnica este efectuata de doua-trei cadre medii, asezate de o parte si de alta a patului.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor necesare:

       Lenjeria se impatureste si se asaza pe un scaun, in ordinea intrebuintarii: patura si cearsaful ei se impaturesc in trei, sub forma de armonica (fig. 1); aleza impreuna cu musamaua se ruleaza in latime; cearsaful de pat va fi rulat in lungime, pe fata, intr-o singura directie.

       Se departeaza noptiera de pat.

Fig. 1 - Impaturirea cearsafului in armonica

2. Pregatirea psihica a bolnavului:

       Se anunta bolnavul si i se explica acestuia simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stari emotive).

3. Pregatirea fizica a bolnavului:

       Se asaza bolnavul in pozitia decubit lateral.

4. Schimbarea cearsafului de pat:

       Spalarea mainilor.

       Asistenta din dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axila dreapta a bolnavului, sprijinindu-i capul de antebrat.

       Se trage perna usor cu mana stanga spre marginea patului.

       Se flecteaza usor cu mana stanga gambele bolnavului spre coapsa.

       Se intoarce bolnavul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor.

       Se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie.

       Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului.

       Cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior se deruleaza pe jumatatea libera a patului, fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea murdara.

       Asistenta din partea dreapta flecteaza membrele inferioare ale bolnavului.

       Sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi, el se aduce in decubit dorsal cu foarte mare atentie.

       Prinzand bolnavul de axila stanga, sora din partea stanga il ridica usor si introduce mana dreapta sub spatele bolnavului.

       Se sprijina capul bolnavului pe antebratul stang.

       Cu mana dreapta, se trage perna pe marginea stanga a patului.

       Se asaza capul bolnavului pe perna.

       Sprijinind bolnavul de spate si regiunea poplitee, el se aduce (cu foarte mare atentie) in decubit lateral stang, dincolo de cele doua suluri de lenjerie (fig. 2).

Fig. 2 - Rularea lenjeriei pentru schimbare, in lungime

       Se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie (asistenta din partea stanga).

       Asistenta din partea dreapta ruleaza lenjeria murdara.

       Lenjeria murdara se introduce in sacul special prin miscari lente, pentru a se evita imprastierea in aer a impuritatilor, prafului etc.

       Spalarea mainilor.

       Se intind bine cearsaful, musamaua si aleza si pe cealalta jumatate a patului.

       Se executa colturile.

       Sprijinind bolnavul (asistenta din partea stanga) in regiunea omoplatilor si sub genunchi, acesta se readuce in decubit dorsal cu foarte mare atentie.

5. Schimbarea cearsafului de patura:

       Se indeparteaza patura cu miscari lente, iar bolnavul ramane acoperit numai cu cearsaful murdar.

       Se asaza peste bolnav cearsaful curat, impaturit in trei, in forma de armonica.

       Mentinerea colturilor de sus ale cearsafului va fi efectuata de a treia persoana.

       Cele doua cadre medii, stand la marginile patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta colturile superioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare miscare atenta, hotarata in directia picioarelor bolnavului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera bolnavul cu cel curat.

       Se introduce cearsaful murdar in sacul special, cu miscari lente.

       Se asaza patura peste cearsaf.

       Se intinde bine cearsaful rasfrangand marginea dinspre cap, peste patura.

       Se plicatureaza patura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.

6. Schimbarea fetei de perna:

       Spalarea mainilor.

       Fata de perna murdara se inlocuieste cu una curata.

7. Reorganizarea locului de munca:

       Se aeriseste salonul.

       Se asaza noptiera la locul ei.

       Se asaza scaunul la locul lui.

       Sacul cu lenjerie murdara se scoate din salon.

Observatii:

       Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul in pat, se executa dimineata inainte de curatenia salonului, dupa masurarea temperaturii, pulsului si toaleta bolnavului sau ori de cate ori este necesara schimbarea lenjeriei murdarite.

       Musamaua, aleza si cearsaful se vor intinde bine, pentru a nu produce iritatii pielii bolnavului.

       La bolnavii mobilizabili in pozitie sezanda, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului (fig. 3), dupa aceeasi tehnica, dar rularea cearsafului se face transversal.

Fig. 3 - Schimbarea cearsafului de

pat, pe latime

3. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE

SI VESTIMENTARE A BOLNAVILOR

A. Baia generala, dusul

La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da posibilitatea sa faca o baie sau un dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria.

Baia generala, pentru categoria de bolnavi mobilizati, va fi efectuata in mod obligatoriu si inaintea interventiilor chirurgicale ca si inaintea externarii bolnavului.

Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii unor complicatii cutanate, pentru stimularea functiilor pielii si pentru asigurarea unei stari de confort fizic si psihic.

Materiale necesare: termometru de baie si de camera; sapun; manusi de baie; cearsaf de baie; alcool; lenjerie curata incalzita; trusa pentru unghii, casca pentru protejarea parului (la femei).

Etape de executie:

1. Pregatirea incaperii:

       Inchiderea geamurilor si a usii.

       Masurarea temperaturii incaperii (in jur de 20C).

2. Pregatirea materialelor:

       Se asaza sapunul in savoniera, manusile de baie pe un suport la marginea baii sau pe un suport langa dus.

       Se asaza pe un scaun cearsaful de baie, lenjeria curata, trusa pentru unghii cu ustensile dezinfectate, pieptenele, peria de dinti, paharul, pasta de dinti, alcoolul pentru frectie, pe o tava.

3. Pregatirea cazii de baie:

       Se introduce in cada apa fierbinte peste apa rece, pentru a evita producerea de vapori, cada fiind spalata si dezinfectata in prealabil. Cada se umple pe jumatate.

       Se masoara temperatura apei care va fi intre 37-38C.

       Pentru bolnavii care prezinta o stare de fatigabilitate se asaza transversal pe marginea baii o scandura, pe care bolnavul va sta in pozitie sezanda.

4. Pregatirea bolnavului:

       Este invitat sa urineze.

       Este ajutat sa se dezbrace.

       Se protejeaza parul cu casca de baie.

       Bolnavul este introdus cu precautie in cada de baie, supraveghindu-i reactia.

5. Efectuarea baii:

       Bolnavul se spala singur sau este spalat de catre asistenta cu prima manusa de baie, pe fata; pe trunchi si membre cu a doua manusa, iar a treia manusa este intrebuintata pentru regiunea perineala.

       Clatirea tegumentelor cu ajutorul dusului.

       Este ajutat sa iasa din baie, este invelit in cearsaful de baie si este sters.

       Se face frectie cu alcool pentru inchiderea porilor si stimularea circulatiei.

       Este ajutat sa se imbrace cu lenjeria curata, halat si papuci.

       Este ajutat sa-si faca toaleta cavitatii bucale, sa-si taie unghiile, sa se pieptene. Este transportat la salon.

6. Reorganizarea locului de munca:

       Se strang materialele folosite, lenjeria murdara se pregateste pentru transport la spalatorie.

       Se spala cada de baie, se aeriseste camera.

B. Toaleta zilnica

Asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod discret) si de a indruma ca bolnavul neimobilizat sa-si faca zilnic toaleta de dimineata si de seara (spalarea fetei, urechilor, gatului, membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea parului).

Etape de executie:

1. Pregatirea incaperii (spalatorului). Se impune aceeasi conduita ca si la baia generala.

2. Pregatirea materialului:

       La chiuveta se pregatesc: sapunul, o manusa pentru fata, gat, membre superioare; periuta de dinti, pasta de dinti, paharul; pieptenele, peria pentru par; prosopul.

       In apropierea dusului mobil se pregateste materialul pentru mica toaleta: sapun, manusi, prosop. In lipsa dusului se pregatesc un lighean spalat si dezinfectat, cana cu apa calda (36-37C).

3. Pregatirea bolnavului:

       Bolnavul se dezbraca.

       Se protejeaza parul.

4. Efectuarea toaletei:

       Spalarea pe fata cu sapun sau fara, dupa preferinta bolnavului. Se spala gatul, membrele superioare cu manusa uda si sapunita, insistandu-se in regiunea axilara, partea anterioara a toracelui. Se clateste si se sterge.

       Se efectueaza toaleta perineala.

       Se piaptana si se perie parul.

       Se face toaleta bucala.

Atunci cand este cazul, dupa toaleta se schimba lenjeria bolnavului.

4. DEZBRACAREA SI IMBRACAREA

BOLNAVULUI IN PAT

Lenjeria de corp a bolnavului (camasa de noapte sau pijama) trebuie schimbata periodic si ori de cate ori se murdareste. Bolnavii isi schimba singuri lenjeria de corp, cu exceptia celor imobilizati la pat, adinamici, paralizati etc.; la acestia, asistenta medicala este cea care trebuie sa schimbe lenjeria de corp.

Scopul: pastrarea igienei personale a bolnavului.

Materiale necesare: camasa de noapte curata (sau pijama); un cearsaf; talc; alcool; sac de lenjerie murdara.

Tehnica este executata de doua asistente medicale.





Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor necesare:

       Alegerea materialelor necesare, potrivite pentru bolnav.

       Transportarea materialelor si asezarea lor pe un scaun langa patul bolnavului.

2. Pregatirea psihica a bolnavului:

       Se anunta bolnavul, comunicandu-i necesitatea efectuarii tehnicii.

3. Efectuarea tehnicii propriu-zise:

       Spalarea mainilor.

       Plierea paturii care acopera bolnavul sub forma de armonica.

       Acoperirea bolnavului cu cearsaf.

       Se intoarce bolnavul in decubit lateral drept sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor.

       Se trage usor camasa in sus pana la torace.

       Se readuce bolnavul, cu mare atentie, in decubit dorsal.

       Se intoarce apoi bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie.

       Una din cadrele medicale ridica usor bolnavul, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor, introducand mana sub camasa.

       Cel de-al doilea cadru medical scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap.

       Readucerea bolnavului in pozitie orizontala (decubit dorsal).

       Se dezbraca intai bratul sanatos si apoi bratul bolnav.

       Lenjeria murdara se introduce, prin miscari lente, in sacul special.

       Se acopera bine bolnavul.

       Spalarea mainilor.

       Frictionarea cu alcool a regiunilor predispuse la escare si pudrarea cu talc.

       Se imbraca cu camasa curata si incalzita, intai bratul bolnav, apoi cel sanatos.

       Una din cadrele medicale ridica usor bolnavul, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor.

       A doua asistenta trece camasa peste capul bolnavului si o trage apoi peste spatele acestuia.

       Se readuce bolnavul in pozitia orizontala (decubit dorsal).

       Se trage usor camasa sub sezut.

       Se acopera bolnavul.

       Se reface patul bolnavului.

       Spalarea mainilor.

4. Reorganizarea locului de munca:

       Se aeriseste salonul.

       Se scoate din salon sacul cu lenjerie murdara.

5. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI

LA BOLNAVUL IMOBILIZAT

Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, la patul bolnavului, descoperindu-se progresiv numai partea care se spala.

Scop: indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, microbi si alte substante straine care adera la piele.

Efecte: activarea circulatiei cutanate; favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliate din tesutul celular subcutanat; creeaza o stare placuta de confort, care are un efect sedativ asupra organismului.

Materiale necesare: doua scaune; un paravan sau doua stative si doua cearsafuri pentru a-l executa; material impermeabil pentru protejat patul (musama); aleze; tava medicala pe care se asaza materialele necesare; lighean; cana cu apa calda; cana cu apa rece; doua bazinete; tavita renala; un cearsaf; o pereche de manusi cauciuc; trei manusi de baie confectionate din prosop sau finet de culori diferite (cate una pentru fata, trup si membre, organe genitale); trei prosoape de culori diferite; sapun neutru; alcool mentolat sau camforat; cutie (pudriera) cu pudra de talc; lenjerie de pat curata; lenjerie de corp curata; caldare pentru apa murdara; sac de lenjerie murdara; termometru de baie; materiale pentru ingrijirea unghiilor (foarfece, pila); material pentru igiena bucala (periuta de dinti, pasta de dinti, un pahar cu apa pentru spalat pe dinti, un pahar cu solutie antiseptica pentru gargara, un pahar cu apa pentru eventualele proteze dentare).

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor necesare:

       Se aleg si se pregatesc materialele necesare.

2. Pregatirea psihica a bolnavului:

       Se anunta bolnavul.

       Se explica simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stari emotive si a-i obtine acordul).

3. Pregatirea conditiilor de mediu:

       Inchiderea ferestrelor.

       Verificarea temperaturii din salon (in jur de 20C).

       Se verifica sa nu fie curenti de aer rece.

       In timpul efectuarii toaletei este interzis sa se deschida usa.

       Se incalzeste lenjeria curata.

       Se pregateste o buiota cu apa calda (termofor).

       Se indeparteaza noptiera de pat.

       Se asaza doua scaune langa patul bolnavului.

       Se asaza paravanul in jurul patului.

4. Efectuarea toaletei fetei:

       Se indeparteaza una din perne, sustinand capul bolnavului.

       Cealalta perna se acopera cu musama pentru a o proteja de umezeala, iar peste musama se asaza o aleza.

       Se asaza capul bolnavului pe perna acoperita.

       Patura se pliaza sub forma de armonica si se asaza pe scaun.

       Se dezbraca bolnavul si se acopera cu cearsaful de patura.

       Spalarea mainilor.

       Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda (37C).

       Se controleaza temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie.

       Se asaza in jurul gatului bolnavului un prosop.

       Se imbraca prima manusa de baie si se umezeste.

       Se spala ochii de la comisura externa spre cea interna.

       Se clatesc cu apa curata si se sterg cu primul prosop curat.

       Se spala fruntea de la mijloc spre tample.

       Se spala regiunea periorala si perinazala prin miscari circulare.

       Se sterge imediat prin tamponare.

5. Efectuarea toaletei urechilor:

       Se sapuneste o ureche insistand in santurile pavilionului si in regiunea retroauriculara (cu aceeasi manusa).

       Se clateste bine si se sterge cu prosopul.

       Se intoarce usor capul bolnavului si se procedeaza la fel cu cealalta ureche.

       Se introduc dopuri de vata (la cererea bolnavului).

6. Efectuarea toaletei gatului:

       Se descopera gatul bolnavului si se spala cu apa si sapun.

       Se clateste bine si se sterge imediat pentru ca bolnavul sa nu fie predispus la raceala.

       Se acopera gatul bolnavului cu cearsaful.

       Se arunca apa din lighean.

7. Efectuarea toaletei membrelor superioare:

       Se umple ligheanul cu 2/3 apa calda (37C).

       Se verifica temperatura apei.

       Se descopera unul din membrele superioare si se asaza musamaua si aleza sub intreg bratul, deasupra invelitorii.

       Se sapuneste circular, incepand de la umar spre capatul distal, insistand la axila.

       Se limpezeste si se sterge imediat cu prosopul curat.

       Se acopera bratul bolnavului.

       Se taie unghiile cu grija.

       Se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare bratului spalat si se procedeaza la fel cu celalalt brat.

8. Efectuarea toaletei toracelui:

       Se descopera partea anterioara a toracelui.

       La femei se sapuneste si se insista la pliurile submamare.

       Se limpezeste bine si se sterge prin tamponare.

9. Efectuarea toaletei spatelui:

       Se intoarce bolnavul si se sustine in decubit lateral.

       Se asaza sub bolnav musamaua acoperita de aleza.

       Se sapunesc spatele si regiunea lombo-sacrala.

       Se limpezesc bine si se sterg prin tamponare.

       Se pudreaza cu talc.

       Se indeparteaza musamaua impreuna cu aleza.

       Se readuce bolnavul in decubit dorsal.

       Se acopera toracele bolnavului.

10. Efectuarea toaletei abdomenului:

       Se asaza musamaua impreuna cu aleza sub abdomenul bolnavului.

       Se sapuneste abdomenul.

       Cu ajutorul unui tampon de vata montat pe porttampon si inmuiat in alcool, se insista asupra regiunii ombilicale, indepartand murdaria.

       Se spala apoi ombilicul cu apa si sapun.

       Se limpezeste si se sterge imediat.

       Se unge regiunea ombilicala cu vaselina.

       Se scoate manusa utilizata si se pune in tavita renala.

       Se frictioneaza bratele si toracele cu alcool.

       Se pudreaza cu talc gatul, toracele, abdomenul si mai ales bratele si axilele.

       Se imbraca bolnavul cu camasa de noapte (pijama).

       Se arunca apa murdara in caldare.

11. Efectuarea toaletei membrelor inferioare:

       Se umple ligheanul cu 2/3 apa calda (37C).

       Se imbraca cea de-a doua manusa de baie.

       Se muta musamaua impreuna cu aleza in regiunea coapselor.

       Se sapunesc coapsele, insistand in regiunea inghinala.

       Se limpezesc si se sterg.

       Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse.

       Se muta musamaua mai jos si se asaza ligheanul pe musama.

       Se introduce piciorul in lighean. (fig. 4)

       Se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si in spatiile interdigitale.

       Se limpezeste si se sterge imediat cu cel de-al doilea prosop curat.

       Se procedeaza la fel cu piciorul celalalt.

       Se frictioneaza membrele inferioare cu alcool si se pudreaza plicile cu talc.

       Se taie unghiile nu prea scurt, pentru a nu se produce leziuni, si se pilesc.

Fig. 4 - Spalarea picioarelor

12. Efectuarea toaletei organelor genitale externe. Materiale necesare: bazinet, pensa porttampon, tampoane vata, cana cu apa calda, prosop (special), manusa de cauciuc, manusa de baie.

       Se prezinta bolnavului bazinetul pentru a urina.

       Se indeparteaza bazinetul.

       Se izoleaza salteaua cu musamaua si traversa.

       Se asaza bolnavul in pozitie ginecologica.

       Se asaza sub regiunea sacrala a bolnavului bazinetul curat.

       Se imbraca manusa de cauciuc.

       Se imbraca peste manusa de cauciuc cea de a treia manusa de baie.

       Se efectueaza spalarea dinspre partea anterioara inspre anus, cu sapun neutru, care nu irita pielea si mucoasele.

       Se limpezeste cu ajutorul unui jet de apa calda curata turnat dintr-o cana.

       Se indeparteaza cu atentie resturile de sapun, care pot produce prurit sau inflamatii.

       Se scoate bazinetul de sub bolnav.

       Organele genitale si regiunea din jur se sterg cu cel de-al treilea prosop curat.

       Se pudreaza cu pudra de talc (pentru prevenirea aparitiei de intertrigo).

13. Efectuarea toaletei parului. Materiale necesare: pieptene, sampon, aparat de uscat parul (foehn), lighean, musama, aleza, apa calda, prosop.

       Se ridica usor capul bolnavului.

       Se indeparteaza perna si se asaza pe un scaun.

       Se sustine capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei.

       Se asaza o musama pe somiera si deasupra saltelei indoite.

       Se asaza ligheanul cu 2/3 apa calda (37C) pe musama.

       Se protejeaza salteaua cu o aleza.

       Peste aleza se asaza o musama rulata de ambele laturi, astfel incat sa formeze un jgheab.

       Se asaza capul bolnavului in usoara hiperextensie, atarnand deasupra ligheanului.

       Se protejeaza ceafa bolnavului cu un prosop.

       Sub ceafa bolnavului se asaza capatul mai ingust al musamalei rulate, iar celalalt capat se introduce in ligheanul asezat pe somiera sau intr-o caldare asezata langa pat (fig 5).

       Se verifica temperatura apei.

       Se umezeste si se samponeaza parul.

Fig. 5 - Spalarea parului

       Se frictioneaza parul cu ambele maini si se maseaza usor pielea capului pentru activarea circulatiei sangvine.

       Se limpezeste parul.

       Se repeta manopera de doua-trei ori.

       Dupa o clatire abundenta, se acopera parul cu un prosop incalzit.

       Se indeparteaza musamaua, introducand-o in lighean.

       Se asaza bolnavul in pozitia initiala.

       Se usuca parul cu foehnul.




       Se piaptana parul.

       Se acopera parul bolnavului cu un tulpan sau boneta.

       Se spala obiectele de pieptanat si se introduc in solutie dezinfectanta.

       Spalarea mainilor.

14. Efectuarea toaletei cavitatii bucale.

A. La bolnavii constienti.

Materialele necesare:

-        pahar cu apa;

-        periuta si pasta de dinti;

-        prosop, aleza;

-        tavita renala.

       In functie de starea bolnavului, acesta este adus in pozitie semisezanda sau in decubit lateral.

       Se pune pasta de dinti pe periuta.

       Se protejeaza lenjeria bolnavului cu prosop si aleza.

       Se servesc bolnavului paharul cu apa si periuta cu pasta.

       Bolnavul isi va spala dintii.

       Se serveste al doilea pahar cu apa pentru gargara.

B. La bolnavii inconstienti sau comatosi.

Materialele necesare:

-        tampoane pe port-tampoane sterile;

-        deschizator de gura, steril;

-        comprese de tifon;

-        apa boricata;

-        glicerina boraxata 20%;

-        spatula linguala;

-        tavita renala;

-        manusa sterila de cauciuc.

       Bolnavul este in decubit dorsal.

       Se intoarce lateral capul bolnavului.

       Se asaza sub barbie prosopul si tavita renala.

       Se amplaseaza deschizatorul de gura printre arcadele dentare.

       Se inmoaie un tampon cu glicerina boraxata.

       Se sterg limba, bolta palatina si suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari dinauntru in afara.

       Cu alt tampon se curata dantura.

       Cu degetul infasurat in tifon si imbibat in glicerina boraxata sau zeama de lamaie se indeparteaza depozitul gros depus pe mucoase pana in faringe.

       Buzele crapate si uscate se ung cu glicerina boraxata.

Observatie!

La bolnavii inconstienti, toaleta bucala se realizeaza cu mana protejata de manusa de cauciuc.

15. Reorganizarea locului de munca:

       Lenjeria murdara de pat se pune in sacul special.

       Spalarea mainilor.

       Se schimba patul cu lenjerie curata.

       Se indeparteaza paravanul si lenjeria murdara din salon.

       Se spala materialele folosite si se introduc in solutie dezinfectanta pana la sterilizare.

6. EFECTUAREA TOALETEI GENERALE

PRIN IMBAIERE A BOLNAVULUI IMOBILIZAT

Spalarea intregului corp, prin introducerea bolnavului in cada de baie, are acelasi scop ca si toaleta partiala.

Materiale necesare:

-        camera de baie si cada de baie curatata, spalata, dezinfectata;

-        paravan;

-        gratar langa cada;

-        termometru de baie;

-        cearsaf de baie;

-        sapun neutru;

-        doua prosoape;

-        doua manusi de baie;

-        lenjerie de corp curata;

-        casca pentru protejarea parului;

-        halat de baie si papuci;

-        materiale pentru ingrijirea unghiilor;

-        materiale pentru igiena bucala;

-        alcool mentolat sau camforat;

-        pudriera cu pudra de talc;

-        sac pentru lenjerie murdara;

-        solutii dezinfectante pentru cada si robinete (cloramina 1%, clorura de var 1%);

-        un scaun.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor:

       Se pregatesc materialele necesare pentru efectuarea imbaierii, pe "truse", in ordinea utilizarii lor.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

       Se anunta bolnavul cu o jumatate de ora inainte si i se explica necesitatea.

       Se ofera bolnavului urinarul.

       Dupa mictiune se indeparteaza urinarul.

       Spalarea mainilor.

3. Pregatirea camerei de baie:

       Se inchid ferestrele si usa.

       Se verifica temperatura din camera de baie.

       Se da drumul la apa rece si apoi la apa calda.

       Se verifica temperatura apei cu ajutorul termometrului.

       Se aranjeaza lenjeria de corp curata si incalzita pe un radiator, in ordinea intrebuintarii.

4. Efectuarea imbaierii:

       Se imbraca bolnavul cu halatul si papucii.

       Se transporta bolnavul in camera de baie.

       Se dezbraca bolnavul.

       Se protejeaza parul bolnavului cu casca.

       Se introduce bolnavul in cada (cu ajutorul unui cearsaf - doua persoane).

       Se mentine cearsaful pe fundul cazii in tot timpul baii.

       Se sustine bolnavul sa intre in baie.

       Se supravegheaza reactia bolnavului.

       Se imbraca o manusa de baie.

       Se sapuneste suprafata corpului, in aceeasi ordine ca la toaleta partiala la pat.

       Se indeparteaza sapunul de pe tegumente.

       Se schimba manusa si i se efectueaza toaleta organelor genitale.

       Se stropeste suprafata corpului cu apa la o temperatura ceva mai scazuta decat cea din cada (pentru efectul de tonifiere a tesuturilor si activarea circulatiei si respiratiei).

       Se sustine de sub axile pentru a ridica bonavul din cada.

       Se infasoara bolnavul intr-un cearsaf uscat si incalzit.

       Bolnavul se intinde pe canapeaua din camera de baie acoperita cu musama si cearsaf curat.

       Se sterge si se frictioneaza cu alcool bolnavul.

       Se pudreaza regiunea plicilor.

       Se imbraca bolnavul cu lenjeria de corp curata si incalzita.

       Se face toaleta unghiilor.

       Bolnavul se imbraca cu halat, i se pun papuci si se transporta la salon.

       Se asaza bolnavul comod in patul sau.

       Se inveleste bine bolnavul.

Atentie!

Daca bolnavul prezinta frisoane, se incalzeste cu termofoare si se hidrateaza cu lichide calde.

5. Reorganizarea locului de munca:

       Se introduce lenjeria murdara in sacul special.

       Se da drumul la apa din cada.

       Se spala bine cada cu detergenti si se umple cada cu solutie dezinfectanta care se mentine timp de trei ore.

       Se spala cada si robinetele cu apa curata.

       Se curata, se spala si se introduc in solutii dezinfectante instrumentele folosite.

       Se aeriseste camera de baie.

7. OBSERVAREA POZITIEI BOLNAVULUI

Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale.

Bolnavul poate avea o pozitie activa, pasiva sau fortata.

Pozitia activa: bolnavul se misca singur, nu are nevoie de ajutor.

Pozitia pasiva: bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor pentru miscare si schimbarea pozitiei.

Pozitia fortata: bolnavul are o pozitie neobisnuita, impusa de boala sau de necesitatea efectuarii unui tratament.

Tipuri de pozitii:

1. Decubit dorsal (fig. 6)

  1. Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus, fara perna (este indicata dupa punctie lombara, in unele afectiuni ale coloanei vertebrale etc.).
  2. Bolnavul este culcat pe spate, cu o perna subtire (anemii posthemoragice, afectiuni cerebrale etc.).
  3. Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus si cu doua perne (pozitia obisnuita).

Fig. 6 - Pozitia bolnavului in decubit dorsal

(cu suport pentru picioare si in regiuna trochanteriana)

2. Decubit lateral (drept sau stang) (fig. 7).

Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior care este in contact cu sprafata patului intins, iar cu celalalt indoit si spatele sprijinit cu o perna sau un sul (indicata in pleurezii, meningite etc.).

Fig. 7 - Decubit lateral

3. Decubit ventral (fig. 8).

Bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele de-a lungul corpului, sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului, cu partea palmara pe suprafata patului si sub glezne se asaza un sul (indicata la bolnavii inconstienti, la cei cu escare ale regiunii sacrate, paralizii etc.).

Fig. 8 - Decubit ventral cu capul intors lateral

4. Pozitia sezand.

a.      In pat: bolnavul este mentinut sezand in pat, trunchiul realizand un unghi de 90 cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Gambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza sprijinitorul. Sub brate se asaza cate o perna (pozitie indicata la bolnavii dispneici, in perioada crizelor de astm bronsic, in insuficienta cardiaca, ea favorizand respiratia.

b.     In fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu o patura.

5. Pozitia semisezanda (fig. 9).

Se sprijina spatele bolnavului cu doua perne, cu rezematorul de spate sau somiera articulata. Sub talpi se asaza un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremitatea distala (pozitia este indicata in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari respiratorii; este interzisa bolnavilor cu tulburari de deglutitie, comatosilor, in cursul anesteziei generale).

Fig. 9 - Pozitie semisezanda

6. Pozitia sezand cu gambele atarnate. Bolnavul sta la marginea patului in pozitia sezanda, sub picioare se asaza un taburet si va fi protejat contra racelii cu o patura (indicata bolnavilor cu insuficienta cardiaca).

7. Pozitia decliva (Trendelenburg). Ridicarea extremitatii distale a patului: pozitia decubit dorsal cu capul bolnavului coborat, realizandu-se o diferenta de 10-60 cm, intre cele doua extremitati. In pat se protejeaza capul bolnavului cu o perna asezata vertical (indicata in anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii ale membrelor inferioare si organelor genitale, dupa rahianestezie, dupa interventii ginecologice).

8. Pozitia procliva. Se obtine prin ridicarea extremitatii proximale a patului.

9. Pozitia ginecologica. Bolnava este asezata pe spate, coapsele flectate pe abdomen si genunchii indepartati (indicata in examinari ginecologice si obstetricale).

10. Pozitia genu-pectorala (fig. 10).

Fig. 10 - Pozitie genu-pectorala

Bolnavul se asaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul atinge planul orizontal iar capul este intr-o parte (indicata pentru explorari rectale - rectoscopie, tuseu rectal).

8. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI

Scop: daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Aceasta se poate efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau ii schimba alta persoana pozitia).

Etape de executie:

A. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers.

1. Pregatirea bolnavului:

       Se anunta bolnavul.

       I se explica necesitatea efectuarii tehnicii.

2. Efectuarea tehnicii propriu-zise:

       Asistenta se asaza de partea patului spre care doreste sa se intoarca bolnavul.

       Se ridica patura, se pliaza si se asaza pe marginea opusa a patului.

       Se prinde bolnavul de umar cu mana dreapta, se ridica si se intoarce, iar cu mana stanga se introduce patura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini.

       Cu o mana se sprijina bolnavul in noua pozitie, iar cu cealalta se rotesc bazinul si membrele inferioare.

       Bolnavul este mentinut in aceasta pozitie cu ajutorul sulurilor asezate in lungime, la spate.

3. Readucerea bolnavului in decubit dorsal (lucreaza doua asistente).

       Asistenta I si asistenta II trec de partea opusa a patului.

       Asistenta I, asezata la capul bolnavului, il apuca de sub axila, sprijinindu-i capul de antebrat.

       Asistenta II introduce mana stanga sub bazinul bolnavului, iar cu mana dreapta il roteste readucandu-l in decubit dorsal, sincronizandu-si miscarile cu asistenta I.

B. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda.

       Se descopera bolnavul pana la mijloc, indoind patura.

       Asistenta se apleaca spre bolnav si ii prinde regiunea axilara cu mana.

       Se imbratiseaza spatele bolnavului cu cealalta mana, sprijinindu-i capul cu antebratul.

       Se solicita bolnavului, daca starea generala ii permite, sa se prinda de umerii ajutorului , sa-si indoaie genunchii, sa se sprijine pe talpi si sa-si aduca inainte capul.

       Se ridica usor bolnavul in pozitie sezanda.

Repunerea in decubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens invers.

C. Readucerea bolnavilor alunecati din pozitia sezanda sau semisezanda. Se efectueaza de doua cadre medii.

       Asistenta I si asistenta II se asaza de o parte si de alta a patului, cu fata spre bolnav.

       Cu mana dinspre pat, se prinde bolnavul de axila, iar cealalta mana, unita cu a sorei de partea opusa, se asaza sub regiunea fesiera a bolnavului.

       La comanda uneia dintre ele, se ridica bolnavul pana la nivelul dorit, intr-o pozitie comoda bolnavului.

       Se supravegheaza tot timpul bolnavul, urmarind atent expresia fetei, coloratia tegumentelor, pulsul, respiratia.

9. MOBILIZAREA BOLNAVULUI

Scop: pentru prevenirea aparitiei unor complicatii (escare, tromboze) si grabirea procesului de vindecare. Momentul mobilizarii este hotarat de catre medic in functie de boala, stare generala.

Etape de executie:



1. Pregatirea bolnavului:

       Se anunta bolnavul.

       Se explica necesitatea si importanta pentru vindecarea lui.

2. Mobilizarea capului si a membrelor (in pozitia decubit dorsal):

       Se examineaza faciesul si pulsul bolnavului.

       Se efectueaza miscari pasive de gimnastica la pat.

       Se controleaza pulsul bolnavului.

3. Ridicarea in pozitie sezanda in pat:

       De mai multe ori pe zi, se ridica bolnavul in pozitia sezanda (miscarea poate fi asociata cu exercitii de respiratie) (fig. 11).

Fig. 11 - Agatatoare pentru

mobilizare activa

4. Asezarea bolnavului in pozitia sezanda la marginea patului.

       Cu mana dinspre partea proximala a patului, se descopera bolnavul prin indepartarea paturii. Se prinde bolnavul de spate, iar cu cealalta mana sub regiunea poplitee.

       Bolnavul daca poate se va prinde de gatul asistentei.

       Se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90, picioarele atarnand pe marginea patului (fig. 12).

       Se verifica daca pozitia bolnavului este comoda.

       Daca bolnavul devine palid sau cianotic, daca are ameteli, se reasaza imediat in pat, cu aceleasi miscari, dar in ordine inversa.

Fig. 12 - Mobilizarea bolnavului

la marginea patului

5. Asezarea in fotoliu (executa doua cadre medii):

       Se imbraca bolnavul cu halatul si ciorapi.

       Se asaza bolnavul la marginea patului si i se ofera papucii.

       Se asaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului.

       Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului, introduc mainile in axila bolnavului si, la comanda, ridica usor bolnavul in picioare, il rotesc in directia fotoliului si il asaza cu precautie.

       Se acopera bolnavul cu patura.

       Se repune bolnavul in pat cu aceleasi miscari, in ordine inversa.

6. Ridicarea bolnavului in pozitie ortostatica:

       Se aduce bolnavul in pozitia sezanda, pe marginea patului.

       Situata in fata bolnavului, asistenta il solicita sa se sprijine de umerii ei si, sustinandu-l cu mainile sub axile, il ridica in picioare (fig. 13).

       Se mentine bolnavul cateva minute, daca se simte bine, iar daca are ameteli se reasaza pe pat.

Fig. 13 - Mobilizarea bolnavului

(ridicarea in picioare)

7. Efectuarea primilor pasi ai bolnavului.

       Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului si il sprijina in axila, aducandu-l in pozitie ortostatica (fig. 14).

       Bolnavul va face primii pasi in salon, condus si sustinut de cele doua asistente.

       Se va continua cu o scurta plimbare in salon.

       Se readuce si se repune bolnavul in pat.

Fig. 14 - Efectuarea primilor pasi

10. CAPTAREA MATERIILOR FECALE

Scop: observarea caracterelor fizice ale dejectiilor fiziologice si patologice pentru descoperirea modificarilor lor patologice, in vederea stabilirii diagnosticului.

A. Captarea materiilor fecale

Materialele necesare:

-        paravan;

-        plosca (bazinet);

-        o plosca si materiale pentru mica toaleta;

-        acoperitoare pentru plosca;

-        hartie igienica;

-        materiale pentru spalarea mainilor;

-        musama si aleza (pentru protejat patul).

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele necesare.

2. Efectuarea tehnicii:

       Patul bolnavului se separa cu un paravan de restul salonului.

       Patura si cearsaful care acopera bolnavul se pliaza sub forma de armonica la picioarele bolnavului.

       Se protejeaza patul bolnavului cu musamaua si aleza.

       Se ridica bolnavului camasa de noapte.

       Cu mana stanga introdusa cu palma in sus sub regiunea sacrala, se ridica bolnavul si, in acelasi timp, cu mana dreapta se introduce plosca sub bolnav (plosca care in prealabil a fost incalzita cu apa fierbinte).

       Se acopera bolnavul si se mentine astfel pana termina actul defecarii.

       Se ofera bolnavului hartie igienica si la nevoie se face toaleta regiunii perianale pe plosca special pregatita.

       Se indeparteaza plosca cu multa precautie.

       Se acopera plosca si se indeparteaza din salon.

       Se spala mainile bolnavului in ligheanul special pregatit.

       Se indeparteaza musamaua si aleza, se imbraca bolnavul si se reface patul bolnavului.

       Se indeparteaza paravanul si se aeriseste salonul.

       Spalarea mainilor.

       Materiile fecale se pastreaza pana la vizita medicala in camera speciala a grupului sanitar (plosca va avea atasat un bilet cu numele bolnavului, numarul salonului, al patului si ora defecarii).

       Materiile fecale provenite de la un bolnav contagios se arunca dupa ce se lasa timp de doua ore in contact cu un dezinfectant.

       Spalarea mainilor.

B. Captarea urinei

Materiale necesare: urinar, comprese uscate.

Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face in urinare (recipiente confectionate din metal emailat, sticla sau material plastic), cu deschizatura diferita: pentru barbati in forma de tub, pentru femei mai scurta si latita (fig. 15).

Fig. 15 - Urinar:

a - pentru femei; b - pentru barbati

Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun si se dezinfecteaza.

C. Captarea sputei

Materiale necesare: pahar conic sau cutie Petri sau scuipatoare speciala, spalate, sterilizate si uscate, cu solutie lizol 3% sau fenol 2,5% amestecata cu soda caustica.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele necesare.

2. Instruirea bolnavului:

       Se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa nu o scuipe in batista, servetele de hartie, ci numai in vasul pe care-l primeste in acest scop.

3. Captarea sputei:

       Se asigura cel putin doua scuipatori de rulaj la un bolnav care expectoreaza (fig. 16).

       Se schimba scuipatorile in fiecare dimineata.

Fig. 16 - Scuipatoare

4. Curatarea si sterilizarea scuipatorilor:

       Dupa golire se spala cu apa rece, apoi cu apa calda cu ajutorul unor perii speciale tinute in solutii dezinfectante.

       Se sterilizeaza zilnic, prin fierbere sau cu vapori supraincalziti sub presiune.

D. Captarea varsaturilor

Materiale necesare:

-        musama;

-        aleza;

-        prosop;

-        doua tavite renale curate, uscate;

-        pahar cu solutie aromata.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele mai sus mentionate.

2. Pregatirea bolnavului:

       In timpul varsaturilor, bolnavul se asaza in pozitia sezanda, iar daca starea lui nu permite, va ramane culcat cu capul intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop.

       Se protejeaza lenjeria de pat si corp cu o musama si o aleza, iar in fata bolnavului se asaza un prosop.

3. Efectuarea tehnicii:

       Spalarea mainilor.

       Daca bolnavul are proteza dentara mobila se indeparteaza.

       Se da bolnavului tavita renala sau se tine (in cazul in care acesta nu poate) si cu mana dreapta se sustine fruntea bolnavului.

       Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala.

       Se clateste gura cu solutie aromata folosind o alta tavita renala.

       Se indeparteaza imediat din salon tavita renala cu varsaturi.

       Spalarea mainilor.

       Varsatura captata in tavita renala se pastreaza pana la vizita medicala, intr-un dulap special.

       Tavitele renale se golesc, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere sau vapori supraincalziti sub presiune.

  1. EFECTUAREA TRANSPORTULUI

BOLNAVULUI IN SPITAL

Transportul bolnavului in spital este o etapa importanta deoarece efectuat cu
intarziere sau in conditii neadecvate poate determina agravarea bolii sau chiar decesul
bolnavului.

Transportul primar - transportul bolnavului la spital de la locul de munca, de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregatit si fara un diagnostic cunoscut.

Transportul secundar - transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de la o sectie la alta, de la servicii de diagnostic si tratament, precum si mutarea lui de la un salon la altul. Bolnavul fiind sub ingrijire, transportul poate fi pregatit si efectuat in functie de starea lui.

In spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau caruia ii este contraindicata deplasarea se transporta cu: brancarda (fig. 17), carucior, fotoliu si pat rulant sau cu ascensorul.

Created by DPE, Copyright IRIS 2007
Created by DPE, Copyright IRIS 2007Scop: deplasarea bolnavului, in stare imobilizata, la diferite servicii de investigatii, diagnostic si tratament.

Materiale necesare:

-        targa;

-        carucior;

-        patura (pentru targa) sau saltea subtire pentru carucior;

-        musama, aleza;cearsaf;

-        o perna subtire;

-        doua paturi (pentru invelit bolnavul).

A. Transportul cu brancarda (targa)

Etape de executi:

1. Pregatirea materialelor:

  • Se pregatesc targa cu patura, cearsaf, musama si perna subtire.

2. Efectuarea tehnicii

  • Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,

Fig. 18 - Ridicarea bolnavului efectuata de trei persoane.

  • Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I sustine bolnavul din regiunea cefalica, sprijinindu-i capul, spatele si conduce actiunea de mobilizare si transport; P.II sustine regiunea lombo-sacrata si membrele superioare; P.III sustine membrele inferioare.
  • P.I comanda manevra numarand 1, 2, 3; la comanda ,,3" bolnavul este ridicat si se face un pas inapoi.
  • Brancardierii aduc targa in pozitie orizontala sub bolnav, pe care cele trei persoane il vor aseza cu grija.
  • Se acopera bolnavul cu cele doua paturi.
  • Cei doi brancardieri pornesc la comanda de pe loc cu pasi schimbati, pentru a micsora oscilatiile targii.

Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul in timpul transportului.

  • Bolnavul este transportat cu fata inainte, pentru a-i da sentimentul de siguranta in timpul deplasarii.
  • Transportul bolnavului cu brancarda pe scari (fig. 19)

Fig. 19 - Transportul bolnavului cu brancarda:

a - la urcarea scarilor; b - la coborarea scarilor

B. Transportul cu caruciorul

Caruciorul este specific sectiilor de chirurgie, pentru sala de operatie, reanimare. Are 3-4 roti pneumatice si o panza intinsa ca la brancarda, avand inaltimea mesei de operatie.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor:

  • Se pregateste caruciorul, cu lenjeria curata.

2. Efectuarea tehnicii (fig. 20)

  • Caruciorul se asaza in raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe carucior pe pat si invers.
  • Pe carucior, bolnavul se acopera cu cearsaful si laturile paturii.
  • Capul operatului se intoarce intr-o parte, pentru a evita aspirarea varsaturii.
  • Bolnavul se transporta cu fata in directia mersului si supravegheat in permanenta de brancardier.

Fig. 20 - Transportul bolnavului cu caruciorul.

C. Transportul cu fotoliul rulant

Bolnavii slabiti, convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt transportati cu fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic si tratament.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor

  • Se pregatesc fotoliul cu patura, cearsaf, musama si aleza.

2. Pregatirea bolnavului:

  • Se anunta bolnavul.
  • Se imbraca bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu sosete si papuci.

3. Efectuarea tehnicii

  • Bolnavul este ajutat sa se aseze in fotoliul rulant, in cazul in care acesta nu se poate ridica in picioare. Daca bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui in fotoliu se va face de doua persoane
  • Asistenta I aduce bolnavul in pozitia sezanda si-l sprijina.
  • Asistenta II imbraca bolnavul cu halatul si cu sosete.
  • Asistenta I il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului si sprijina bolnavul.
  • Asistenta II impinge fotoliul la marginea patului, in dreptul spatelui bolnavului.
  • Cele doua persoane fixeaza rotile cu picioarele lor.
  • Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila, iar cu cealalta din regiunea poplitee si-l ridica, asezandu-l in fotoliu.
  • P.I retrage fotoliul.

  • P.II sustine membrele inferioare ale bolnavului, ii pune papucii si-i asaza picioarele pe suportul fotoliului. Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearsaf si patura.
  • Fotoliul este impins din spatele bolnavului, in timpul transportului fiind asezat cu fata in directia mersului si supravegheat de sora.

D. Transportul cu patul rulant

Daca bolnavul este in stare grava sau nu poate fi mobilizat, este transportat cu patul rulant pentru: explorari functionale, examinari radiologice, mutari dintr-un salon in altul, cura de aer pe terase.

Paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti, orice pat poate deveni astfel "rulant".

Acest sistem de transport reduce la jumatate numarul transbordarilor, bolnavul fiind astfel menajat.

E. Transportul cu ascensorul

Transportul bolnavilor cu targa, caruciorul, fotoliul sau patul rulant, intre diferite niveluri ale unui spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spatioase si prevazute cu usi largi.

Etape de executie:

1. Efectuarea tehnicii:

  • Se impinge patul rulant in ascensor si brancardierul sau asistenta intra dupa bolnav.
  • La iesire, brancardierul iese din lift inaintea bolnavului si trage patul.
  • Transportul cu caruciorul sau fotoliul rulant - brancardierul intra primul in ascensor si trage dupa el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre usa liftului.
  • La sosire, fotoliul sau caruciorul este impins afara din lift, asistenta ramanand in spatele bolnavului.

Oservatie!

       Este obligatorie transportarea cu caruciorul a urmatorilor bolnavi: in stare de soc; somnolenti, in coma; astenici, adinamici, febrili, epuizati; cu insuficienta cardio-pulmonara grava; suspecti sau confirmati cu infarct miocardic, cu tulburari nervoase si de echilibru; cu afectiuni ale membrelor inferioare; scosi din sala de operatie dupa interventie; dupa nastere, femeile sunt scoase din sala de nastere cu caruciorul.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




CANCERUL SANULUI
Influenta unor substante medicamentoase asociate cu socul termic si extracte vegetale asupra diviziunii celulare la Allium cepa
ANATOMIA CORPULUI UMAN
Clasificarea generala a drogurilor
COROANA PARTIALA
Chimioterapia
TRASATURI COMUNE ALE CANCERELOR INVAZIVE
PLANUL DE NURSING AL CAZURILOR STUDIATE
MODIFICARI RADIOIMAGISTICE IN BOLILE DENTARE
FIZIOLOGIA MUSCULARA