Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Clasificarea generala a drogurilor


Clasificarea generala a drogurilor




Clasificarea generala a drogurilor.

In literatura de specialitate si in practica exista numeroase clasificari ale drogurilor, avand la baza diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: dupa efectul produs asupra SNC, dupa originea lor, dupa regimul juridic al substantelor sau dupa dependenta genrata.

A. Clasificarea drogurilor in functie de efectul asupra SNC, se considera in general cea mai adecvata fiind cea utilizata in practica de organismele ONU, preliata si de Organizatia Internationala de Politie Criminala - Interpol.

In conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifica astfel:




1.      substante stimulente sau psihoanaleptice;

2.      substante depresoare sau psiholeptice;

3.      substante perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

1.                  Stimulentele sunt substante care accelereaza activitatea SNC. Din aceasta categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele si psihostimulentii. Acestea se subclasifica in:[1]

                stimulente ale veghii - amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. In doze moderate acestea intretin starea de veghe, cresc activitatea mintala si creaza o senzatie de bine.

                stimulente ale umorii - substante ce indeparteaza starea depresiva.

2.                  Depresoarele sunt substante care incetinesc activitatea SNC in general ele avand efecte analgezice si sedative. Principalele substante ce fac parte din aceasta categorie sunt: opiul si derivatii sai (morfina si heroina), medicamente pe baza de opiu sau derivati ai acestuia, morfinice de sinteza, barbiturice, tranchilizante si hipnoticele.

3.                  Halucinogenele sunt substante care perturba activitatea SNC si provoaca alterari ale perceptiei, temporale si spatiale. In fapt ele "deformeaza senzatiile si perceptiile celui care le utilizeaza"[2]. In aceasta categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina si altele.

B. O alta clasificare a drogurilor este realizata in functie de originea produsului:

1.      droguri naturale;

2.      droguri de semisinteza;

3.      droguri de sinteza (sintetice).

1.                  Drogurile naturale sunt cele obtinute direct din plante sau arbusti: opiul si opiaceele, cannabisul si rasina acestuia, khat-ul, frunzele de coca si derivatii sai si alte plante cu principii halucinogene.

2.                  Drogurile de semisinteza sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta naturala extrasa dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

3.                  Drogurile de sinteza sunt elaborate in intregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substante psihotrope obtinute in laboratoare clandestine. Tot in aceasta categorie sunt inclusi si "solventii volatili si alte produse cu proprietati asemanatoare drogurilor"[3]. Tot droguri de sinteza sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor traditionala, fiind totodata larg raspandite si usor de procurat. Acestea antreneaza o puternica dependenta psihica si uneori fizica producand totodata si fenomenul de toleranta.

C. In functie de regimul juridic al substantelor acestea se impart in doua categorii:

1.                  substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) - sunt folosite in tratamente medicale.

2.                  substante total interzise (LSD, heroina, ecstasy, cocaina).

D. Un alt criteriu important de clasificare, il constituie dependenta generata (clasificare de ordin medical). In functie de aceasta, drogurile se impart in trei categorii:




1.                  droguri ce creeaza dependenta fizica;

2.                  droguri ce creeaza dependenta psihica;

3.                  droguri ce creeata dependenta mixta - din aceasta ultima categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

E. Una dintre principalele clasificari este aceea statuata in dreptul international conform careia in functie de plasarea pe unul dintre cele doua tablouri ale Conventiei unice privind stupefiantele din anul 1961 si respectiv patru tablouri din Conventia privind substantele psihotrope din anul 1971, drogurile se impart in stupefiante si substante psihotrope.

Potrivit art. 1 lit. q si r din Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit si a abuzului cu stupefiante si substante psihotrope, semnata la Viena in 1988, aceasta clasificare arbitrara este mentinuta si chiar intarita.

Pierre Deniker[4] realizeaza o clasificare generala a psihotropelor in cadrul careia grupele chimice sunt repartizate, pe tipuri de actiune, astfel:

1.      psiholeptice                        -   hipnotice;

-         tranchiliznte si sedative;

-         nemoleptice;

-         regulatoarele umorului.

2.      psihoanaleptice                   -    stimulentele starii de veghe;

-         antidepresoare stimulente ale umorului;

-         alte stimulente (drogurile cafeinice, cafea ceai, cola, maté, guarana, khat, tutun, camfor, etc).

3.      psihodisleptice                    -    halucinogene si onirogene (mescalina)

-         stupefiantele (cocaina, heroina)

-         alcoolul si derivatii sai

F. In functie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate in: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra si sub forma de supozitoare.[5]



[1] J. Dragan, Dictionar, pg. 241;

[2] J. Dragan, Dictionar, pg. 118;

[3] J. Dragan, Aproape totul , pg. 40;

[4] J. Dragan, Dictionar, pg. 60;

[5] J. Dragan, Aproape totul , pg. 47;







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Infarctul cerebral
BOALA INFLAMATOARE PELVIANA
PROTEZELE DENTARE
FEBRA (PIREXIE)
Restaurarea. Principii generale de confectionare
RUBRATOXICOZA
INGRIJIREA PACIENTILOR DE VARSTA A TREIA CU AVC
CHISTURI MAXILARE - CONSIDERATII CLINICE SI RADIOGRAFICE
SECRETIA VAGINALA - LEUCOREEA
Traumatismele abdominale