Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Repere teoretice in abordarea fenomenului de cersit. Cercetare.


Repere teoretice in abordarea fenomenului de cersit. Cercetare.




Repere teoretice in abordarea fenomenului de cersit. Cercetare.

Interactionismul simbolic este o abordare sociologica ce pune accent pe comportamentul social al individului care intra in interactiune cu cei din jur. Interactionismul simbolic traditional ii are ca precursori pe unii filosofi morali scotieni din secolul XVIII si unii filosofi pragmatici americani de la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX, in special pe William James si John Dewey, sociologii Charles Horton Cooley si William Isaac Thomas si pe filosoful si psihologul George Herbert Mead care a contribuit direct la evolutia acestei perspective teoretice. (Turner, 2001, p. 213)




Aceasta perspectiva se concentreaza pe modul in care structurile sociale au un impact asupra persoanelor si interactiunii dintre ele si impactul reciproc dintre indivizi si interactiuni asupra structurilor sociale (Turner, 2001) si asupra modurilor in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vietile. Perceptia si (auto)definirea cersetorului ca sarac ii consolideaza existenta in saracie. Societatea, ca o retea de interactiune, creeaza indivizi, dar actiunile persoanelor creeaza, prin interactiune, societatea. Nici una nu exista fara cealalta, societatea fiind o entitate dinamica, creata si recreata continuu de persoane care interactioneaza intre ele (Turner, 2001). Astfel, indiferent din ce clase sociale fac parte, toti membrii unei societati contribuie la constructia acesteia prin actiune si interactiune umana, „actiunea umana realizandu-se prin definirea situatiilor si fiind orientata relational” (Morandau, 2007). In opinia mea, la nivelul celor care cersesc, interactiunea se dezvolta in doua mari directii: fie e intragrupala, si atunci vorbim de interactiunea intre cersetori, in interiorul grupului acestora, chiar daca ne raportam la nivel de familie, sau prieteni, fie putem vorbi de interactiunea cu ceilalti, din afara grupului. Societatea este o retea complexa de comunicare si interactiune, influenta reciproca a persoanelor rezumandu-se la modul in care fiecare actioneaza.

Interactiunea este simbolica in termeni de semnificatii dezvoltate in interactiunea insasi (Turner, 2001). Pentru cersetori principalul punct de referinta il constituie mediul care se dovedeste a fi plin de simboluri cu care acestia intra in contact si care pot sa le influenteze felul si modul in care ei aleg sa-si construiasca viata. „Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de somaj, criminalitate, abuz de alcool si droguri, absenteism scolar etc., pentru ei exista putine modele pozitive la care sa se raporteze” (Dan, 2009). Mediul de actiune si interactiune al cersetorilor, al oamenilor in general, este astfel simbolic definit. Ei utilizeaza simboluri descoperite in interactiunile lor si actioneaza prin comunicarea acestor simboluri. Exista posibilitatea ca indivizii care traiesc intr-un mediu sarac alaturi de altii din acelasi mediu care cersesc, sa urmeze comportamentul acestora. Capacitatea simbolica a cersetorilor implica faptul ca ei au minte si gandesc, astfel manipuleaza simbolurile in interior, si decid daca sa exteriorizeze un asemenea comportamentul de cersit sau nu.

Adam Ferguson (Ferguson apud Turner, 2001) sustine faptul ca un comportament rezulta din obiceiuri acumulate prin asocierea cu altii. Aici putem sa mentionam relatiile cersetorilor cu alti cersetori, cu indivizi din mediul lor, relatii ce dau nastere unor comportamente specifice culturii dobandite, comportamente fie ele deviante de genul furtului, agresivitatii, violentei etc.

Cat priveste interactiunea cu cei din afara mediului lor, cu trecatorii sau cu potentialii donatori, de cele mai multe ori cersetorii intra in interactiune cu ei cu scopul de a cere ajutorul acestora si pentru a-si putea satisface anumite nevoi, fie nevoi primordiale sau secundare (nevoia de comunicare, de relationare etc.). Putem spune ca tot ceea ce percep trecatorii cu privire la imaginea cersetorului, face parte din gama simbolurilor transmise de acesta, iar aceste lucruri capata o anumita semnificatie pentru trecator, in masura in care sunt relevante pentru actiunile intreprinse de el (Mead apud Turner, 2001).

O teorie pe care o aplicam involuntar in viata de zi cu zi, si care se potriveste foarte bine si fenomenului de cersit este teoria rolului, teorie care puncteaza rolurile adoptate de indivizi in diferite situatii. Metafora acestei abordari este viata ca teatrul, in care indivizii sunt actori care isi joaca rolurile in functie scenariu, acesta avand la baza ideea culturii si a adaptarii (Turner, 2001).

Teoria rolului se incadreaza atat in perspectiva structurala, care aduce aminte de „status”, cat si in cea interactionista, in care indivizii isi indeplinesc rolurile prin interactiunea cu mediul inconjurator. Rolul de cersetor este foarte important pentru actul cersitului, exercitarea lui presupune interactiunea cersetorului cu potentialii donatori. Ralph Linton spune ca societatea este compusa din indivizi a caror adaptare si organizare este ceruta de supravietuire (Linton apud Turner, 2001) Dupa Parsons, persoanele isi aleg cursul actiunii lor in situatii concrete (Parsons apud Turner, 2001). Luam spre exemplu situatia saraciei extreme, din care indivizii aflati in ea, cu greu mai evadeaza. Ca o alternativa de solutionare a problemei satisfactiei nevoilor de baza, unii indivizi pot alege sa adopte un comportament deviant (cersitul), angajandu-se in indeplinirea rolului de cersetor, constrans de propriile norme si valori conturate pe baza culturii detinute. Astfel, actul de cersit este un comportament deviant fiind considerat nepotrivit de ceilalti, comportament ce implica negocierea unor situatii sociale specifice. (Morandau, 2007)

Teoria seductiei, despre care vorbeste J.Baudrillard (Baudrillard apud Morandau, 2007), este una din teoriile care pot aduce explicatii in fenomenul de cersit. Aceasta teorie pune foarte mult accent pe sistemele de semne, iar semnele pot fi inselatoare, ele tin de ireal, de iluzie (Baudrillard apud Morandau, 2007). In cazul de fata, indivizii care cersesc apeleaza in mod evident la seducerea trecatorilor, folosindu-se de un anumit sistem de semne. Ei pot adopta diferite modalitati de a convinge trecatorii sa-i ajute cu diferite bunuri. Ei pot seduce prin simpla prezenta, prin imagine sau prin interactionarea cu acestia. Totusi, cersetorii nu sunt singurii seducatori in relatia cu trecatorii, ci si trecatorii tind sa-i seduca pe acestia, ca de exemplu prin argumentarea refuzului in privinta donatiei. Astfel putem spune ca „toata lumea seduce pe toata lumea” iar„seductia nu se joaca decat intre seducatori” (Morandau, 2007) . Conform acestei afirmatii, seductia este un fenomen care activeaza in toate domenile si la toate nivelurile din viata sociala, chiar si in cazul fenomenului de cersit.

Teoria etichetarii sociale se poate intalni la toate niveluri intr-o societate, actiunea de etichetare a altora fiind intreprinsa de indivizi, fie voluntar sau involuntar, in functie de o multitudine de factori, printre care si normele dintr-o societate care proiecteaza diferite comportamente intr-un mediu dat. Conform legii lui W. I. Thomas (Morandau, 2002) dupa care o situatie este reala prin consecintele definirii ei ca reala, teoria etichetarii sociale poate avea efecte majore in viata individului. De exemplu, prin etichetarea unui cersetor ca fiind sarac, societatea contribuie la perpetuarea saraciei, iar daca cersetorii sunt vazuti ca oameni lenesi, fara vreun impuls inspre munca, apatici, imorali si incompetenti, acestia tind sa accepte toate aceste lucruri si tind sa creada ca acestea sunt reale, adoptand comportamente si atitudini specifice etichetei lor.

De asemenea, numarul mare de comportamente devinate adoptate de cersetori (consumul excesiv de droguri, alcool, violenta, agresivitatea, crima, furtul etc.) tinde sa aiba ca efect atribuirea unei etichete cersetorului, eticheta de deviant. Dupa parerea mea, prejudiciile pot conduce la etichetarea unor persoane. Uneori nu toate persoanele carora li se atribuie o eticheta negative merita acest lucru, precum si invers este valabil. Eticheta poate sa altereze sentimentul de identitate al persoanei, astfel individul poate sa ajunga sa aiba o imagine negativa despre sine, se poate ajunge chiar la o acceptare fatalista a situatiei de sarac, toate aceste lucruri conducand la crearea culturii saraciei (Lewis, 1966) si la adoptarea unor comportamente devinate ca si elemente cmpensatoare (cersitul agresiv, alcoolism etc.)

Din aceasta perspectiva, societatea si schimbarile secolului XX au un rol foarte important, intrucat natura saraciei depinde de acestea. Disfunctiile institutionale ale societatii sunt considerate drept cauza a saraciei, iar in ceea ce priveste schimbarile secolului XX, un segment din populatie, care s-a dovedit a fi mai vulnerabil, nu s-a putut adapta conditiilor postindustrialismului.

Aceasta abordare functionalista sugereaza in primul rand existenta functiilor saraciei, fenomenului de cersit implicit intr-o societate, fenomene care nu sunt vazute ca niste probleme, ci mai degraba ca niste laturi functionale, parti necesare intr-o societate. Avand in vedere fenomenul de cersit, aici luam in calcul un anumit tip de cersit care presupune efectuarea unor munci de jos, care nu sunt in mod special necesare societatii, si care implica si actiuni ale cersitului. Pentru o explicare mai precisa, aceste munci servesc mai degraba la crearea confortului individului pentru care sunt efectuate (exemplu: spalatul de parbrize) sau constituie o cale mai diplomata de a cersi (exemplu: a vinde flori, iconite, diverse obiecte marunte si usor de procurat). Impreuna cu aceasta forma de cersit, pragul saraciei serveste ca factor de motivatie pentru munca, indiferent daca unele munci sunt mai putin valorizate. Pe de alta parte, fenomenul de cersit este vazut ca un act deviant, interzis si sanctionat de societatea in care traim, sanctionat de fiecare individ in parte, dar care, ca orice alt act deviant, are functiile sale: coeziunea grupurilor (Legea lui Coser-„amenintarea externa duce la cresterea coeziunii interne ”-(Morandau, 2007) aparitia unor norme, restrictii, inovatie etc.

Societatea are nevoie atat de munci inalt valorizate si bine rasplatite, cat si de munci mai putin valorizate, mai putin rasplatite. Existenta acestora duce la functionarea intregului sistem social. Muncile de jos trebuiesc si ele efectuate de cineva, chiar daca ele sunt munci de low-status in care indivizii castiga mai putin. Astfel perspectiva functionalista contureaza functiile saraciei la nivel macrosocial, accentuand in acelasi timp importanta rolului ei intr-o societate, cat si functiile fenomenului de cersit la nivel microsocial.

Metodologie

Metodologia unei cercetari stiintifice este o parte indispensabila in inteprinderea acesteia. In urmatoarele randuri voi prezenta strategia metodologica pe care am ales sa o adopt in atingerea scopului cercetarii mele, care are in vedere studierea fenomenului de cersit la nivelul municipiului Sibiu.

Strategia studiului de fata cuprinde in primul rand planul de cercetare segmentat in urmatoarele etape: definirea temei de cercetare, documentarea teoretica, precizarea obiectivele urmarite, ipotezele cercetarii, universul populatiei, esantionarea, elaborarea instrumentelor folosite, ancheta pilot, colectarea datelor, prelucrarea informatiilor culese, analiza datelor si redactarea raportului de cercetare (Morandau, 2002)

Obiective:

In studierea fenomenului de cersit din municipiul Sibiu, am avut ca obiectiv principal evaluarea modului de viata al cersetorilor. Pe langa acesta, interesul mi-a fost starnit de alte directii ale cercetarii precum: identificarea mediului social din care provin cersetorii, identificarea motivelor pentru care cersetorul practica actul cersitului, stabilirea stategiei de persuasiune pe care cersetorul o abordeaza in practicarea cersitului, evaluarea modului de viata al cersetprului, stabilirea comportamentului populatiei cu privire la cersetori si identificarea locurilor strategice in care cersetorul se plaseaza pentru practicarea actului de cersit.

Am considerat ca toate aceste directii de cercetare sau obiective ma vor ajuta sa radiografiez intr-o oarecare masura fenomenul de cersit la nivelul municipiului Sibiu, fenomen privit ca o problema sociala ce distorsioneaza imaginea pozitiva a societatii din care facem parte.

Ipoteze:

Plecand de la obiectivele de mai sus pe care le-am urmarit in acest studiu, am elaborat anumite ipoteze care sa ma ajute sa interpretez anticipat si rational fenomenul de cersit si care sa poate fi testate si verificate de-a lungul cercetarii. Astfel, am presupus ca in general, mediul din care provin cersetorii este rural, faptul ca starea economica precara a cersetorilor este unul dintre motivele puternice pentru care se practica cersitul. In spatele primelor doua ipoteze se afla o alta presupunere conform careia cersetorii sunt indivizi saraci, care nu pot sa-si satisfaca anumite nevoi de baza, iar saracia exista intr-o masura mult mai mare in mediul rural decat in cel urban deoarece si gradul de scolarizare e mai scazut. Cea de-a treia ipoteza face referire la faptul ca cei mai multi cersetori tind sa abordeze trecatori in mod direct, prin mesaj oral. Ma astept astfel ca majoritatea subiectiilor sa adreseze trecatorilor mesaje orale de „alarma” pentru a primi donatii, intrucat este o cale strategica mai eficienta, ei putand sa se faca vazuti, dar mai ales auziti.

Lista ipotezelor continua: cei mai multi cersetori au conditii precare de locuit, fapt datorat saraciei pe care o resimt si in care se afla fiecare, saracie care i-a impins in strada sa cerseasca. Conditiile precare de locuit pot fi o reflexie a gradului de saracie pe care ei il experimenteaza mai mult sau mai putin.

O alta ipoteza se concentreaza pe faptul ca in general, oamenii ii sustin financiar pe cersetori. Confirmarea acestei ipoteze ar avea mari sanse intrucat consider ca majoritatea cersetorilor cer bani. Cea din urma ipoteza, conform careia cersetorii tind sa practice acest fenomen in locurile publice aglomerate. Faptul ca nu vor sa-si schimbe modul de viata presupun ca face parte din „cultura saraciei” lor, despre care ne vorbeste Oscar Lewis (1966), iar ipoteza conform careia cersetorii practica actul cersitului in locuri publice aglomerate, ma astept sa fie un element important al strategiei lor de „seducere” (Baudrillard apud Morandau, 2007). Gama ipotezelor insirate mai sus a fost necesara in structurarea logica si ghidarea acestei cercetari.

Universul populatiei:

Populatia la care se vor raporta concluziile cercetarii, respectiv populatia tinta, este alcatuita din cersetorii care practica activitatea de cersit pe raza municipiului Sibiu. Mai precis, studiul se restrange la urmatoarele categorii de cersetori: cersetori cu dizabilitati fizice, psihice si senzoriale, cersetori copii, cersetori adulti si cersetori varstnici.

Selectia cazurilor:

Datorita faptului ca acest studiu utilizeaza instrumente ce presupun o analiza calitativa a datelor culese pe teren, am ales sa folosesc termenul de „selectia cazurilor” in loc de „esantionare” intrucat cel de urma exprima mai degraba o selectare cantitativa a unui segment din universul populatiei. Asadar, selectia cazurilor pentru acest studiu de caz a fost nealeatorie, in functie de disponibilitatea fiecarui subiect, din cauza unor constrangeri practice. Din cauza multiplelor dificultati intampinate pe teren, studiul de fata se limiteaza la un numar de subiecti care nu reflecta reprezentativitate din punct de vedere cantitativ. Asftel, acest studiu se raporteaza la 9 interviuri, in care intra indivizi din categoriile enuntate mai sus, si 30 fise de observatie, efectuate pentru aprofundarea fenomenului de cersit din municipiului Sibiu.

Operationalizarea conceptului de „cersetorie”

 

Pentru o buna desfasurare unui studiu, este de preferat o operationalizare, o definire a conceptelor generale care ridica semne de intrebare la nivelul acelei cercetarii. Astfel, consider ca in cadrul metodologiei acestui studiu, conceptul de „cersetorie” are nevoie de o clarificare precisa si de o operationalizare structurata pe dimensiuni, variabile si indicatori. Pentru inceput, voi lamuri acest concept de „cersetorie” in termenii unei definitii nominale, dedusa din activitatea practica de teren a altor cercetator, si a unei definitii operationale, definitie cu care intentionez sa lucrez pe parcursul lucrarii de fata.

Cersetoria

 

  • Definitie nominala

Fenomenul de cersetorie este definit in general ca „un discurs prin care o persoana cauta asistenta, fie cerand bani in mod direct sau exprimandu-si nevoia prin alte forme clare de comunicare precum semne, recipiente pentru donatii sau mana intinsa. De cele mai multe ori solicitarea unui cersetor este acompaniata () de comunicari care contin mesaje sociale sau politice. Chiar si in lipsa unui discurs particularizat, prezenta unei peroane neingrijite si murdare, care tine mana intinsa sau o cupa pentru a primi donatii, transmite un mesaj de nevoie de suport si asistenta” (Kozlowski, 1999, p.5).

Stephen Lankenau clarifica termenul de cersetor intr-o etnografie a strazii din 1999, a cersetorilor care traiesc pe strazile din Washington D.C. El defineste cersetorul ca „acea persoana care cere in public, in mod regulat, bani sau bunuri pentru uz personal intr-o mainera fata-n fata, fara sa ofere un produs de valoare destinat consumului sau un serviciu in schimbul lucrurilor primite” (Lankenau, 1999)

  • Definitia operationala

In acest studiu, am ales sa operez cu definitia urmatoare: cersetoria presupune un comportament deviantal actorului care il presteaza, prin actul de a cere diferite bunuri (pe care le foloseste in scopuri personale, precum: bani, imbracaminte, incaltaminte etc.), de cele mai multe ori cerand donatii intr-un mod deranjant, creand trecatorilor o stare de disconfort, intimidare, insistand prin umilinta donarea acestor bunuri.

Cersetorul este acel individ cu un status scazut, care practica actul cesitului facand apel la anumite strategii de persuasiune, sensibilizand cat mai mult publicul prin diferite modalitati: expunerea unor parti corporale vizibil afectate de diferite boli, exploatand un copil pentru a senzibiliza simtul matern/patern al oricarui tracator, rostind cuvinte si urari legate de subiecte sensibile precum religie, saracie etc. De cele mai multe ori cersetorul frecventeaza locuri publice, poate fi intalnit la colt de strada, in parcuri, in zona centrala a orasului sau in jurul bisericii cerand in mare parte bani, de obicei marunt, modul clasic de a cersi fiind cel de a intinde mana, practicand acest act singur sau insotit. El poate folosi diferite recipiente pentru a primi donatiile, precum: cani, cutii, pungi sau palarii etc.. Spre deosebire de definitia nominala in care Lankenau spunea ca un cersetor nu se defineste si prin oferirea unor produsesau servicii in schimbul lucrurilor primite, consider ca pentru a cuprinde toate tipurile de cersit din societatea noastra, trebuie sa precizez faptul ca cersetoria implica totusi si prestarea unor servicii in schimbul bunurilor primite, servicii referitoare strict la categoria unor munci de status scazut precum: spalarea parbrizelor masinilor oprite in trafic, deschiderea usii masinii, pastrarea locurilor de parcare, supravegherea masinii parcate, pana si ajutarea la bagaje, vanzarea de obiecte fara valoare (breloguri, ilustrate etc.). Toate aceste servicii se diferentiaza de restul serviciilor prin faptul ca individul care le presteaza este predispus sa justifice donatorului nevoia de bani, sau alte bunuri pe care le cere prin acest serviciu, sau cu care este recompensat

Dimensiuni, variabile, indicatori

 

Dimensiunea aspectuala:

Æ imaginea cersetorului

Æ relatia cu populatia

Æ relatia cu ceilalti cersetori:

Æ atitudinea generala fata de ideea gasirii unui loc de munca

Æ atitudinea generala fata de sine

Æ atitudinea generala fata de ceilalti cersetori

Æ atitudinea generala fata de „donatori”:

o      masura in care reactioneaza intr-un mod agresiv atunci cand oamenii nu-i dau bani.

o      masura in care intimideaza trecatorii

Dimensiunea familiala:

Æ mediul social:

o      mediul de provenienta al cersetorului (rural/ urban).

o      tipul de familie din care provine cersetorul .

o      ocupatiile membriilor familiei lui

o      numarul de membrii ai familiei cersetorului.

o      daca are unde sa locuiasca

o      conditiile de locuit ale cersetorului (tipul de locuinta, confortul locuintei: apa, gaz, curent, bunuri casnice etc.)

Æ relatii familiale:

o      masura in care cersetorul se afla in relatii bune cu familia

o      conflicte cu familia

o      cu cine din familie se intelege cel mai bine

o      cu cine din familie nu se intelege deloc

o      masura in care familia il sustine material, financiar

o      masura in care isi ajuta familia/aproapele din banii pe care ii castiga pe zi

Dimensiunea educationala:

Æ nivelul de instructie:

o      situatia educationala - numarul de ani de scoala

o      gradul de alfabetizare (daca stie sa scrie, sa citeasca)

o      masura in care acorda importanta educatiei

o      dorinta de a frecventa scoala

Dimensiunea economica:

Æ situatia economica a cersetorului:

o      venitul mediu/zi

o      masura in care cheltuieste banii pe mancare

o      masura in care poate sa faca economii

Dimensiunea psiho-sociala

Æ factorii motivationali ai cersetorului:

o      masura in care situatia economica precara este un motiv pentru el de a cersi

o      masura in care lipsa unui loc de munca este un motiv pentru o persoana ca sa cerseasca

o      alti factori care il motiveaza sa cerseasca

o      masura in care este obligat de cineva sa cerseasca

o      masura in care e multumit cu ceea ce are, in general

o      masura in care e multumit cu banii pe care ii face pe zi

Dimensiunea sociodemografica:

Æcaracteristici sociodemografice:

In atingerea obiectivelor cercetarii de fata am ales sa lucrez cu metoda interviului si cu metoda observatiei, bazata pe fisa de observatie. In ceea ce priveste prima metoda de lucru, consider ca este una potrivita studierii fenomenului de cersit intrucat aceasta permite stocarea unor informatii calitative, fapt ce ma ajuta sa redau o imagine mai ampla asupra modului de viata al unui cersetor. Tipul de interviu pe care m-am axat a fost interviul semistructurat, folosind ghidul de interviu ca punct de reper in intervievarea subiectilor. Interviurile s-au desfasurat in mod dirijat, direct, adica fata-n fata cu subiectii, dupa momentul surprinderii acestora in activitatea de cersit. Prin ghidul de interviu (vezi Anexa nr. 1) am urmarit o serie de itemi, respectiv 11, lasand subiectii sa vorbeasca liber pe baza acestora, dar in acelasi timp dirijandu-i in discutie in functie de obiectivele pe care le-am urmarit. Astfel, folosind aceasta metoda, am avut fost interesata sa vad daca cersetorul provine din mediul rural sau urban, daca mai are frati, surori (daca familia il sustine material, financiar, daca se intelege bine cu membrii familiei si cu cine se intelege cel mai bine, si cu cine nu se intelege deloc), daca are unde sa locuiasca, daca a urmat vreodata vreo scoala (daca stie sa scrie, sa citeasca), daca cunoaste alti cersetori (daca obisnuieste sa-i ajute financiar, material, moral etc.), daca obisnuieste sa ceara des ajutorul oamenilor, daca s-a simtit confortabil prima data cand a cersit, daca crede ca oamenii se poarta, in general, urat cu ei, daca are motive pentru care sa cerseasca, daca s-a gandit vreodata sa renunte la cersit si daca e multumit de cat castiga pe zi din cersit, si care ar fi suma medie castigata pe zi. Acest ghid de interviu m-a ajutat sa obtin raspunsuri specifice la fiecare intrebare, sa observ de asemenea spontaneitatea raspunsurilor si, nu in ultimul rand, sa observ comportamentele nonverbale ale subiectilor, fapt destul de important in interpretarea datelor culese.





Metoda secundara in acest studiu am ales sa fie metoda observatiei, ca o metoda care vine in completarea metodei interviului cu date calitative, pentru a putea percepe si inregistra mai atent fenomenul de cersetorie. In acest caz, eu am adoptat rolul de observator, ulitizand instrumentul fisei de observatie (vezi Anexa nr.2). Prin aceasta fisa am urmarit redarea imaginii cersetorului, prin identificarea sexului, aproximarea varstei, imbracaminte, incaltaminte, aspectul parului, si identificarea dizabilitatilor acestuia (acolo unde este cazul). Pe de alta parte, m-am axat pe identificarea strategiilor de persuasiune cu privire la locul in care este surprins ca cerseste, modul in care cerseste si mesajul pe care il transmite. De asemenea am considerat ca cerintele cersetorului constituie o componenta importanta a fisei, ca de altfel si observarea atitudinile si comportamentele oamenilor fata de acesta.

In opinia mea, luate separat, cele doua metode de lucru ar fi fost ineficiente, insa combinarea datelor obtinute in urma aplicarii ambelor metode, ajuta la conturarea unei imagini privind fenomenul de cersit din Sibiu. In urmatoarele pagini, vom avea ocazia sa cunoastem indeaproape rezultatele studiului de fata si asadar vom putea trage niste concluzii referitoare la problema cersitului, problema cu care se confrunta multe societati la ora actuala.

Dificultati intampinate pe teren

De-a lungul cercetarii empirice, am intampinat diferite dificultati, care adesea mi-au ingreunat munca si au stagnat progresul cercetarii. Fiind o tema ce prezinta un grad ridicat de sensibilitatea, aceste dificultati au fost inevitabile, dar totodata normale demersului.

O primǎ problemǎ de care m-am lovit deseori de-a lungul cercetarii de teren in luarea interviurilor a fost fapul cǎ cei mai multi dintre cersetorii tineri, care au fost subiecti pentru acest studiu, au fost mai greu de abordat decat cei mai in varsta, intrucat acestia aveau anumite retineri fata de interviu in general, dar si fata de intrebari delicate referitoare la motivatiile pentru care cersesc. Uneori s-a intamplat ca acestia sa refuze sa raspunda la asemenea intrebari, ba chiar sa refuze interviul deoarece considerau ca sunt de la Politie, desi le specificam la inceput si ii incredintam ca nu sunt. Refuzurile interviurilor si/sau raspunsurile dihotomice pe care subiectii tineri obisniau sa le ofere s-au datorat sentimentului de teama, frica, neincredere si de asemenea, dorintei de a-si mentine sentimentul de securitate. Astfel, o problema intampinata pe teren a fostimposibilitatea de aprofundare a unor aspecte din interviu datorita unor retineri sau tulburari emotionale ale persoanelor intervievate. In aceeasi ordin de idei, am constatat faptul ca subiectii au avut tendinta sa pastreze o anumita distanta sociala fata de mine ca si intervievator.

Tot in cadrul dificultatiilor de abordare a cersetorilor intra ideea conform careia subiectii care au fost surprinsi ca cersesc de la alte persoane si apoi intervievati, au oferit mult mai multe raspunsuri dihotomice, avand de asemenea anumite retineri fata de intrebarile puse iar cei care m-au abordat direct, cersindu-mi diverse bunuri (in special bani), si pe care i-am interogat apoi, au fost mult mai dispusi sa-mi raspunda intrebarilor.

In aceasta ordine de idei precizez faptul ca pentru a obtine informatii mai multe despre vietile cersetorilor, in cea mai mare parte am fost nevoita sa le ofer bani (3-5 lei/subiect) si/sau haine in schimb. Spre sfarsitul cercetarii de teren am refuzat sa le mai ofer ceva in schimbul informatiilor, mergand pe principiul ca eu sunt in postura unui individ care are nevoie de ajutor in legatura cu interviurile necesare proiectului de diploma. Astfel, subiectii carora le-am oferit diferite bunuri, au fost mult mai predispusi sa raspunda intrebarilor din interviu, iar cei carora le ceream eu ajutorul, neoferindu-le nimic, nu au fost dispusi sa stea de vorba, pe motiv ca trebuie sa faca bani si nu pot sa-si intrerupa „activitatea” de cersit. Isi urmareau deci propriile interese.

Disponibilitatea scazuta a subiectilor a fost o dificultate intalnita pe teren, care a ingreunat evolutia cercetarii. Subiectii care cersesc in grup sunt mai greu de abordat si mai putin disponibili sǎ raspundǎ la intrebarile interviului. Am observat existenta unei influente a anturajului, ceilalti membrii ai grupului exercitǎnd o presiune asupra subiectiilor, inducandu-le sentimentul de suspiciune si neincredere fata de interviu.

Din sfera problemelor generale, nespecifice, care au cauzat dificultǎti in cadru cercetarii de teren, pot mentiona conditiile meteo nefavorabile (ploi imprevizibile), precum si bugetul de timp (resurse de timp limitate in comparatie cu trebuintele activitǎtii de teren care solicitǎ mult timp, in special in procesul gasirii, de identificare al subiectiilor).

Luand toate acestea in considerare, pot spune ca datorita caracterului sau ilegal, problema cersitului este una sensibila ce prezinta greutati in identificarea si abordarea subiectilor (disponibilitatea lor).

Analiza calitativa a datelor obtinute pe teren

In perioada cercetarii de teren a fenomenului cersetoriei din societatea noastra, care s-a desfasurat timp de o luna, respectiv iunie-iulie 2009, am intalnit tot felul de oameni care cersesc din diferite cauze, fiecare avand in spate o poveste unica a vietii sale. Ca un observator, directia mea de investigatie a presupus strabaterea strazilor din judetul Sibiu in cautarea activitatii de cersit, observand cersetorii de la distanta, urmarindu-i indeaproape, conversand in mod informal cu acestia sau conducand interviuri semistructurate cu ei. Directiile mele de cercetare s-au axat pe mediul de provenienta, familia, locuinta, nivelul de alfabetizare, relatiile cu ceilalti cersetori, frecventa actului de cersit, motivele acestui act, venitul mediu pe zi al unui cersetor, toate acestea corelate cu imaginea, strategiile, cerintele cersetorului, dar si cu atitudinile si comportamentul trecatorilor cu referire la ei.

Specific faptul ca rezultatele studiului, respectiv concluziile reliefate in analiza, nu sunt reprezentative raportate la numarul total de indivizii care cersesc in judetul Sibiu, studiul fiind unul exploratoriu.

Mediul de provenienta

 

De-a lungul cercetarii empirice, prin intermediul interviului, am intentionat sa descopar cat mai multe aspecte ale vietii cersetorilor interogati, printre care si mediul lor de provenienta. Privind aceasta idee, am constatat faptul ca din totalul respondentilor, foarte putini sunt cei care provin din mediul rural, respectiv doi din noua subiecti, cei mai multi, sapte din noua afirma faptul ca provin din mediul urban.

In ceea ce priveste mediul rural din care provin cei doi subiecti, am intalnit pe parcursul cercetarii de teren cersetori care provin din Sura Mare (S., 8 ani, feminin) si Poplaca (subiectul P., 13 ani, masculin). P. a fost destul de dificil de abordat, prezentand o anumita reticenta fata de cei din jurul lui din cauza unei experiente pe care a avut-o cu politia. Astfel, P. a refuzat sa spuna de unde vine, insa a recunoscut fara sa-si dea seama de-a lungul interviului ca provine din Poplaca:

P:Nu va zic domnisoara! ()Am mai zas odata si-o venit cu politia acasa.”

(P., 13 ani, masculin)

Referitor la mediul urban din care provin 7 din totalul subiectilor, 5 spun ca sunt din judetul Sibiu,si doar 2 spun ca sunt din alt judet, Salaj.

Astfel, am intervievat si cersetori care au venit in Sibiu la cersit tocmai din judetul Salaj, dupa cum reiese din interviul cu L.M care isi intareste afirmatia facand referire la Dumnezeu. Specific faptul ca L.M. era insotita de inca doua femei si un copil, tot din Salaj, care venisera impreuna la cersit si dintre care o femeie in varsta de 36 de ani face parte din familia lui L.M.

„I: Da voi de unde sunteti?

L.M.: Din judetul Salaj, Domnu’ ii sus , si ma vada si ne stie doamna.

I:Pai si cum ati venit aici?

L.M.:Cu trenu’, ca i-am zas la controlor [?]”

(L.M,13 ani, feminin)

Din totalul cersetorilor care provin din judetul Sibiu, doar 2 specifica mai exact zona unde locuiesc, Gusterita (“Da, is din Gusterita”- C.A., 52 ani, feminin) si Terezian:

I: De unde sunteti?

S: De aicea din Sibiu, nascut in Terezian.”

(S., 58 ani, masculin)

Locatie: Parcul Cetatii, 20.05.2009,

L.M., 36 ani, feminin (fig.1)

Locuinta si conditiile de locuire

 

„o colibuta avem de tihna ()Nu avem curent, cu luminare traim,()N-AVEM,n-avem nici masina, nici televizor, nici frigider, nimic!”- L.M, 13 ani, feminin. Un alt subiect spune despre locuinta lui ca este „o baraca de placaj din aia” (L.M., 36 ani, feminin).

In incercarea de a explica aspectul murdar al unui cersetor prin conditiile in care traieste in locuinta sa, C.A. ne descrie pe scurt locuinta ei ('io am o casa de pamant, amarataa () DA! si-s nacajita domnisoara , si un zad ui asa se duce (arata cu mana cum cade zidul). E asa din carpici, si caramida si pamant”- C.A., 52 ani, feminin) si ne spune ca locuieste totusi la nepoata sa („da ea sta la soacra, nu-i a ei casa, are o camera si-un hol, si ma tane si pe mine la ea”), unde 'gaz nu este, estee aaa CURENT, esteee aaa face cu lemne”, vrand sa sublinieze faptul ca saracia si conditiile precare in care traieste un om, nu sunt un factor cauzator al murdariei corporale si vestimentare: „pe piele sa stiti is curata domnisoara, >n-am nimic< sa zici ca am blande sau am ceva, NU! Is curata pe piele (arata picioarele) () Auzi domnisoara, asculta domnisoara , ascultati la mine ca-s femeie batrana de 52 de ani: aaaomu care vrea sa sa spele, pai sa spala si-n Cibin ,IA un sapun si merge pe marginea Cibinului, sa spala, isi spala hainele de pe el, si ii CURAT! ()Acuma VARA! Da daca-i imputat si miroasa, , auzi domnisoara si bolnava, sa mai si put?”- C.A., 52 ani, feminin[1]. Intr-adevar conditiile de locuire ale unui individ constituie un indicator al situatiei de saracie, insa nu e unul puternic pentru a contura termenul de saracie.

Un alt cersetor care provine tot din mediul urban, si anume S., povesteste mult mai detaliat modul lui de viata in situatia saraciei in care se afla. Urmarind urmatorul dialog ne putem da seama de conditiile precare in care traieste S. in varsta de 58 de ani si care se afla in aceasta situatie de mai bine de 20 de ani:

„S: As vrea sa ma internez in spital, la numarul 3

I: De ce?

S: Ca N-AM unde sta!

I: Dar unde va petreceti noptile?

S: La la la la, in in bufetu Suru, este o poarta rosie, cum mergeti inspre spital. Acolo dorm la o femeie, si si nu ma feresc, nu nu ca nu e voie, mai cate un morcov, cate un() Pai cand mergeti catre Suru, catre bufetu Suru, catre spitalul numarul 3, acolo e o poarta rosie!

I: Acolo stati?

S: DA. Si de ce sa mint? DE CE sa mint? NU, nu-i voie. Te duci si mai ceri o rosie sau din piata si ii duc laaa batrana, are 80 de ani.

I: Si aveti unde sa dormiti?

S: Am unde, d-apai

I: Dormiti intr-un pat?

S: Da, da’ numai eu stiu, numai eu stiu, dorm mai mult pe arcuri

I: Dar aveti conditii? Unde sa va spalati

S: Dimineata,dimineata, ma spal pe ochi, pe subsori si ma duc unde ma duc, ma duc cu Dumnezeu, >n-am ce face, n-am ce face<!

I: Si curent aveti acolo unde va tine?

S: NU.

I: Dar si dansa e mai saraca?

S: Nu. Dansa are, are de toate.

I: Dar va tine in casa cu dansa, sau separat?

S: Nu. Separat, intr-o camera , cammm aaa jumatate din asta (arata spre casutele de la cimitir unde se vand coroane)

I: Si aveti gaz acolo?

S: Nu.”

(S., 58 ani, masculin)

Imaginea lui S. este redata de hainele cu care era imbracat in timpul desfasurarii interviului, neadecvate anotimpului si conditiilor meteo, afara fiind cald si soare. Imbracamintea lui era rupta, peticita, partial murdara, el purtand o bluza de lana pe gat si o pereche de pantaloni de stofa la dunga. Avea pantofi deteriorati, parul mediu si prezenta dizabilitati senzoriale.

Concluzionand, putem afirma faptul ca majoritatea respondentilor interviului care cersesc, nu au conditii bune de locuit, locuinta fiind de cele mai multe ori de dimensiuni mici, fapt ce nu satisface nevoia de spatiu al unui individ. Adesea le lipseste din locuinta gazul si apoi curentul (in ordine descrescatoare), iar un lucru la fel de des intalnit in locuinta unui cersetor este lipsa bunurilor casnice.

Familia si relatiile cersetorilor cu membrii familiei

In ceea ce priveste tipul de familie din care provin cersetorii, in urma raspunsurilor primite, observam ca multi dintre acestia par sa faca parte din clasica familie extinsa, cu pana la 12 membri in familie, conform declaratiilor din interviuri. Veridicitatea raspunsurilor privind numarul membrilor din familiile lor este relativa, neavand cum sa fie verificata. Astfel raspunsurile pot fi distorsionate din cauza faptului ca subiectul, ca intervievat isi urmareste scopul de a primi diferite bunuri: „Suntem n-avem mama, n-avem parinti scumpa, n-avem ()si noi santem orfane, si-am ramas cu opt frati scumpa si noi santem saraci () Am mai frati mai mici, si d-un an , de doi ani, de trei ani, de patru ani, de cinci, sasa ani avem” (L.M, feminin, 13 ani). La nivelul intelegerii cu membrii familiei acelasi subiect sustine ca se intelege cu toata familia, si chiar daca apar certuri, acestea se datoreaza responsabilitatii pe care L.M. o are cu privire la cresterea si educarea fratilor sai: „Cum sa nu ma intelesi?Cum sa nu le-ngrijesi? Daca nu le ingrijeji io, cine le ingrijeste?() ma-nteleg [?] toata familia o tara. Si cu care ma inteleg mai bine, stii?() NU ma cert, cum sa ne cer[tam]. Asa-i cand ma-nervez si nu m-asculta,atuncia cand mai le dau cate o [?] peste [?], cate o palma, ca trabuie, ca nu-i bine sa lasi dupa copil, ca face ce vreie.”

Chiar daca unii subiecti declara ca au multi membri in familie, atunci cand li se cer detalii despre acestia, de gen numele si varsta, fie sustin ca nu cunosc aceste informatii (P.13 ani, masculin care spune ca are 13 frati: “Mai am vreo 13! Io sunt cel mai mare! () Unuare 7 sau 6, … nici nu mai stiu exact”), fie le ia ceva timp sa se gandeasca:

“I: Cati ani au fratii tai?

S: aaa unu 9, unu 7, unu 12, unu 15, unu 13, unu 14, 20 unuuuuuu!”

(S. 8 ani, feminin)

Ramanand la subiectul S., relatia acesteia cu restul membrilor din familie este exprimata in felul urmator: prin intelegere si ajutorare reciproca conditionata:

S: Paiii cu frate meu nu ma intelesi bine. Alaaa cu 9, daca nu-i cumpar cirese cand ma duc acasa, nu mai ma bate! Apa ce ma bateee, apa ce-i dau! () Apai ala cu 7 aniii cand ma duc acasa ma ia in brateee, apai il iau ioo

I: Cum te intelegi cu sora ta?

S: Bineee. Ne jucamm ne batemmm! Cand ma duc acasa de-mi cumpar o papusa, ma joc io 2 ceasuri, se joaca si ea, iara ma joc io, iara ea.

I: Da va mai ajutati asa intre voi?

S: Daca zice oamenii sa-mpartim, impartim, daca nu zice, nu-mpartim!”

(S. 8 ani, feminin)

Acelasi subiect ne dezvaluie relatiile bune pe care le are cu parintii sai, acestia ajutand-o cu bani: „Ieri mi-o dat 30 de mii, mi-am cumparat inghetata” spune S. in varsta de 8 ani (sex feminin).

Tot la nivelul relatiilor bune ale cersetorilor cu membrii familiei lor luam in considerare cazul lui P.(13 ani, masculin), care pare sa dezvolte o relatie buna cu fratele sau mai mic, pe care il initiaza in activitatea de cersit:

„P: ()l-am adus prima data cu mine! S-apai tata si cu mama erau in Valea Aurie, ca la cum era saracuu.. face: <<ba Ticuta eu fac pe mine>> . <<Ba , du-te ui aicea, ca-i un bar de te baga la toaleta>>, si zac catre el << ui aici in spate>>, da’ el saracu n-o fi auzata sau n-o fi stiuta. El o luat-o frate, cum o iesit, nu m-o vast, s-o intors, o i n c e p u t sa planga () M-o pierdut , de unde sa-l mai gasasc? L-am vazut la Big Mama, o plans dupa mineee te pierzi prin oras , esti disperat de viata!

I: Da cati ani are?

P: 8 ani , atunci avea vreo 5, 6 ani!Nu-l mai iau! Mai l-am luat daaa, cand il pierdeam, cand il pierdeam , <<ba, daca te pierzi de mine, te duci in locul cutare, si viu acol dupa tine, , stii>>? MI-ERA frica sa zac <<ba tre sa stai la statie pana cand vine cursa, si-apai te sui si te duci acasa>> , ca no daca se ducea acasa, io-l cautam de nebun s-apai el era acasa!”. Relatiile lui P. cu parintii sai si cu rudele mai apropriate par sa fie la fel de bune: “S-acumain 10 mai o fo’ ziua mea ! Ca in, in 22 mai o fo’ si a lu tata, >si ne-am tinut-o amandoi<, ca ui papucii astia ii am de la nanasa! apai o chemat preteniiii, ne-am distrat acolo toti! o facut si tort! O dat 900 pe el laaa, acolo de la magazin”

Asadar, in general relatiile cersetorilor interogati cu familiile lor sunt bune, iar cele care s-au deteriorat in timp, le intalnim mai des la respondentii adulti si varstnici. Luam de exemplu subiectul C.A care afirma ca relatiile cu fratele ei nu sunt prea bune, el fiind plecat in Germania, iar ea ramanand in tara sa cerseasca: ' frate-mio mi-o murit, am un frate plecat dincolo in Germania de prin 80’, da nu l-am vazt deee din ’90 nu l-am vazt. Cand o vint in ’90 , foarte RECE mi-o vorbit. Din 90 nu l-am mai vazt” () NU, nu, nu mai m-ajuta, nu mai ne cautam »

(C.A., 52 de ani, feminin )

C.A. locuieste la singura ei nepoata si este nevoita sa cerseasca intrucat nepoata nu poate sa o ajute, decat cu un acoperis deasupra capului: “Pai eu am o pensie, mai ma duc la cersit,… mai traiesc …, ca si ea are numa un socialll… si barbatu’ ei e inchis,ca s-o batut ”. C.A. sustine ca are cancer la coloana, ea declarand ca a descoperit boala in urma unor analize facute in Franta, cand a fost la cersit. Declara de asemenea ca nu crede ca nepoata ei va avea aiba grija de ea, in cazul in care ar ajunge in caruciorul cu rotile: « Am facut acolo analize, s-acolo o vrut sa ma opereze la coloana siii aaa o zas ca s-ar putea sa raman pe carucior cu rotile, s-atunci am zas: “DI CE, din om intreg sa raman pe carucior cu rotile”, pentru ca io nu amm , cum sa va spun, copii, cum am spune : esti copila mea, da? Daca odata ce esti copila mea, ai alta mila de mine, nu ca un nepot. DA? BINEINTELES!”

Dintre cersetorii varstici intervievati, nici unul nu pare sa se afle in relatii bune cu restul membrilor din familiile lor. In aceasta situatie se afla si S. care are 58 de ani si care comporta un grad ridicat de sensibilitate atunci cand urmeaza sa deschid subiectul « familie » : 

„S : Tanti, nu te supara, nu te supara (ii dau lacrimile), stai sa-ti spun: am inca doua tusici, da is mari, are avere, are avere

I : Si nu va intelegeti cu ele?

S : NU!

I : Si nu va ajuta cu nimic?

S : (da din cap „nu”) Eu cand m-am cununat cu prima nevasta, PRIMA nevasta, am zis :<<Tanti Mia, ma tii dumneata in gazda? Iti dau chirie!>>. Bunnn ,

i-am dat chirie tot, si intr-o buna zi vine DOAMNA de tusica-mea, sa-mi caut in alta parte. Si mi-o dat de la Libertatea o garsionera la caminul de nefamilisti. Am stat 1 an cu nevasta-mea, vaiii, vaiiii (incepe sa planga).”

(S., 58 ani, masculin)

Daca subiectii interogati au fost surprinsi ca cersesc, mi s-a parut important sa aflu ocupatiile celorlalti membri ai familiei. Raspunsurile sunt variate. Majoritatea subiectilor au afirmat ca restul membrilor din familiile lor se ocupa cu cersitul, intr-un fel sau altul, iar altii au declarat ca ceilalti membri fie stau acasa, fie merg la scoala, fie sunt plecati din tara la lucru (I., 10 ani, masculin: „ aaa acuma >is is< plecati aaa TOTI, is plecati in America, la lucru. Acolo lucra mama si fratii mei, si tati”). Unii au afirmat faptul ca ceilalti membri ai familiei isi castiga painea din prestarea unor munci de status scazut (S., 8 ani, feminin: „tata?Mai aduna fiareeee”; L.M., 36 ani, feminin: „Cu linguri, culinguri”), fapt ce intra in definitia cersitului in cazul acestui studiu.

In momentul in care am adus discutia despre familile lor, cersetorii au inceput sa povesteasca, unii mai entuziasmati, altii avand anumite retineri datorita mentinerii sentimentului de securitate. Totusi, la acest capitol am observat faptul ca cei mai multi provin din familii extinse, ca cersetorii tineri se afla in relatii bune cu familile lor, pe cand cei mai in varsta se afla in relatii mai proaste. La intrebarea daca ii ajuta familia cu bani, haine, mancare, in general cersetorii au raspuns afirmativ.

Relatia cu alti cersetori

 

Pentru a stabili relatia cersetorilor investigati cu ceilalti cersetori, pentru inceput subiectii au fost intrebati daca mai cunosc alti oameni care cer ajutorul oamenilor. Din raspunsurile acestora ne putem da seama de faptul ca cei mai multi se cunosc intre ei si dezvolta o relatie de ajutorare cu acestia, in limitele posibilitatilor lor. In cazul lui I. in varsta de 10 ani[2], acesta ne dezvaluie in urmatoarele randuri atat relatia proasta pe care o are cu un cersetor, cat si modul in care obosnuieste sa ajute. Intrebat daca mai cunoaste alti cersetori, subiectul declara:

„I: Aaa un copil de la scoala de la mine.

Iv(intervievator): Si te intelegi cu el?

I: Cu ala nu!

Iv: Da tu il ajuti daca el cerseste?

I: Da

Iv: Cu ce il ajuti tu?

I: Aaa ma duc acasa, il iau acasa la mine, si-i dau bani, ca aaa avem bani acasa la noipai ne-a lasat mama douaaa si, 25 de milioane”

(I., 13 ani, masculin)

Tot la aceeasi intrebare L.M. ne informeaza de numarul cersetorilor pe care ea ii cunoaste sau de care stie si de asemenea de cauzele practicarii actului de cersit in randul celor pe care ea ii cunoaste: „Da’, este multi care-s saraci, care-o ramas orfani, careee le bate parintii si mere de frica sa cere, stii?” (L.M, 10 ani, feminin). In situatia de fata, nivelul de ajutorarea al cersetorilor intre ei este redat de limitele posibilitatilor detinute:

„I: Si va ajutati intre voi?

L.M.: ASA NI, cat pot si io, ca nu pot, ca io nici io nu-s asa bogata ,stii? no si nici io nu-s asa bogata sa le ajut chiar asa, CAT POT!”

(L.M, 10 ani, feminin)

Observam de asemenea ca la nivelul intelegerii subiectilor cu ceilalti cersetori pe care ii cunosc apare un grad inalt de individualism, in cazuri particulare, precum in cazul lui C.A: 'N-am probleme domnisoara, >io n-am < probleme cu nimeni. Io-s o femeie nacajita, auzi, si ala-i nacajit si vrea sa-si castige si ala o bucat de paine, io asa-i inteleg” (C.A., 52 ani, feminin), sau in cazurile lui R.A.: „N-am treaba cu ei. Eu ma duc in partea mea, ei in partea lor” (R.A., 24 ani, feminin) si a lui S.: „eu n-am avut nevoie de prieteni, n-am avut nevoie, nu. Eu am fost singur, cu mine!”(S.,58 ani, masculin).

Luand toate acestea in considerare, putem spune ca in general relatiile pe care subiectii interogati le dezvolta cu alti cersetori par a fi bune. De asemenea ne dam seama de faptul ca majoritarea respondentilor declara ca mai cunosc alti cersetori. Tot la nivelul relatiilor cu alti cersetori, tragem urmatoarea concluzie: cei mai multi cersetori care se inteleg si se ajuta intre ei sunt tineri, iar cersetorii mai in varsta, adultii si varstnicii, par sa aiba mai multe retineri fata de ceilalti cersetori, reliefandu-si latura individualista si egoista.

 

 

Gradul de alfabetizare al cersetorilor

 

In ceea ce priveste nivelul de scolarizare si gradul de alfabetizare al cersetorilor intervievati, 8 din 9 subiecti sustin faptul ca au facut sau fac scoala, fie ca e vorba de o scoala ajutatoare („Acolo la scoala ajutatoare”- I., 10 ani, masculin), fie ca e vorba de orice alt fel de scoli, ca de exemplu scoli specializate :

Spre deosebire de acest lucru, doar 5 din 9 intervievati afirma ca stiu sa scrie si sa citeasca, gradul de alfabetizare corelandu-se cu mediul de provenienta, ceea ce ne sugeraza faptul ca, in mare parte, cei care nu stiu sa scrie si sa citeasca provin din mediul rural. Acesti cersetori au diferite motive pentru acest lucru, precum responsabilitatea fata de fratii mai mici, fapt ce justifica, in cazul lui L.M, frecventarea scazuta a scolii:

„I: Mai faci scoala?

L.M.: Hmm mai fac ase cum, da’ nu pot sa, sa ma duc merem la scoala ca n-am cu cin’ lasa fratii, stii? ()Ca si amu le-am lasat la o femeie, le-am lasat , sa le grijeste pana ma duc io, pana la doi, trei , ca io ma tem sa le lase, ca face foc si se arde, stii? Si face ceva, NU le lasa singura , ca ma tem.

I: Si tu stii sa scrii si sa citesti?

L.M.: Nu stiu sa citesti.

I: Si nici sa scrii?

L.M.: Nici asa bine sa scrii, nu stiu. ()

I: Pai la scoala nu v-o invatat doamna invatatoare?

L.M.: Apaii pe min’ ma-nvata, da nu ma duc [?], ca nu ma duc asa mereu la scoala (), mai ma duc la scoala cand poci, si-i ZICla doamna invatatoare, si STIE doamna invatatoare, si iara doamna invatatoare imi spune <<Mihaelo mai lasa un pic scoala, nu veni tot ase la scoala, sa nu-ti lasi copiii sa face ceva copiii si s-avem probleme.>> Zac:<<BINE doamna invatatoare, daca tu zici sa nu viu, nu viu la scoala.>> <<Vii o za, o za nu vii, si dupa aceea la lucrari numa vii Mihaleo.>> <<Bine doamna invatatoare>>ase fac, cum zice doamna invatatoare.”

(L.M, 13 ani, feminin)

Tot in aceasta ordine de idei, atitudinea de indiferenta fata de scoala atesta importanta pe care unii cersetori o acorda educatiei primite in acesta institutie. De exemplu, P., care provine din mediul rural, isi exprima atitudinea negativa pe care o are fata de scoala atunci cand este intrebat daca e importanta scoala pentru el: „>Ba da<, ca m-o lasat iar repetent!! C-o vrut sa ramai tot pe-a 6-a! Apai nu mai ma duc!NU mai ma duc!! () Doamneee, de 2-3 luni nu mai m-am dus la scoala , de cand m-am certat cu doamna , am zas: << f** in gura ta si la toata scoala ta>>) Nu mi-o placut! Si cand m-am dus sus, >am rama[s] la tot<, face domn’ profesor de istorie: <<anu alalant, Petrica vii, vii tot in a 6-a>> <<Io domn profesor? >io nici nu mai vin la scoala!<”- P., 13 ani, masculin

Totusi, luand in calcul toate raspunsurile subiectilor la intrebarea daca e importanta scoala pentru ei, cei mai multi au dat un raspuns afirmativ, iar cei care au raspuns negativ sustin faptul ca nu stiu sa scrie si sa citeasca, acestia provenind si din mediul rural. Doar un singur subiect care provine din mediul urban a recunoscut ca nu a facut niciodata scoala, nu stie sa scrie si sa citeasca si nici nu acorda vreo importanta scolii:

“I: Ati facut cumva scoala?

C.A.: Nu am carte deloc domnisoara. Nu am carte deloc, nu stiu sa citesc,fratii mei o stiut, ailalti am doi frati morti, o sora si un frate, si unu-i plecat!”

(C.A., 52 ani, feminin)

Astfel, educatia formala in randul cersetorilor intervievati de-a lungul acestui studiu pare a fi mai putin importanta in vietile celor mai multi dintre ei.

Prima data la cersit

 

In ceea ce priveste prima experienta din activitatea de cersit, cei mai multi dintre cersetorii interogati sustin ca le-a fost rusine prima data cand au cerut ajutorul oamenilor. Astfel, unul dintre subiecti declara: „Si mi-o fo greu asa bin, ca mi-o fo rusane sa cerrr, m-o invatat, >m-am dus cu altu si m-o invatat< Mi-o zas: <<cere si iti da oameni bani, ca ZAI necazu tau neica>>, si-asa am invatat deja”- L.M., 13 ani, feminin.

Daca motivele celor care cersesc sunt multiple si variaza de la un individ la altul, in cazul de fata, sentimentele acestora fata prima experienta in activitatea de cersit tind sa se prezinte omogene, intrucat majoritatea experimenteaza acelasi sentiment: rusinea:

„I: Da cum v-ati simtit prima data cand ati cersit?

C.A.: RUSINEE domnisoara, s-acum de cate ori mi rusine, da’ ce sa fac? Si plang de cate ori domnisoara (plange), asa la mese si oamenii imi da”

(C.A., 52 ani, feminin)

Totusi, un singur subiect din 9 a declarat ca nu a avut nici un fel de retineri fata de oameni prima data cand a cersit: „NU mi-era rusane asa de oameni () Daca vrea oamenii sa-mi dau, cer asa un ban sa m-ajute, daca poate, poate daca nu, nu” – L.M, 36 ani, feminin

Cu privire la acest subiect, constatam faptul ca sentimentul de rusine este in general simtit de majoritatea cersetorilor intervievati la inceputul practicarii comportamentului de cersit. Cu timpul, subiectii par a se obisnui cu aceasta activitate, fie din cauza faptului ca sunt nevoiti sa lupte impotriva saraciei („n-am avut ce sa manc, azi am rabdat, mane am rabdat, si-am venit la cersit”- C.A., 52 ani, feminin), fie pentru ca activitatea de cersit devine o placere („M-am invatat asa, cum sa va zic imi place mie sa vin!”- P., 13 ani, masculin)

Motivatile privind actul de cersit

Cauzele care stau la baza fenomenului de cersit pot fi multiple, variate si complexe, sau chiar particularizate de la caz la caz. Prin intervievarea a 9 cersetori care activeaza pe strazile din judetul Sibiu, la intrebarea referitoare la motivatiile si cauzele ce declanseaza un astfel de comportament specific fenomenului de cersit, cei mai multi au enumerat mai multe cauze care isi au radacinile intr-o situatie din trecut ce influenteaza in prezent viata si comportamentul privind actului de cersit. Cauza principala pe care majoritatea respondentilor o sustin este saracia. Unul dintre subiectii cersetori care traieste in aceasta situatie afirma: „DOMNISOARA, n-am avut ce sa manc, azi am rabdat, mane am rabdat, si-am venit la cersit, de cand aaa ii deschisa astea, terasele astea numa, de vreo doua luni m-am apucat, si fac o suta, douaa”- C.A., 52 ani, feminin[3]




Saracia la randul ei pare sa fie cauzata de alti factori precum: numarul mare de membri ai familiei, decesul unuia dintre parinti („n-avem mama, n-avem parinti scumpa, n-avem si noi santem orfane si [?] stam sa cerem, >sa ne ajute oamenii sa ne luam ceva de mancare< si-am ramas cu opt frati scumpa si noi santem saraci”-L.M., 13 ani, feminin; „Ce sa se intample?! Cred ca de cand mi-o murit mama”- L.M., 36 ani, feminin), iesirea la pensie datorita unor boli grave si insuficienta pensiei de boala pentru satisfacerea unor nevoi („Am lucrat la IPAS cum ii zicea Compa, acolo am lucrat 18 ani, si dupa 18 ani m-am trezit cu dureri de spate, si cand m-am dus la doctor am facut analiza, tot ce-o trebuit si mi-au gasat cancer la coloana ()Pai eu am o pensie, mai ma duc la cersit, mai traiesc”- C.A., 52 ani, feminin; „Aaa io-s aaa, io-s aaa bolnava. Am fost aaa am fost aaa paralizata [?] cu picioarele. Am fost internata si aaa am o pensie deee, de, de 400, ceea 5 milioane! Da, da, de unnn milion 400”- G., 40 ani, feminin). Un caz mai aparte care a ajuns sa cerseasca din mai multe motive (pe care le voi prezenta mai jos) printre care si motivul pensiei de boala pe care a pierdut-o, nu se stie din ce cauza, este cazul lui S.:

„S: Am lucrat la Libertatea 16 ani, la IPAS 5 ani, la [?] 5 ani si cand o fost revolutia am iesit in pensie de boala.

I: Pai si nu va ajungea pensia de boala?

S: Pai ce?Am 5 milioane!

I: Mai luati inca?

S: Deocamdata nuu , da’ d-un an, d-un an jumatate, nu mi-o dat nici atata.

I: Nu v-o mai dat nimic?

S: Asa , sa ma bata Dumnezeu si Maica Domnului! Acuma sa ma duc marti sa-mi caute dosaru’ sau sa vada unde-s actele, „UNDE-s actele domne?”

I: Au pierdut actele?

S: Pai eu pana in anul trecut, ce vreau sa va spun, luam pensia din gara. Dar e buna, >lucru static, lucru static<! Si nu m-am dus ultima data acuma un an siii nici un ban! <<stai domne, cine-o luat banii mei? CINE o luat banii mei domne?Cine? Cine? Cine?>> (ii dau lacrimile)

S: Si ati ramas fara nimic?

I: Fara NIMIC!

S: Nici macar pensia?

I: Nimic, nimic , nimic! Si de atunci, nu va mint, nu va mint, da-mi 5 lei.. „n-am!”

S: De un an jumatate ati inceput sa cersiti?

I: DA, dar nu fur, nu exista! Vaiii mama, pai mai bine mananc pamant! Eu sa fur? Tanti, n-am facut rau la nimeni, n-am facut rau la nimeni, si NU fac NICIodata, niciodata nu fac, nu-i voie! De ce sa mint? NU mint, nu mint! Nu-i frumos! ()Si as vrea sa ma interenez la spital, internez la spital, sa-mi fac un tratament asa cu trebe, si poate sa-mi bag o pensie de boala”

(S., 58 ani, masculin)


Pe langa motivele legate de decesul unuia dintre parinti, numarul mare de membri ai familiei, boala si insuficienta pensiei de boala, putem sa mai identificam un motiv pentru care unii indivizi pot ajunge sa cerseasca, respectiv, dupa cum reiese din conversatia de mai jos cu R.A [4], aceasta practicand cersitul ca o activitate secundara care vine sa completeze venitul pe care ea si-l castiga din prestarea unei munci de status scazut:

„I: Cum s-a intamplat sa ajungi sa cersesti?

R.A.: Ce sa fac?!

I: Nu-ti ajung banii?

R.A.: NU () Ui’ asa, n-am mai stat nici la mama acasa, asa ca no trebe de mancare.

I: N-ai nici un venit? Da n-ai unde sa lucrezi?

R.A.: Lucrez la niste scari, trebe sa-mi fac si io buletinu’ ca nu-l am, stiti?

I: Si cat iei?

R.A.: Acuma 5 milioane si niste bonuri.

I: Si cum te descurci de pe-o zi pe alta?

R.A.: No acuma, lucru s-apai na!”

(R.A., 25 ani, feminin)

In completarea liste de motive pentru care cersetorii intervievati adopta comportamentul de cersit mai apare un singur motiv, despre care se presupune ca are o pondere destul de mare in fenomenul de cersit. Este vorba de exploatarea unor indivizi in acest tip de comportament[5]. Astfel, subiectul G., de sex feminin, in varsta de 40 de ani care prezinta dizabilitati fizice si psihice este o victima a acestui tip de exploatare, dupa cum rezulta din urmatoarul dialog cu C.[6]:

„C: Te trimite, te trimite, zice: <<du-te s-adu bani>>”, nu?

G: Da , da, ca hotu’!

I: Pai el (tatal) cu ce se ocupa?

G: El este pensionar.

I: Si are pensie mica de?

G: Da.”

(G., 40 ani, feminin)

In contextul unui alt interviu, care, sub aparitia unor factori externi neintentionati[7], s-a desfasurat in prezenta a 4 cersetori, sora mai mare a subiectului initial care a evitat sa raspunda la intrebarea „de ce cersiti?”, L. sustine: „Pai >daca mama ne trimite!<”-L., 12 ani, feminin. De asemenea, la aceeasi intrebare, unul dintre ceilalti doi recunoaste: „Apai ne trimite cineva!”-D., 8 ani , masculin.

Locatie: In apropierea parcului Sub Arini, fisa de observatie, 30.06.2009 (fig.2)

Ca o concluzie a tuturor acestor aspecte privind motivatiile actului de cersit, putem afirma faptul ca exista intr-adevar o varietate de motive si cauze care duc la adoptarea acestui tip de comportament. Cel mai des intalnit motiv cauzator al actului de cersit la nivelul cersetorilor intervievati tinde sa fie saracia. Observam faptul ca respondentii mai tineri tind sa practice cersitul fie pentru ca sunt multi membri in familie si ca au ramas fara parinti, fie ca sunt exploatati, ca in cazul de mai sus. Exceptie de la categoria cersetorilor tineri face P., singurul subiect care declara ca cerseste din placere: 'M-am invatat asa, cum sa va zic imi place mie sa vin” (P., 13 ani, masculin). In legatura cu categoria varstnicilor, cei mai multi dintre respondentii care apartin acestei categorii tind sa spuna ca boala si insuficienta pensiei de boala este o cauza pentru care ei cersesc.

Spre deosebire de aceste cazuri, intalnim de asemenea situatii in care copiii sunt exploatati, fiind trimisi de catre parinti sa faca bani sub o alta forma a cersitului: cersitul indirect, prin prestarea unor servicii de low status. Conform imaginii de mai sus subiectii au fost surprinsi ca cersesc indirect la terasa de la Sala Transilvania, vanzand flori, ei fiind trimisi de catre mama lor, care ii supravegheaza de la o raza de aproximativ 20 de metrii (fig.2)

Un alt lucru important la acest subcapitol este ideea de exploatare a cersetorilor. Observam astfel ca procesul de exploatare din fenomenul de cersit poate fi intalnit atat la tineri, cat si la adulti, atat in mediul urban cat si in mediul rural, iar dizabilitatile (fie fizice, psihice sau senzoriale) unui individ nu tind sa fie singurul criteriu pentru care individul e exploatat[8].

Profilul activitatii de cersit

 

La intrebarea care se refera la cat de des obisnuiesc cersetorii interogati sa ceara ajutorul oamenilor pe saptamana, raspunsurile acestora difera mult, totusi cei mai multi dintre subiecti par sa sustina ca in medie ei practica cersitul de 2 ori pana la 4 ori pe saptamana. L.M. afirma: „O zi ma duc, o zi stau acasa, o zi ma duc, o zi stau acasa”, ea reusind sa faca „vreo 200, 300, 400, 500” de lei vechi pe zi, bani pe care obisnuieste sa-i cheltuie in general pe mancare: „Mancare cumpar la copii () Le IEUUU bomboane, suc, ce trebe intr-o casa la copii, le cumpar, ce pot.”- L.M., 13 ani, feminin. Din totalul respondentilor, cersetorul care a declarat ca practica cersitul din placere (vezi subcapitolul Motivatiile comportamentului de cersit) castiga cel mai putin pe zi („Un acolo, 50-100 de mii, /Aaa/ 5 -10 lei”- P., 13 ani, masculin), si obisnuieste sa mearga la cersit de „doua, trei ori” pe saptamana, afirmand ca-si cheltuie banii primiti tot pe mancare: „Cand nu prea ai ce sa cumperi, ca-ti cumperi d-acolo aaa iti cumperi aaa o tar’ de salam,o tar’ de pita , o rosie, >si manci< mai iti da omu, mai iti cumpara ceva, ca zace omu : “nu-ti dau bani ca pipi si asa!” zace omu”- P., 13 ani, masculin. Una dintre cersetoarele interogate care afirma faptul ca reuseste sa faca pe zi in jur de 10-20 lei („FAC 100 de mii, 200, ca mai mult nu stau”-C.A., 52 ani, feminin), declara de asemenea cam cati bani obisnuia sa faca in Franta pe zi (10 euro), comparativ cu cati face in Romania pe zi (10-20 lei)

I:Cum a fost dincolo la cersit?

C.A.: Domnisoara aaa era zi cand se facea bani, cand nu se facea, io faceam jumate jumate cu vecinu’ asta cu care m-am duss, faceam 10 euro.”

(C.A., 52 ani, feminin)

Din totalul respondentilor, subiectul care practica fenomenul de cersit cel mai des, este cel care sustine ca merge la cersit in fiecare zi din saptamana[9], dupa declaratiile acestuia: „O zi stau acasa, * o saptamana merg, * o zi stau acasa, * o saptamana merg”- S., 8 ani, feminin. Tot acelasi subiectdeclara mai departe ca face pe zi „cate 200, cate 160, cate 190” de lei vechi si:

[10]

I: Si stai toata ziua?

S: Stau pan’ mai fac 3 lei si plec!”

(S., 8 ani, feminin)

Din raspunsurile subiectilor la intrebarea referitoarea la ce primesc ei in general de la oameni atunci cand cersesc, tragem urmatoarea concluzie: o mare parte din ei primesc bani, precum sustine siR.A. in cazul ei, care spune ca-i cheltuie pe mancare pentru fetita pe care o are in ingrijire:

(R.A., 25 ani, feminin)

Astfel, o mica parte dintre respondenti afirma faptul ca primesc mancare de la oameni, ca in cazul lui L.M. :

„I: In general ce primesti de la oameni?

L.M.: Mai paine, mai slanina, mai cartofi, ce poate si oamenii.”

(L.M., 13 ani, feminin)

Referitor la banii pe care-i primesc cersetorii de la donatori, acestia nu se duc numai pe mancare, ci observam in cazul lui S.(58 ani, masculin) ca el ii cheltuie si pe “chirie”, intrucat el locuieste la o femeie in varsta, “batrana are 80 de ani[11], careia trebuie sa-i plateasca 30-40 de lei pe luna [12]:

„I: Si nu trebuie sa-i platiti nimic?

S: Pai trebe sa-i dau niste bani. Ii dau 3000, 4000, mai mult n-am de unde, N-AM!

I: Pe luna?

S: Da!

I: Pai si ea e multumita?

S: Pai ea vede ca nu am! * Si asara m-am culcat nemancat! N-am avut, n-am mancat! Ce sa-i fac?!”

(S., 58 ani, masculin)

Luand in considerare raspunsurile subiectilor privind modalitatile de cheltuire a banilor primiti, constatam faptul ca acesti bani sunt destinati in mare parte satisfacerii nevoilor primare, de baza ale cersetorilor: hrana, imbracaminte, locuinta.

Cat priveste gradul de multumire al cersetorilor fata de ceea ce primesc de la oameni, acesta pare a fi unul inalt, cei mai multi subiecti ai studiului tind sa fie multumiti de orice fel de bunuri primite, fie ele materiale, finaciare sau chiar simbolice. Luam de exemplu cazul lui C.A.:

„I: Sunteti multumita de ce primiti in general asa?

C.A.: Da , da domnisoara (plange), ma bucur si daca-mi dai o [?]O vorba buna (plangand)”

(C.A., 52 ani, feminin)

Pe langa gradul de multumire al cersetorilor fata de ceea ce primesc, profilul activitatii de cersit mai cuprinde si frecventa cu care cersetorii practica aceasta activitate, cerintele lor, donatiile pe care trecatorii le fac in general si venitul mediu pe zi al unui cersetor. Analizand cele 30 de fise de observatie aplicate atat pe cersetorii care au fost subiecti celor 9 interviuri, cat si pe alti 21 de cersetori surprinsi in actul de cersit in judetul Sibiu, am constatat ca din 30 de cersetori observati, 17 par sa ceara de la oameni bani, 5 nu specifica ceea ce cer (pentru ca abordeaza in mod indirect trecatorii, fara sa vorbeasca, stand de obicei jos si avand in fata lor un „recipient” pentru donatii), 4 cersesc mancare, 3 dintre ei cersesc in acelasi timp si bani si mancare si doar unul singur a fost observat ca cere tigari si bani. In urma analizarii raspunsurilor din interviuri, constatam faptul ca majoritatea cersetorilor tin sa spuna ca in general primesc de la oameni bunuri financiare. Totusi, cei mai multi dintre cersetorii interogati tind sa afirme ca media veniturilor lor pe zi se invarte in jurul cifrei de 20 de lei[13]. De asemenea majoritatea par sa cheltuie banii primiti pe mancare.

Profilul cersetorului din judetul Sibiu si strategiile de persuasiune utilizate

 

Imaginea unui cersetor, locul in care acesta se plaseaza, modalitatea lui de a aborda oamenii si mesajul pe care el il transmite sunt doar cateva elemente care pot contribui la conturarea fenomenului de cersit din judetul Sibiu. Toate aceste lucruri tind sa faca parte din strategia pe care cersetorul o adopta in activitatea sa, cu scopul de a-si atinge principalul obiectiv: de a primi donatii, de genul bunurilor financiare si/sau bunurilor materiale. Cu ajutorul fiselor de observatie intreprinse de-a lungul cercetarii empirice care s-a desfasurat pe o perioada de o luna, respectiv iunie-iulie 2009, voi incerca sa redau imaginea unui individ care practica activitatea de cersit pe strazile din Sibiu[14]. In aceasta ordine de idei, un lucru foarte important de precizat este sexul cersetorului, varsta aproximativa a lui, imaginea lui prin imbracaminte, incaltaminte, aspectul parului si detinerea unor dizabilitati.

Pentru inceput voi prezenta rezultatele provenite din fisele de observatie intocmite cu privire la sexul cersetorilor. Referitor la acest lucru, am constatat faptul ca din totalul cersetorilor observati, respectiv in numar de 30, cei mai multi sunt de sex masculin, si anume 16, restul de 14 subiecti fiind de sex feminin.

In ceea ce priveste varsta cersetorului, in cadrul fisei de observatie am ales sa intocmesc mai multe categorii de varsta, care sa ma ajute sa aproximez varsta cersetorilor, acestea fiind urmatoarele: 1-5 ani, 6-15 ani, 16-18 ani, 19-35 ani, 36-59 ani si cei peste 60 de ani. Luand toate aceste categorii in considerare, am impartit cersetorii in trei grupe: tineri, adulti si varstnici. Astfel, cei mai multi dintre cersetorii care au fost subiecti pentru cercetarea empirica a acestui studiu, par sa se incadreze in grupa de varsta 6-15 ani (10 subiecti) si cam in aceeasi masura in grupa 36-55 ani (10 subiecti). Doar 8 din totalul subiectilor par sa aiba varste cuprinse intre 19-35 ani, si tot din totalul subiectilor, doar 2 par sa aiba peste 60 de ani. In urma acestor constatari, putem spune ca cea mai mare parte a celor care cersesc in judetul Sibiu par a fi tineri si adulti.

De asemenea, in intregirea imaginii cersetorilor din Sibiu, trebuie sa tinem cont si de vestimentatia acestora. Descrierea vestimentatiei, pe care m-am bazat in fisa de observatie, ia in vedere aspectul murdar/curat al acesteia, imbracamintea cersetorilor putand sa mai fie deteriorata/nedeteriorata, rupta si/sau petecita. Din cate am observat pe teren, cei mai multi cersetori tind sa fie imbracati cu haine deteriorate si rupte.

Cat priveste incaltamintea celor care cersesc, in fisa de observatie avem urmatorii intemi ce pot descrie incaltamintea unui cersetor: murdara/curata, deteriorata/nedeteriorata si rupta. Pe langa acest lucru, am intreprins si o lista cu articolele de incaltaminte posibile: slapi, sandale, incaltaminte sport, pantofi (fara toc sau cu toc mic sau mare), ghete, cizme sau fara incaltaminte (vezi Anexa nr.2). Astfel, din totalul cersetorilor subiecti, cei mai multi par sa poarte incaltaminte sport (14 din 30), deteriorata. Restul subiectilor, respectiv in numar de 16, au fost surprinsi ca purtau urmatoarele articole de incaltaminte: 7 poarta slapi, 2 sandale, 2 pantofi cu toc, 2 ghete, 2 cizme si 1 singur subiect purta pantofi cu toc mic. De observat este si faptul ca nici un subiect nu a fost vazut fara incaltaminte.

Aspectul parului (ingrijit sau neingrijit) si lungimea acestuia tinde sa spuna multe despre ingrijirea corporala a unui cersetor. De aceea am ales sa observ si acest lucru ce contribuie la crearea profilului unui cersetor. Din totalul cersetorilor observati, 10 par sa aiba parul scurt, 8 sunt cei care il au mediu, 5 au parul lung, 4 au parul foarte scurt si doar 3 au parul foarte lung. Din cei 10 care au parul scurt, doar un subiect este de sex feminin. Cat priveste aspectul de ingrijit sau nu, cei mai multi subiecti par sa aiba parul neingrijit (20 din 30).

Un punct foarte important referitor la imaginea celor care cersesc in judetul Sibiu il constituie numarul celor care sufera de diferite dizabilitati precum dizabilitati senzoriale (orb, surd, mut), fizice (arsuri pe corp, membre superioare amputate, handicap locomotor si/sau boli de piele) si psihice (tulburari de comportament). Majoritatea cersetorilor investigati par sa nu prezinte dizabilitati (24 din 30 de subiecti). Doar 4 din totalul subiectilor par sa sufere de dizabilitati psihice de genul tulburarilor de comportament (1 femeie si 3 barbati, toti fiind varstnici ). Un singur subiect sufera de handicap locomotor, si tot un subiect pare sa sufere de o boala de piele.

Privind toate aceste aspecte, putem trage concluzia ca profilul cersetorului tipic din municipiul Sibiu pare a fi de sex masculin, cu varste cuprinse intre 6-15 ani si intre 36-59 de ani (respectiv tineri si adulti), imbracat cu haine deteriorate si rupte, purtand incaltaminte sport deteriorata, avand parul scurt, aspect neingrijit si care nu prezinta dizabilitati.

Totusi pentru a intregii mult mai mult profilul cersetorului, este nevoie sa identificam modalitatile lui de abordare a trecatorilor, ceea ce implica tipul abordarii, directe (prin mesaj oral) sau indirecte (mesaj scris si/sau simpla prezenta). La acest nivel de evaluare a cersetorului am constatat faptul ca cei mai multi dintre cersetorii (25 din 30 de subiecti) care au au fost observati par sa adopte o abordare directa, ce permite interactiunea acestora cu trecatorii printr-un mesaj transmis pe cale orala. Doar 4 din totalul subiectilor aborderaza oamenii in mod indirect, prin simpla prezenta, si doar unul singur prin cerseste prin intermediul unui mesaj scris. Adesea mesajul oral este transmis in moduri diferite, de cele mai multe ori cersetorul vorbind incet si facand dezacorduri. Cersetorii nu au fost surprinsi ca vorbesc tare, vulgar sau elevat. Observandu-i mai de aproape, am incercat sa reproduc pe fisa de observatie a fiecaruia, cuvintele pe care le adesau trecatorilor, precum: „fie-ti-va mila, ajutati un om nacajit ca mine , ca n-am pe nimeni, n-am pe nimeni, n-am pe nimeni, numai pe Dumnezeu” (~55 ani, masculin), „ajutati-ma doamna cu ceva bani de mancare pentru fetita” (~ 25 ani, feminin), „da-ti-mi si mie tant un ban” (~ 13 ani, masculin), „Dumneza sa v-ajute, Maica Domnului, daca puteti sa m-ajutati si pe mine cu niste bani ca-s bolnava” (~52 ani, feminin), „data-ne si noua ceva de mancare domnisoara, sau niste bani acolo sa ne luam ceva de mancare ca santem saraci de vai de noi” (~13 ani, feminin), „da-mi si mie un ban tanti sa iau ceva de mancare la copil! Imi dai un leu?” (~27 ani, feminin) etc..

Mesajele transmise sunt diverse. Exista astfel cersetori a caror mesaj se limiteaza doar la cererea in sine, fara justificarea actului de a cersii, insa cei mai multi cersetori adopta o strategie de sensibilizare a publicului, si anume cea de a-si justifica cererile facand apel la subiecte/motive precum saracia („ajutati un om nacajit ca mine”-masculin, ~55 ani; „santem saraci de vai de noi”- feminin, ~13 ani), pretextul ingrijirii unui copil , fapt ce vizeaza simtul matern/patern al individului („sa iau ceva de mancare la copil”-feminin, ~27 ani), batranetea („dati si mie ceva de mancare ca sunt batran si nu ma mai tin picioarele sa mai lucru”-masculin, ~50 ani), starea de boala („ca-s bolnava”-feminin, ~52 ani; „ca am probleme mari de sanatate”-feminin, ~35 ani). Adesea intalnim cersetori care adreseaza trecatorilor urari legate de religie : „sa va ajute Maica Domnului” (feminin, ~35 ani), „sa va dea Dumnezeu sanatate, sa v-ajute domnu’” (feminin, ~60 ani). In interviul cu L.M., ea ne dezvaluie mai detaliat strategia actului de cersit, pe care a invatat-o de la cineva:

„L.M.: >M-am dus cu altu si m-o invatat< Mi-o zas: “cere si iti da oameni bani, ca ZA-I necazu’ tau neica si-asa am invatat deja.

I: Dar mai cerseti altcumva?

L.M.: Numa’ asa. Ajuta-ma si tu te rog frumos cu ceva daca vrei numa, daca vrei sa-mi dati, daca nu,, Domnu’ sa fie cu voi!”

(L.M., 13 ani, feminin)

Alti cersetori adopta alte strategii, apeland la mila Bisericii, precum G., femeie in varsta de 40 de ani, care a dezvoltat o relatie cu cei de la Catedrala din centrul orasului Sibiu, fiind cunoscuta pentru cererile pe care le pune la Mitropolie pentru a primi diferite bunuri.

[15]: Mdaa, e Gabi!E tot timpul vesela, si pune o gramada de cereri aici la Mitropolie. Nu prea se aproba da’ mai se aproba, nu se aproba (rade)”

(G., 40 ani, feminin)

G. este singurul subiect care a fost surprins ca abordeaza oamenii in mod indirect, cu ajutorul unui mesaj scris pe un bucatica de foaie mototolita, pe care scrie cu litere mici, de mana si lizibil, fara greseli gramaticale, urmatorul mesaj : „Ptr. mancare 20 de bani ”. Scrisul pare sa nu fie al ei intrucat, aflandu-se in relatii bune cu cei de la Catedrala, ea este ajutata de acestia: „scriem noi, ea ne roaga sa scriem acolo ce-i trebuie”(C., ~25 ani, masculin, slujitor al Bisericii). C. are tendinta sa o incurajeze pe G. la cersit, cea care ar vrea sa primeasca bani de la turistii care vin la Catedrala, pentru ca este de parere ca de la acestia primeste mai mult decat primeste in general de la restul oamenilor:

„C: Vin turisti, foarte multi turisti aici, si ea intreaba ai vrea valute de la ei, nu?

S: Nuu, daaa! (rade) [] Auzi, ZA ma Cipriane, cum se face?

C: Intinzi mana si zici „give me”*, asa se zice! Mai e o chestie, ca politia comunitara nu da voie sa cerseasca. Daca o prinde, o amendeaza, asa-i? te amendeaza?

S: Da da da!

C: Deci ea nu sta cu mana intinsa, ea sta frumos asa, si daca cineva vrea, ii da!”

(G., 40 ani, feminin)

In ceea ce priveste abordarea indirecta prin simpla prezenta, putem exemplifica aceasta strategie si facand referire la cazul unui barbat care are aproximativ 54 de ani, si cerseste la intrarea in magazine alimentare. Conform fisei de observatie el cerseste singur, sta in picioare, cu o punga in mana, se uita la trecatori si da din cap ca sa i se dea, uneori se mai plimba printre oameni. Alt subiect in varsta de aproximativ 45 de ani, de sex masculin, care cerseste in mod indirect prin simpla prezenta, actioneaza singur, stand jos, asteaptand sa treaca lumea pe langa el,sta cu mana intinsa, isi tine capul in jos si nu vorbeste nimic.

Din gama modalitatilor de a cersi face parte si ideea de a cersi singur sau insotit, stand jos sau in picioare, stand pe loc sau plimbandu-se, cu mana intinsa, leganandu-se, cersind cu o palarie, cutie sau orice alt obiect sub forma de recipient pentru donatii, cantand/recitand poezii etc., sau vanzand flori, iconite sau alte ilustrate etc. In studiul de fata am constatat faptul ca cei mai multi dintre cersetorii care au fost observati in activitatea de cersit par sa cerseasca singuri, respectiv 21 din 30 de subiecti, iar restul de 9 au fost vazuti insotiti de alti cersetori. Din totalul celor observati, o mare parte din cersetori tinde sa cerseasca stand pe loc in picioare sau plimbandu-se. De asemenea cei mai multi par sa cerseasca cu mana intinsa.

Tot la nivelul strategiilor adoptate, locatia in care se plaseaza cersetorul este poate cel mai important punct in activitatea de cersit. Alegerea locatiei poate sa influenteze mai mult sau mai putin venitul cersetorului. De aceea am urmarit sa vad daca de obicei cersetorii se plaseaza si presteaza activitatea de cersit in locurile publice aglomerate. In mare parte a timpului petrecut pe teren, am observat ca din totalul cersetorilor investigati, cei mai multi, respectiv 18 din 30, par sa prefere cartierele din apropriere de centru ca locatie pentru cersit. Cea de-a doua zona preferata pare a fi centrul (7 subiecti din 30). Periferia este pe al treilea loc, mai precis in zona comerciala a orasului Sibiu, in care am intalnit 5 subiecti.

Dintr-o alta perspectiva, din totatul subiectilor, 9 par sa fie plasati in fata magazinelor alimentare din cartierele din aproprierea de centru, 6 sunt cei care umbla prin blocuri, 5 dintre ei cersesc in parcuri (3 in parcul Cetatii si 2 in parcul Sub Arini), 2 in fata bisericii, 2 dintre ei pe terase si 2 cersesc la cimitir:

„I: De obicei stati la cimitir aici?

S: Nu! Viu asaaa sambata, duminica! De ce sa mint? Mai imi da un colac,de ce sa mint?

I: De la pomana, nu?

S: Da,da’ eu nu ma duc in cimitir”

(S., 58 ani, masculin)

Concluzionand, subiectii par a evita cat de cat zona centrala aglomerata ca locatie pentru prestarea activitatii de cersit si sa prefere mai degraba zonele din aproprierea centrului. Restrictiile impuse de Politie asupra actului de cersit tind sa limiteze sau cel putin sa mascheze fenomenul de cersit, transformandu-l in alte forme ale cersitului, forme de abordare indirecta precum vanzarea de flori, iconite etc. Asadar, relatia conflictuala a cersetorilor cu politistii tinde sa schimbe atat strategiile abordate de cersetori in privinta obtinerii de donatii, cat si modul de abordare pe care-l aplica in activitatea de cersit (cu referire la abordarea indirecta, simpla prezenta).

Locatie: Gara Sibiu, fisa de observatie, 16.06.2009

(Fig.3)

In ceea ce priveste figura 3, subiectul este plasat in apropierea zonei centrale, respectiv in Gara Sibiu, imbracat cu haine neadecvate anotimpului si conditiilor meteo de afara. El a fost surprins 2 zile la rand stand in acelasi loc, si abordand oamenii fie in mod direct, vorbind incet, fie in mod indirect , stand cu mana intinsa. Poza este relevanta pentru locatia strategica in care se plaseaza acest subiect.

Luand toate acestea in considerare, fenomenul de cersit in judetul Sibiu se caracterizeaza prin foarte multe dimensiuni, incepand cu profilul/imaginea cersetorului, profilul activitatii de cersit, modalitatile de abordare si locatiile strategice si terminand cu relatiile dintre cersetori, relatiile acestora cu donatorii, trecatorii si alte categorii de indivizi precum politistii si nu in ultimul rand gradul de toleranta al acestui act in judetul Sibiu, care e manipulat de restrictiile impuse de lege privind cersetoria in Romania.

Atitudinile trecatorilor fata de cersetori

 

In relatia care se dezvolta intre cersetori si „trecatori”[16], un punct important de precizat este atitudinea potentialilor „donatori” fata de cersetori. In urmatoarele randuri ma voi axa pe opinia cersetorilor cu privire la atitudinea oamenilor fata de ei. In mare parte intalnim opinii divergente ale cersetorilor referitoare la modul in care se poarta restul oamenilor cu ei. Acest fapt depinde de la un caz particular la altul. In cazul lui I, in varsta de 10 ani, acesta declara: „Ma fuguresc , aaa ma fugure cate unu.”(I., 10 ani, masculin), insa el nu argumenteaza de ce unii au o asemenea atitudine fata de el. Spre deosebire de acesta, C.A. este de parere ca in general oamenii nu se poarta urat cu ea, dar se mai intampla uneori ca ei sa adopte o atitudine de respingere fata de ea: „zace « pleaca ! », atat zace! Sunt care zace “du-te ca n-avem” sau “criza financiara”, sau /ah/ [?]”(C.A., 52 ani, masculin). Dupa cum se observa, aceasta atitudine de respingere se datoreaza pretextului lipsei banilor. Pe de alta parte, atitudinea lui C.A. fata de reactiile oamenilor in general pare a fi una de conformare: 'Mai m-ajuta, care vor m-ajuta, care nu Dumnezeu sa le ajute, domnisoara ce sa mai zic ? (ii dau lacrimile)”(C.A., 52 ani, feminin). La fel si atitudinea lui L.M: „Daca vrea oamenii sa-mi dau, cer asa un ban sa m-ajute, daca poate, poate daca nu, nu” (L.M., 36 ani, feminin). Cei doi subiecti par sa creada ca dorinta oamenilor pentru a-i ajuta poate fi o chestiune de vointa: „care vor m-ajuta”, „daca vrea oamenii sa-mi dau”.

Uneori atitudinea trecatorilor fata de cersetor implica refuzul de a dona nu doar din motive financiare, pentru ca nu au bani, ci si pentru faptul ca trecatorul este de parere ca cersetorul este capabil de munca:

„I: Oamenii se poarta frumos cu tine?

R.A.: Nu!

I: Da ce-ti fac?

R.A.: Zice sa ma duc la lucru, s-apai io ma DUC la lucru, da’ cate un leu, doi lei tot imi da, stiti?”

(R.A., 25 ani, feminin)

De-a lungul cercetarii empirice, am observat faptul ca majoritatea cersetorilor tind sa dezvolte o relatie conflictuala cu o categorie de oameni care sanctioneaza, cu ajutorul legii, comportamentul de cersit, respectiv politistii, dar si cu institutiile care se ocupa de protectia copilului, fapt ce explica scaderea increderii cersetorilor in oameni[17]. Aceste lucruri pot fiatestate de conversatia cu P., conversatie care reflecta atitudinea politistilor fata de cersetori in general, cat si in cazul particular a lui P.:

„P: Domnisoara , pe noi daca ne prinde politia, nu ne da amenda, ne bate!

I: Pai nu va duce la sectie?

P : Pai ne duce la sectie ! NE DA pan ne rupe picioarele s-apai, dupa aia du-tee !

I : Si tie ti s-a intamplat ?

P : Pai cum sa nu mi se intample ? UI, vezi ce umflat ii picioru asta ? (arata piciorul drept) de doua zale ! Pai n-am putut sa misc picioru asta, numa’ atata puteam sa fac ! (arata cat a putut sa miste piciorul) » 

(P., 13 ani, masculin)

Explicatiile lui P. privind atitudinea unor categorii de oameni fata de el tind sa intareasca opiniile subiectului cu privire la atitudinile negative ale oamenilor in general fata de el : «  Is rai domnisoara, cum sa va zac injura ! » (P., 13 ani, masculin)

Ramanand la afirmatiile cersetorilor referitoare la modul in care donatorii se poarta cu ei, observam in continuare o atitudine negativa adoptata de acestia fata de cersetori :

“I: Cum se poarta lumea cu tine?

S: Ce ma blestemmm! Pai ce le blestemmm io, nu ma aaa, nu le belsteme nimenea!

I: Pai de ce tu?

S: Apai ei ma blesteme de prima data,* da’ si io trebuie *2* >io trabuie sa tac<?”

(S., 8 ani, feminin)

In alta ordine de idei, constatam de asemenea ca atitudinile oamenilor fata de acestia se pot constitui si pe baza sentimentului de mila, sentiment ce poate provoca actiuni de ajutorare a cersetorilor, precum in cazul lui S., cersetor care dezvolta o relatie buna cu donatorii care il cunosc:

„S: Si as vrea sa ma interenez la spital internez la spital, sa-mi fac un tratament asa cu trebe, si poate sa-mi bag o pensie de boala

I: Aveti bani sa va internati in spital?

S: Nu-mi trebe, ca spitalu numarul 3 ma cunoaste!

I: Pai cum va cunoaste?Ati mai fost pe acolo?

S: Da. Domnu’ doctor T., domnu’ doctor J.

I: Si ei va ajuta cu ceva?

S: Paiii, cand m-am dus si am cerut, mi-o dat „NA ma amaratule!”



(S., 58 ani, masculin)

La nivelul rezultatelor privind acest studiu, dintr-o perspectiva a celor care cersesc, atitudinile oamenilor fata de acestia sunt in mare parte negative, fie indivizii resping cersetorii si refuza sa-i ajute din diferite motive cum este cel al lipsei de bani, fie ii sanctioneaza atunci cand sunt surprinsi practicand activitatea de cersit (in special politistii), din dorinta de a mentine ordinea sociala.

Concluzie

Fenomenul cersetoriei este o problema sociala cu multiple dimensiuni si un fenomen complex care cere o abordare holistica atat la nivel local, cat si la nivel national. De-a lungul cercetarii empirice, care a constituit o provocare pentru mine, in ciuda dificultatilor intampinate, amavut ocazia saintru in contact cu diferiti cersetori a caror „povesti” au fost care mai de care interesante.

Studiu de fata a luat nastere din dorinta de a reliefa o imagine obiectiva, cat de cat complexa a activitatii de cersit in municipiul Sibiu, a vietii celor care traiesc din aceasta activitate si de a intelege natura cersetoriei la nivelul acestui municipiu. Interesul meu a fost stimulat de asemenea de descoperirea mediului din care provin cersetorii, motivatiilor ce stau la baza actului de cersit, strategiilor de persuasiune de care face uz in actul de cersit, atitudinilor si comportamentului populatiei cu privire la ei si de aflarea modului de viata al cersetorilor si locurilor strategice in care acestia obisnuiesc sa cerseasa. Toate aceste lucruri au constituit obiective pentru aceasta cercetare. Plecand de la acestea, la inceput am intreprins o serie de ipoteze carora urma sa le fie verificata valabilitatea pe parcursul cercetarii. Asadar, in urma cercetarii empirice si a cuantificarii datelor culese de pe teren, au fost testate urmatoarele ipoteze: in general, mediul din care provin cersetorii este rural; starea economica precara a cersetorilor este unul dintre motivele puternice pentru care se practica cersetoria; cei mai multi cersetori tind sa abordeze trecatorii in mod direct, prin mesaj oral; cei mai multi cersetori au conditii precare de locuit; in general oamenii ii sustin financiar pe cersetori si ultima ipoteza: cersetorii tind sa practice acest fenomen in locurile publice aglomerate. Acestea sunt ideiile de la care am plecat la inceputul acestei lucrari. In urmatoarele randuri voi prezenta daca ipotezele de mai sus s-au dovedit a fi valide in urma cercetarii de teren. Tinand cont de numarul de cazuri investigate, rezultatele studiului nu sunt reprezentative la nivelul intregii comunitati de cersetori din Sibiu.

In ceea ce priveste prima ipoteza, rezultatele cercetarii de fata au aratat ca, din totalul cersetorilor interogati, cei mai multi dintre ei nu provin din mediul rural, ci mai degraba din cel urban, respectiv judetul Sibiu si judetul Salaj. Cei care provin din mediul rural, respectiv Poplaca si Sura Mare, par sa umble insotiti de alti cersetori, fie din aceleasi familii, fie vecini de sat.

Ce de-a doua ipoteza este una dintre cele care s-au dovedit a fi valide. Astfel, motivul principal pentru care majoritatea subiectilor interogati cersesc este situatia precara economica, insa, pe langa acesta, am constatat existenta unor alte motive, care intaresc starea de saracie a cersetorilor: numarul mare de membrii ai familiei, decesul unuia dintre parinti, iesirea la pensie datorita unor boli grave si insuficienta pensiei de boala pentru satisfacerea unor nevoi. Exploatarea unor indivizi in acest tip de activitate, actul de cersit, constituie un alt motiv adesea intalnit in randul cersetorilor minori.

Referitor la a treia ipoteza, aceasta a fost de asemenea confirmata. In urma cercetarii empirice, am observat tehnicile si strategiile de persuasiune folosite de cersetorii subiecti in sensibilizarea si convingerea trecatorilor de a oferi donatii acestora, strategii ce constau adesea in abordarea directa a trecatorilor si transmiterea unor mesaje pe cale orala. In mare parte, pe teren am intalnit cersetori a caror mesaje contin urari legate de religie, Dumnezeu, si care sunt adresate, impreuna cu cererea propriu-zisa de donatii, potentialilor donatori. Totusi, din cate am observat, mesajele cersetorilor nu au intotdeauna un continut religios, ci acestea pot fi adaptate motivelor pentru care cersetorii par sa cerseasca: batranete, pretextul ingrijirii unui copil, saracie si stare de boala.

Tot in lantul ipotezelor confirmate de datele obtinute de pe teren se incadreaza a patra ipoteza referitoare la conditiile precare de locuire ale cersetorilor. Aceasta ipoteza a fost testata cu ajutorul interviului, prin intrebari cu privire la conditiile de locuit. Majoritatea cersetorilor interogati au declarat faptul ca ei traiesc fie in case de pamant, fie alte locuinte de acest gen din care lipseste adesea gazul, in locul aragazului avand soba pe lemne. Paradoxal este faptul ca, desi cei mai multi sustin ca provin din mediul urban (dupa cum am vazut mai sus), conditiile de locuit nu par a fi conforme standardelor orasului.

Cea de-a cincea ipoteza conform careia in general oamenii ii sustin financiar pe cersetori, este una care s-a dovedit a fi adevarata, intrucat cea mai mare parte a cersetorilor declara faptul ca sunt ajutati cu bani, acest lucru pentru ca ei cersesc bani, cu care, odata primiti, sustin ca ii cheltuie pe nevoi imediate precum mancare, haine, incaltaminte. Cererile cersetorilor si donatiile trecatorilor cladesc, impreuna cu frecventa cu care cersetorii practica actului de cersit si venitul mediu/zi al cersetorilor, profilul activitatii de cersit din Sibiu. Venitul mediu pe zi declarat de cei mai multi subiecti se invarte in jurul sumei de 20-30 de lei, iar frecventa cu care cei mai multti vin la cersit este de 2-4 ori pe saptamana.

Ultima ipoteza a fost infirmata de rezultatele cercetarii, intrucat cei mai multi subiecti par sa nu practice aceasta activitate de cersit in locurile publice aglomerate, ei par sa prefere zonele apropriate de centru care sunt mai putin populate, zone in care isi cunosc in mare parte donatorii, fapt ce le da un anumit sentiment de securitate. Acest lucru ar putea fi posibil daca este sa luam in calcul multiplele probleme pe care cersetorii le au cu Politia datorita restrictionarii activitatii de cersit.

Luand toate acestea in considerare, rezultatele studiului de fata releva un profil obiectiv al activitatii de cersit, profil care e reprezentativ pentrul numarul de cazuri studiate in perioada iunie-iulie 2009.

Concluzionand, consider ca problema cersetoriei necesita o aprofundare a tuturor formelor si dimensiunilor ei in vederea gasirii unor solutii eficiente pentru aplanarea acestui fenomen, intrucat pedepsirea cersetorilor prin amenzi si uneori prin maltratarea lor nu duce la disparitia acestei probleme, ci mai degraba cersetoria tinde sa capate un caracter latent in urma acestui lucru. De asemenea, ajutorarea cersetorilor prin donatii financiare nu face decat sa-i incurajeze pe acestia sa practice in continuare cersetoria si sa promoveze in randul cersetorilor idei negative despre valorile muncii.

Bibliografie

v    Alexandrescu, Gabriela si George Roman (coord. ). 2003. Educatia scolara a copiilor care muncesc. Ghid pentru profesori si lucratori sociali, Bucuresti, Salvati Copiii

v    Ammann, John. 2000. Addressing Quality of Life Crimes in our Cities: Criminalization, Community Courts and Community Compassion, Missouri, Saint Louis University „Law Journal”

v    Anghelache, Constantin si Alexandru Isaic-Maniu, Constantin Mitrut, Vergil Voineagu. 2006. Sistemul de indicatori utilizati in masurarea saraciei, in revista „Economie teoretica si aplicata” nr.8/2006 (503), Bucuresti, Academia de Studii Economice, <http://www.ectap.ro/articole/135.pdf> accesat la data de 12.04.2009

v    Arnold, Bruce. 2006. Online begging, Braddon, Australia, Caslon Analytics <http://www.caslon.com.au/beggingnote2.htm> accesat la data de 13.04.2009

v    Arnold, Bruce. 2008. Overview, Braddon, Australia, Caslon Analytics <http://www.caslon.com.au/beggingnote.htm> accesat la data de 13.04.2009

v    Bhalla, A.S. and Frédéric Lapeyre. 2004. Poverty and Exclusion in a Global World, 2nd Edition, U.S.,Palgrave Macmillan

v    Black’s Academy. 2002. Theory of poverty, Jersey, UK, Channel Islands, Blacksacademy<http://www.blacksacademy.biz/ba/rel/objectdownload_rel.php?usr=0&schemeN=0&displayN=0&entity=1962&start=0&micro=0&sesN=0&nameN=> accesat la data de 12.04.2009

v    Bucur, Aurelian. 2003. Piramida trebuintelor umane fundamentale. Cluj, Editura Fundatiei Mercur

v    CRISIS. 2003. Begging and anti-social behaviour, London, UK, Crisis,<http://www.crisis.org.uk/downloads.php/104/AntiSoc_response.pdf> accesat la data de 11.05.2009

v    Dan, Adrian. 2009. Teorii si perspective asupra saraciei, in „Dictionar de saracie”, Bucuresti, ICCV, <http://www.iccv.ro/index.php/ro/dictionar-saracie/168-ds-teorii-saracie> accesat la data de 10.04.2009

v    Dragomir, Valentina. 2002. Precizari conceptuale privind saracia, marginalizarea , excluziunea si incluziunea social, in Revista de Asistenta Sociala nr. 6, pag 81, Polirom

v    El Hammoumi, Khalid. 2006. Enquete sur la mendicité - ville de Rabat, Maroc, Institut National de Statistique et d'Economie Appliquée  (INSEA) <http://www.memoireonline.com/04/07/409/m_enquete-mendicite-rabat1.html#_Toc131397678> accesat la data de 15.05.2009

v    European Commision. 2005. Report on social inclusion 2005, p.10, Luxembourg, Employment & Social Affairs

v    Gough, Jamis si Aram Eisenschitz, Andrew McCulloch. 2006. Spaces of social exclusion, New York, Routledge Taylor & Francis Group

v    Government of Ontario. 1999. Safe Streets Act, <http://www.e-laws.gov.on.ca/DBLaws/Statutes/English/99s08_e.htm> accesat la data de 03.05.2009

v    Grigoras, Vlad. 2005. Relatia dintre saracia cronica si excluziune intr-o perspectiva longitudinala, in revista „Sociologie Romaneasca” vol 3, nr 2, Universitatea Bucuresti

Blackwell Encyclopedia of Sociology”, Oxford, Blackwell, <http://www.sociologyencyclopedia.com/public/tocnode?id=g9781405124331_chunk_g978140512433119_ss1-26> accesat la data de 15.05.2009

v    Horn, Michael si Michelle Cooke. 2001. A Question of Begging, Melbourne, Hanover

v    Iceland, John. 2006. Poverty in America, , London, England, University of California Press

v    Johnson, Johnny. 2008. In tough times, panhandling may increase in Oklahoma City, The Oklahoman <http://newsok.com/in-tough-times-panhandling-may-increase-in-oklahoma-city/article/3318618> accesat la data de 20.05.2009

v     Kozlowski, J. 1999. Brother, Can You Spare a Dime? Panhandling in Public Parks and Places.”NRPA Law Review34 (December) <http://classweb.gmu.edu/jkozlows/lawarts/12DEC99.pdf> accesat la data de 29.05.2009

v    Lankenau, Stephen. 1999. Stronger Than Dirt: Public Humiliation and Status Enhancement Among Panhandlers, in „Journal of Contemporary Ethnography ” nr. 3 , Washington D.C, SAGE Publications

v    Lewis, Oscar. 1966. The culture of poverty, New York, Scientific American

v    Lynch, Philip. 2005. Understandind and Responding to Begging, in „Melbourne University Law Review”, Australasian Legal Information Institute <http://www.austlii.edu.au/au/journals/MULR/2005/16.html#fnB66> accesat la data de 24.06.2009

v    Malanga,Steven. 2008. The Professional Panhandling Plague, in City Journal vol 18, no 3, U.S. Manhattan,Manhattan Institute <http://www.city-journal.org/2008/18_3_panhandling.html> accesat la data de 22.06.2009

v    Micklewright, John. 2002. Social exclusion and Children: a European View for a US Debate. London School of Economics, Center of Analysis and Social Exclusion paper nr. 51 <http://sticerd.lse.ac.uk/dps/case/cp/CASEpaper51.pdf> accesat la data de 15.04.2009

v    Monitorul Oficial nr. 601. 12 iulie 2006. art. 326, Bucuresti, Codul Penal

v    Morandau, Dorel. 2002. Metodologia cercetarii sociale, Sibiu, Editura Universitatii „Lucian Blaga”

v    Morandau, Dorel. 2007. Sociologie generala, editie revizuita, Sibiu, Editura Psihomedia

v    Neculau, Adrian si Gilles Ferreol. 1999. Aspecte psihosociale ale saraciei. Bucuresti editura Polirom

v    Pisa, Nick. 2008. Venice becomes first Italian city to ban begging. <http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/italy/2454936/Venice-becomes-first-Italian-city-to-ban-begging.html> accesat la data de 06.06.2009

v    Preda, Marian. 2002. Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare, Iasi Editura Polirom

v    Radulescu, Sorin. 1991. Amonie, devianta si patologie sociala, Bucuresti, Editura Hyperion

v    Russell, Geen. 2001. Human Aggression, editia a 2-a, Philadelphia, Open University Press

v    Scott, Michael. 2002. Panhandling, Center for Problem Oriented, Guide No.13, (http://www.popcenter.org/problems/panhandling/) accesat la data de 19.05.2009

, China, Shanghai Star, <http://app1.chinadaily.com.cn/star/2005/0602/vo2-2.html> accesat 28.04.2009

v    Sima, Dana Costin(coord.) și Sorin Cace(coord.), Smaranda Popa (consultant UNICEF). 2003. Strada intre fascinatie si servitute, Bucuresti, Grafica si tiparul: EXCLUS srl

v    Simache, Daniela si Dontu Anca. 2007. Marginalizare si excludere de la factori de risc la posibilitati de interventie, in Revista de Sociologie, Sibiu, Editura Universitatii Lucian Blaga

Sudha, Rani. 2008. Begging: A viable profession, India, Merinews, <http://www.merinews.com/catFull.jsp?articleID=131968> accesat la 28.04.2009

v    Teir, Robert. 1993. Maintaining safety and civility in public spaces: A constitutional

approach to panhandling. Louisiana, Louisiana Law Review

v    Turner, Jonathan H. 2001. Handbook of Sociological Theory, California, Springer Science.

v    Zamfir C., Vlasceanu L., (coord.). 1993. Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel.

v    Zamfir E., C.Zamfir (coord.). 1995. Politici sociale. Romania in contextul European, Bucuresti, Editura Alternative.

v    <http://en.wikipedia.org/wiki/Beggar> accesat la data de 17.05.2009

v    <http://www.bookrags.com/wiki/Internet_begging> accesat la data de 20.06.2009



[1] Specific faptul ca subiectul avea imbracaminte curata, insa deteriorata, purta o fusta trei sfert, un tricou portocaliu si o pereche de slapi deteriorati si avea unghile neingrijite si tatuaje pe ambele maini(cu un nume si o data).

[2] Subiectul I., de gen masculin, in varsta de 10 ani, desi a fost surprins in timpul activtatii de cersit, nu a vrut sa recunoasca faptul ca practica acest lucru.

[3] Subiectul C.A., de gen feminin si in varsta de 52 de ani sustine ca cerseste doar de doua luni pe la terasele din Piata Mica, insa nu specifica de cat timp s-a apucat de cersit. Totusi de-a lungul interviului precizeaza ca cerseste de mai mult timp intrucat povesteste de experienta sa la cersit din Franta: „am fost plecata in Franta la cersit, cu un vecin de-al meu () Cu >masina lui< domnisoara () El avea masina , el cu asa ceva se ocupa, cu oameni, duce dincolo, le plateste, le da jumate jumate si cu asta traieste omu. Si m-am dus si io () n-am stat far’ doua luni () Era casa din asta aaa deee saraci, care aduna saracii, siii dimineata iti dadeaaa cafeaaa, un ceai, cafea, >ce doreai< cacao, iti punea acol’ pe masa si-ti faceai tu, casa de saraci asaaa.”

[4] R.A, de sex feminin , are 25 de ani, nu prezinta dizabilitati, tocmai de aceea am considerat ca este necesar sa o intreb daca lucreaza. A fost surprinsa cersind in cimitir, fiind insotita de o fetita ce are aproximativ 4 ani. Precizez ca fetita avea aspect murdar si par lung prins in coada, neingrijit, R.A parea sa aiba aspect curat, par ingrijit si haine nedeteriorate.

[5]Subiectii care au recunoscut intr-un final ca sunt trimisi de catre cineva la cersit, au fost mult mai greu de abordat, si de asemenea informatia privind exploatarea lor a fost mai greu de obtinut.

[6] Contextul in care s-a desfasurat interviul: in fata la Catedrala, la locul de fata aflandu-se inca o persoana; interviul se muta in catedrala la insistentele subiectului, asa apare o a 4-a persoana in cadrul interviului, C., slujitor al Bisericii care pare sa o cunoasca pe G. destul de bine, intrucat locul de cersit al subiectului este in fata bisericii: „Sta pe aici pe la noi pe afara, si apoi cine-i mai da cate un ban, ea-l primeste bucuroasa. Mdaa, e Gabi! E tot timpul vesela, si pune o gramada de cereri aici la Mitropolie. Nu prea se aproba da’, mai se aproba, nu se aproba (rade) ”- C., ~ 25 ani, masculin

[7] Interviul s-a desfasurat pe centru, dupa surprinderea lui S. (8 ani, feminin) in activitatea de cersit, ea fiind initial singura. In cadrul interviului, atunci cand am deschis subiectul referitor la nivelul de intelegere cu membrii familiei (subiectul declara ca mai are 7 frati si ca provine din mediul rural, respectiv Sura Mare), S. a strigat-o pe sora ei mai mare cu care venise la cersit (L., 12 ani, feminin), aceasta din urma aparand la locul interviului cu inca doi cersetori, vecini cu ele in Sura Mare (L, 9 ani, feminin si D., 8 ani, masculin).

[8] Dupa cum am observat, cazurile celor 4 cersetori din Sura Mare, respectiv S. de 8 ani (feminin), L., 12 ani (feminin), L., 9 ani, (feminin) si D., 8 ani (masculin), nu prezinta nici unul dizabilitati, insa recunosc in interviu ca sunt exploatati.

[9] Tinand cont de faptul ca acest subiect este unul dintre cersetorii exploatati (vezi subcapitolul Motivatiile comportamentului de cersit)

[10]interviul a fost luat in jurul orei 18:00

[11]care il tine separat de casa in care sta ea, “intr-o camera, cam jumatate din asta (arata spre casutele de la cimitir unde se vand coroane)”-S., 58 ani, masculin

[12]precizez faptul ca subiectul nu cunoaste banii, care sunt cei noi sau cei vechi.

[13] Specific faptul ca rezultatele provenite din cuantificarea raspunsurilor cersetorilor interogati pot fi distorsionate de declaratiile acestora facute cu referire la veniturile in medie pe zi obtinute din activitatea de teren

[14]Tinem cont de faptul ca rezultatele studiului de fata nu sunt relevante la nivelul numarului total de indivizi ce cersesc in judetul Sibiu, astfel nu prezinta reprezentativitate intrucat au fost intocmite doar 30 de fise de observatie.

[15]C. este un individ care lucreaza la Catedrala din centrul orasului Sibiu, si care intervine in interviu pentru ca interviul se muta in Biserica la insistentele subiectului. Astfel C. constituie un factor extern al interviului, care aduce informatii suplimentare despre G.

[16] Ceea ce vreau sa spun prin termenii „trecatori”, „donatori”, „ceilalti oameni ” in raport cu categoria cersetorilor este urmatorul lucru: in cazul de fata trecatorii, donatorii si ceilalti oameni sunt indivizi care detin un status mai ridicat in societatea decat statusul unui cersetor.

[17] Precizez faptul ca subiectul P. (13 ani, masculin) ce provine din mediul rural, respectiv Poplaca, nu a vrut sa raspunda de la inceput la intrebarile interviului, avand o oarecare retinere fata de mine, chiar daca i-am explicat faptul ca este vorba despre un proiect pentru facultate: „Adica proiectul sa-l dai la centru de minori! Lasati-ma domnisoara cu aburelile astea. Unii copii care va zice is prosti!” (P., 13 ani, masculin) Subiectul adauga: „Si de asta am zis , mai m-o luat oamenii la intrebari, si n-am vrut sa le raspund la intrebare () TU sa vi Zice unu ca face treaba aia si n-o face,>dupa aia mai vine o data<, mai ai incredere in el?”







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




PRIMAVARA ANULUI 1848:LIBERALII IN DEFENSIVA
Asistenta sociala la nivelul comunitatii
SEPARAREA, DIVORTUL SI FAMILIA
Serviciile publice de sanatate si dezvoltarea sociala
INGRIJIRILE COMUNITARE
PROIECT DE DEZVOLTARE COMUNITARA - SATUL VACENI, COMUNA DRAGANESTI VLASCA, JUDETUL TELEORMA
Relatia dintre dezvoltare sociala si schimbare sociala. Acceptiuni si definitii.
Abordari conceptuale privind serviciile publice de sanatate si dezvoltarea sociala
Propuneri de masuri pentru reducerea abandonului
ASISTENTA SOCIALA IN EUROPA MEDIEVALA