Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
INGRIJIRILE COMUNITARE


INGRIJIRILE COMUNITARE




INGRIJIRILE COMUNITARE

Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.

Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi viata isi organizeaza eforturile in urmatoarele directii: controlul imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru stabilirea diagnosticului si aplicarea tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura fiecaruia un standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a cresterii duratei de viata a individului.

Semantica referitoare la obiectivele sale s-a schimbat in timp pornind de la perioada definirii sanatatii publice. Hanlon si Picket (1979) defineau relatia dintre starea de sanatate a individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: " Sanatatea este o expresie a functionarii fiziologice si psihologice efective a persoanei. In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem de ingrijire conditionat de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru privat sau public".




Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).

Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti factorii care afecteaza oamenii din interior si exterior. Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali interni/externi. Conceptul de mediu include de asemenea aspectele intelectuale, psihologice si interpersonale ale individului care pot influenta reactiile ambientale.

Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua dinamica si schimbare. Ea este dependenta de modul in care individul se adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. Deoarece teoreticienii nursingului cred ca sanatatea este influentata de multi factori, definitiile date acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.

Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.

Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familial, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".

Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.

In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de nursing comunitar:

1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si sistematica.

2. diagnosticul de nursing deriva din datele culese.

3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.

4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.

5. interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.

6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.

7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.

8. actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.

Integrarea . una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.

Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.

Formele nursingului.

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.

Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.





Regulile nursingului comunitar. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a activitatii de nursing comunitar:

1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica.

2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.

3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing.

4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta.

5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar.

7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in comunitate.

8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind de sanatate a comunitatii a familiei, a clientului.

9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.

10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.

11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)

12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire.

13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.

De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a slava multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.

In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.

Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.

Definitii. Exista numeroase definitii ale ingrijirilor la domiciliu, dintre care enuntam cateva:

1. Ingrijirile la domiciliu reprezinta partea componenta a ingrijirilor de sanatate prin care acestea din urma sunt furnizate si familiilor lor la locurile lor de rezidenta, cu scopul de a promova, de a mentine sau de a reinstaura starea de sanatate sau pentru a mari gradul de autonomie prin reducerea efectelor create de boala si handicap; se face referire inclusive la fazele terminale. Serviciile corespunzatoare nevoilor individului si familiei sale sunt planificate, coordonate si pot fi asigurate de catre furnizorii organizati de servicii de sanatate, angajati prin aranjamente contractuale sau intelegeri intre doi parteneri, pentru a oferi ingrijiri la domiciliu, folosind personal angajat si bine pregatit profesional.




O alta definitie descrie ingrijirile la domiciliu dupa cum urmeaza:

2. Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu.

Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.

Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta.

Rolul familiei. Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.

Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.

In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa.

Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:

1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

Esecuri. Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




CURS DE METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Resita, judetul Caras-Severin
Asistenta sociala la nivelul comunitatii
FACTORI AI INSTITUTIONALIZARII
Propuneri de masuri pentru reducerea abandonului
ASPECTE LEGISLATIVE - DEVIANTA SOCIALA
MEMORIA SI IMPLICATIA COMPONENTELOR EI ASUPARA MUNCII DE ASISTENT SOCIAL (Referat)
Aspecte esentiale pentru intelegerea proceselor de grup
Teorii ale dezvoltarii sociale
PSIHOLOGIE SOCIALA APLICATA - INFLUENTA SOCIALA