Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» SISTEME DE UNGERE


SISTEME DE UNGERE


SISTEME DE UNGERE

In vederea stabilirii si proiectarii unui sistem optim de ungere a unui utilaj se recomanda urmatoarele:



Sistemul de aducere a lubrifiantului intre suprafetele in miscare se alege in functie de debitul de lubrifiant necesar ungerii, depinzand de importanta mecanismului in ansamblul utilajului, de modul si de timpul de functionare, de natura materialelor cuplului de frecare, de natura lubrifiantului.

Sistemele de ungere trebuie sa prezinte siguranta in functionare, sa aiba posibilitatea reglarii debitului, sa fie prevazute cu mijloace de supraveghere si control eficace.

Sistemele de ungere se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

      dupa debitul de ungere

      cu debit sarac

      mijlociu

      abundent;

     dupa presiunea de alimentare

     cu presiune joasa

     cu presiune medie

     cu presiune inalta;

     dupa modul de circulatie a lubrifiantului

     cu circuit inchis (cu recuperare)

     cu circuit deschis (fara recuperare);

     dupa natura lubrifiantului

     cu ulei

     unsori consistente

     gaze;

     dupa felul alimentarii

     cu alimentare individuala

     in grup

     centralizat;

     dupa modul de ungere

     cu ungere manuala

     cu fitil

     cu inele

     in baie

     prin barbotaj

     fortata (sub presiune).

     dupa gradul de automatizare

     manuale

     semiautomate

     automate.

1.Sisteme de ungere semiautomate



Sistemele de ungere grupate sub denumirea de semiautomate nu necesita o interventie si supraveghere permanenta, facand parte integranta din insasi constructia utilajului. Cele mai simple sisteme de ungere semiautomate folosesc pentru transportul lubrifiantului spre locurile de ungere fortele gravitationale, centrifuge sau principiul capilaritatii.

  • Sisteme semiautomate necentralizate

Sistemul de ungere prin picurare consta dintr-un rezervor (amplasat in partea superioara a mecanismului) de la care uleiul curge spre locurile de ungere, prin conducte. Dozarea cantitatii de lubrifiant se realizeaza prin strangularea sectiunii de trecere, fie strivind capatul tevii, fie introducand un surub de inchidere, astfel incat curgerea sa se faca picatura cu picatura.

Ungerea cu inel se realizeaza cu ajutorul unui inel metalic asezat pe unul din arborii in miscare de rotatie din partea inferioara a cutiei de viteze sau de avansuri . Inelul, cufundat in baia de ulei, va antrena in miscarea sa lubrifiantul pe care-l va improsca in interiorul cutiei. Inelul se poate inlocui cu un lant de zale, montat larg intre doua axe, astfel incat sa fie cufundat in ulei.

Ungatoarele cu fitil se bazeaza pe proprietatile capilare ale unui surub de bumbac sau lana, prin intermediul caruia uleiul este transportat din rezervorul de lubrifiant spre locul de ungere. Ungerea cu ajutorul acestor ungatoare nu asigura insa un debit continuu si uniform de lubrifiant; in plus, lubrifiantul lichid este transmis spre locurile de ungere si in timpul nefunctionarii utilajului, ceea ce atrage dupa sine pierderi inutile de ulei si da un aspect neplacut intregii instalatii, datorita scurgerilor exterioare.

La organele in miscare lenta (v < 2,5 m/ s), cu sarcini reduse si la care accesul este dificil, se foloseste ungerea cu unsoare consistenta, depozitata inca de la montare, intr-un spatiu special prevazut pentru aceasta, in imediata apropiere a organelor ce trebuie unse. In unele cazuri, pentru depozitarea unsorilor se folosesc si ungatoare de tip palnie, ce pot fi reincarcate periodic. Acolo unde conditiile functionale permit, se folosesc ungatoarele cu bila. La aceste ungatoare, alimentarea cu lubrifiant se face cu ajutorul unei pompe manuale (tecalemit), lubrifiantul putand fi lichid sau semilichid (unsoare).

Sistemele semiautomate necentralizate prezinta avantajul unei constructii simple si ieftine; pe de alta parte insa nu pot fi neglijate o serie de dezavantaje, ca:

     ungerea nu este deplin asigurata, iar la pornire este necesar un timp relativ indelungat pentru ca lubrifiantul sa ajunga in cantitate suficienta la locurile de ungere;

     in cazul utilizarii uleiurilor, acestea pot fi impurificate, deoarece, cu exceptia ungerii prin barbotaj, constructia sistemelor respective nu permite o etansare perfecta fata de mediul exterior;

     intrucat nu exista posibilitatea unei dozari precise a lubrifiantului, cantitatea acestuia poate fi insuficienta.

Aceste dezavantaje au impus adoptarea unor sisteme semiautomate centralizate, la care distributia lubrifiantului se face de catre o instalatie unica pentru toate punctele de ungere si a carei comanda se face manual, pneumatic, prin vacuum sau mecanic.

  • Sisteme semiautomate centralizate

Ungerea prin barbotaj se foloseste acolo unde exista organe in miscare de rotatie si constructii inchise (cutii de viteze, reductoare). Daca unul din organele in rotatie se afla in contact cu lubrifiantul, acesta din urma este antrenat de organul respectiv si aruncat in interiorul constructiei, producandu-se la un moment dat o ceata, asigurand in aceste fel ungerea tuturor pieselor ansamblului. In unele cazuri, pentru a asigura ungerea prin barbotaj, se construiesc in mod special palete amplasate pe cel mai de jos ax.

Ungerea prin suprafete poroase consta in executarea unor corpuri, de obicei sub forma unor bucse, cu un anumit grad de porozitate, care se impregneaza cu lubrifiant. Suprafetele poroase, cunoscute si sub denumirea de lagare autolubrifiante, se obtin prin doua metode: prin presare si sinterizare sau metalizare prin pulverizare. La suprafetele poroase din pulberi obtinute prin presare - sinterizare se foloseste mai ales bronzul poros, obtinut din pulberi de cupru si staniu, cu sau fara adaos de grafit. Caracteristica acestor materiale, porozitatea, poate varia in limite largi, in functie de procedeul de fabricatie. O crestere a porozitatii mareste capacitatea de retinere a uleiului dar, pe de alta parte, duce la o scadere a proprietatilor mecanice. Rezultatele practice arata ca o porozitate cuprinsa intre 25 - 35 % se comporta multumitor, atat din punctul de vedere al ungerii, cat si din cel al proprietatilor mecanice.

Verificarile experimentale arata ca timpul de functionare a lagarelor poroase impregnate cu ulei este de ordinul a sute sau chiar mii de ore. Aceasta proprietate de a putea functiona timp indelungat fara a fi necesara o alimentare cu lubrifiant face ca raspandirea acestor lagare sa fie foarte mare in constructia de masini-unelte, utilaje casnice, electrice.

2 Sisteme de ungere automate

Introducerea sistemelor de ungere automate a impus rezolvarea unor probleme privind debitul necesar lubrifierii diverselor cupluri cinematice, curgerea prin conducte, incalzirea, pierderile siguranta in exploatare si economia de lubrifiant.

Sisteme automate de joasa presiune

Sistemele de joasa presiune sunt acelea la care uleiul este debitat sub o presiune mai mica de 5 kgf/ cm2 si sunt lipsite de sisteme pentru dozarea debitului. Punerea in miscare a uleiului se face fie folosind fortele gravitationale, fie cu ajutorul unei pompe.

Sistemele ce folosesc fortele gravitationale sunt formate dintr-un rezervor situat la o inaltime mai mare decat oricare alt punct de ungere si sunt utilizate pentru instalatiile care necesita debite reduse de lubrifiant si regimuri de lucruri usoare.

Sistemele cu pompa pot fi si ele in circuit inchis sau deschis, in functie de posibilitatile si rentabilitatea recuperarii uleiului. Pompa poate fi actionata manual, electric sau pneumatic.

Dezavantajele acestor sisteme se datoreaza lipsei dozatoarelor, desi aceasta duce la o constructie simpla si ieftina, fiind imposibil de a distribui cu suficienta exactitate cantitatea de lubrifiant necesara fiecarui punct in parte.

Sisteme automate de inalta presiune

Sistemele de ungere automata de inalta presiune sunt dotate cu dozatoare actionate de insasi presiunea mediului de ungere. Din punctul de vedere al domeniului de aplicare, aceste sisteme pot fi de o complexitate relativ redusa, alimentand cateva puncte de ungere, sau instalatii de mare complexitate, deservind unitati industriale complete cu cateva mii de puncte de alimentare.



Toate sistemele de ungere automata sunt dotate cu sisteme de control a presiunii de alimentare. Aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul releelor de presiune, a caror rol este de a da un semnal luminos sau acustic in momentul in care presiunea lubrifiantului scade sub o anumita limita admisa, iar in unele cazuri de a opri functionarea instalatiei sau utilajului respectiv.

Ungerea prin pulverizare

Principiul de functionare a acestor sisteme consta din dispersia lubrifiantului sub forma unor particule fine, antrenate de un curent de aer sub presiune, din care cauza in practica se mai intalneste si denumirea de ungere cu ceata de ulei sau ungere cu aerosoli.

In afara efectului de ungere, sistemul de lubrificatie prin pulverizare prezinta si avantajul ca aerul are un puternic efect de racire a cuplului cinematic. Datorita faptului ca se poate folosi aer cald, prezinta avantajul utilizarii unor lubrifianti mai vascosi.

Deoarece aerul pentru antrenarea uleiului este, de obicei, preluat de sistemul de aer comprimat al uzinei (presiunea fiind de 4 - 6 kgf/ cm2), exista pericolul introducerii in sistem a diverselor impuritati, fiind deci necesara o filtrare corespunzatoare. In plus, pentru a se pastra o presiune relativ constanta a aerului comprimat este necesar a se introduce un regulator de presiune inaintea dispozitivului de pulverizare. De obicei, aceste aparate sunt executate si livrate de fabricile specializate sub forma unui grup unitar, cuprinzand dispozitivul de filtrare-decantare, regulatorul de presiune si dispozitivul de pulverizare.

Pe langa aceste elemente esentiale ale unui sistem de ungere prin pulverizare, sistemul mai poate fi prevazut cu un dispozitiv de siguranta pentru scaderea presiunii aerului sub valoarea prescrisa sau ca o instalatie pentru incalzirea aerului.

In functie de numarul locurilor de ungere, de modul de debitare a uleiului si caracterul circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere, astfel:

      dupa numarul locurilor de ungere, se deosebesc:

      ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de ungere;

      ungere centralizata, cand mai multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiantul printr-o instalatie centrala de ungere;

     dupa modul de debitare a uleiului exista:

     ungere fara presiune, cand uleiul ajunge la suprafetele care trebuie unse datorita fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a absorbtiei moleculare;

     ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere cu ajutorul unei pompe;

     dupa caracterul circulatiei uleiului se disting:

     ungere in circuit inchis (sau cu recuperarea uleiului), cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie,

     ungere in circuit deschis, la care uleiul nu mai poate fi recuperat (de exemplu ungerea unor ghidaje si a unor suruburi conducatoare).


importanta organului caruia sa i se asigure ungerea in ansamblul functional al masinii, utilajului, instalatiei respective;

cantitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare a acestui organ;

cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp (ora) si pentru un schimb intreg (8h).







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate