Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» PROIECT LA T.M.A.I. AUTOVEHICULE RUTIERE - Sa se proiecteze calculul termic al motorului cu ardere interna cu piston, in patru timpi, cu aprindere prin comprimare ce echipeaza un autoturism si are urmatoarele caracteristicI


PROIECT LA T.M.A.I. AUTOVEHICULE RUTIERE - Sa se proiecteze calculul termic al motorului cu ardere interna cu piston, in patru timpi, cu aprindere prin comprimare ce echipeaza un autoturism si are urmatoarele caracteristicI




UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA

SI TEHNOLOGICA

SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE




PROIECT LA T.M.A.I.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA

SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE

Tema proiect

  Sa se proiecteze calculul termic al motorului cu ardere interna cu piston, in patru timpi, cu aprindere prin comprimare ce echipeaza un autoturism si are urmatoarele caracteristici:

·        puterea maxima efectiva Pe=97,8 KW (133 CP)

·        turatia corespunzatoare puterii maxime nP=2900 rot/min

·        numarul de cilindrii i=6.

1.       Introducere

1.1. Sistemul de injectie din conducta comuna de foarte inalta presiune

Consacrat sub denumirea de "common rail' acest sistem foloseste o conducta comuna pentru toate injectoarele in care combustibilul trimis de pompa de injectie, de multe ori pompa rotativa, la presiuni intre 1300 si 2000 bar ajunge in cilindru fin pulverizat, fiind trimis de injectoare pentru care momentul injectiei si doza de combustibil (uneori fragmentata chiar si in 2 sau 3 pulsuri pe ciclu) sunt controlate electronic.

Ansamblul general al unui sistem common rail este prezentat in figura urmatoare .


Schema in care se detaliaza sistemul common rail este redata in figura urmatoare; semnificatia componentelor fiind expusa in cele ce urmeaza, ele fiind simplu de identificat: rezervor; pompa volumica de alimentare; filtru de combustibil; pompa de injectie de foarte inalta presiune; ventil de reglare a presiunii; unitate electronica de calcul (UEC); traductor de turatie; traductor pentru pozitia arborelui cu came; traductor pentru pozitia pedalei de acceleratie; traductor pentru presiunea de supraalimentare; temperatura aerului; temperatura fluidului de racire; traductor pentru masurarea debitului de aer; traductor pentru conducta comuna de foarte inalta presiune; conducta acumulator pentru imbustibil de foarte inalta presiune; injectoare.

UEC, care are memorata printr-o matrice, dupa date de stand, functionarea optima in comun a automobilului, motorului si a sistemului de injectie, cu posibilitati de a efectua interpolari intre punctele memorate controleaza presiunea de injectie precum si momentul, respectiv doza injectata, informatiile primite de la traductoarele nominalizate in figura de mai sus, permitand efectuarea comenzilor necesare de catre UEC prin compararea datelor oferite de senzori cu cele stocate in unitatea electronica de calcul.

Aplicatia common rail este proprie motoarelor diesel cu injectie directa.

 


1.1.         Studiul tehnicii actuale privind motoare similare cu cel din tema de proiect

Motorul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoturism, tip aprindere MAC, Pe max 98 Kw, nP 2900 rot/min, nr. de cilindrii i 6.

Nr.

Tipul

Nr. de

Cilindree totala

Cursa

Alezajul

Raport de

Tip

Putere maxima efectiva

Turatia la Pmax

Moment maxim efectiv

Turatia la Mmax

Nr. de

Ψ

Wp

pe

Pe1

PL

PA

crt.

Autovehicu

lului

cilindrii

[cm^3]

[mm]

[mm]

compresie

alimentare

[kW]

[rot/min]

[Nm]

[rot/min]

supape

[mm/mm]

[m/s^2]

[daN/cm^2

[kW/

cil]

[kW/

dm^3]

[kW/

dm^2]

1

SAVIEM

  797-05

6

5490

112

102

18

D injectie directa

97.8

2900

353

1800

2

1.0980

10.8267

7.3714

16.3000

17.8106

19.9479

2

DAC

  8 130F

4

3920

120

102

18

D injectie directa

92.5

2600

428

1565

2

1.1765

10.4000

10.8909

23.1250

23.5836

28.3003

3

IVECO ML75E

14ML75E14/P

4

3908

115

104

17

D injectie directa

100

2700

415

1400

2

1.1058

10.3500

11.3727

25.0000

25.5909

29.4295

4

Mitsubishi Canter 376 FE60 3.9TDI

4

3907

105

104

20

D injectie directa

100

2900

370

1600

2

1.0096

10.1500

10.5911

25.0000

28.0281

29.4295

5

Mercedes Vario 512 D

5

2874

924

89

20

D injectie directa

90

3800

280

2000

2

10.3820

117.0400

9.8890

18.0000

3.1313

28.9336

6

Mercedes Vario 815 DA

4

4250

130

102

17

D injectie directa

110

2200

580

1600

2

1.2745

9.5333

14.1176

27.5000

25.8880

33.6544

 


2.       Memoriu justificativ de calcul

2.1.         Alegerea parametrilor initiali generali ai procesului de schimbare a gazelor

  Parametrii initiali general utilizati la calculul termic al unui motor sunt:

-         numarul de cilindrii i=6, conform temei de proiect;

-         numarul de timpi ai motorului υ=4, conform temei de proiect;

-         puterea efectiva Pe=97,8 KW, conform temei de proiect;

-         turatia corespunzatoare puterii maxime nP=2900 rot/min, conform temei de proiect;

-         viteza medie a pistonului WP=10,8267 m/s, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema de proiect;

-         puterea litrica PL=17,8106 KW/dm3, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema de proiect;

-         numarul de supape pe cilindru nS=2, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema proiect; 

-         raportul de comprimare ε=18, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema de proiect;

-         coeficientul de dozaj λ=1,4, s-a ales in intervalul: 1,4÷2 MAC;

-         presiunea initiala STAS po=1 daN/cm2;

-         temperatura initiala STAS To=295 K;

-         presiunea aerului in conditii normale de stare paer=1,013 daN/cm2;

-         densitatea aerului atmosferic in conditii normale de stare ρaer=1,013 kg/m3;

2.2.      Calculul procesului de schimbare a gazelor:

2.2.1.  Alegerea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului:

  Valoarea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului se aleg pe baza recomandarilor din literatura de specialitate, tinand cont de destinatia autovehicolului.

  Parametrii alesi sunt:

Saviem 795-05

Parametrii fazelor de distributie:

-         avansul la deschiderea supapei de admisie baDSA:

  βaDSA =10.20 [oRA ] ;

βaDSA = 12 [oRA] ;

-         intarzierea la inchiderea supapei de admisiune βiiSA:

  βiiSA = 45.70 [oRA ] ;

    βiiSA =  47 [oRA] ; 

-         avansul la deschiderea supapei de evacuare βaDSE:

  βaDSE = 40.60 [oRA];

  βaDSE = 50 [oRA]   

-         intarzierea la inchiderea supapei de evacuare βiiSE:

  βiiSE= 15.30 [oRA] ;

  βiiSE=18  [oRA]

-         coeficientul de postumplere φpu

    φpu=0,08÷0,25

se alege φpu=0,2.

-         coeficientul global a rezistentei gazodinamice a traseului de admisie ξa

    ξa=4÷8

se alege ξa=6

-         coeficientul de debit a sectiunii oferite de supapa de admisie μSA

  μSA=0,4÷0,65

se alege μSA=0,60

-         factorul de profil a camei ce actioneaza supapa de admisie fpc

  fpc=0,95÷1,3

se alege fpc=1,15.

-         unghiul de prelucrare a talerului supapei de admisie γSA=30o,45o,60o. Se alege γSA=45o pentru ca s-a urmarit ca efectul de centrare sa fie prioritar.

-         Inaltimea maxima de ridicare a supapei de admisie de pe scaun

hmax=6÷9 mm pentru D<100 mm

hmax=10÷14 mm pentru D>100 mm

se alege hmax=9 mm

-         incarcarea fluidului proaspat la peretii calzi ai traseului de admisie:

T=15÷40 K pentu MAS

T=10÷25 K pentu MAC

Se alege ΔT=18 K

Tg=900÷1200 K pentru MAS

Tg=700÷900 K pentru MAC

Se alege Tg=750 K

-         masa minima de aer necesara pentru arederea teoretica completa a unui kilogram de combustibil

2.2.2.  Calculul parametrilor constructivi ai motorului:

-         cilindreea unitara

-         cursa pistonului





-         alezajul cilindrului

-         diametrul exterior al talerului supapei de admisie

-         diametrul exterior al talerului supapei de evacuare

-         diametrul sectiunii libere

-         inaltimea relativa de urcare a supapei de admisie

a=βaDSA+180o+βiISA=12o+180o+47o=239 [oRA]

e=βaDSE+180o+βiISE=50o+180o+18o=248 [oRA]

-         sectiunea litrica a supapei de admisie:

Se observa ca sectiunea litrica se incadreaza in intervalul recomandat: .

2.2.3.  Calculul gradului de umplere a cilindrului:

Pentru calculul ηV se vor determina in prealabil urmatorii parametrii de stare a procesului de admisie:

-         gradul de incalzire a fluidului proaspat:

 

-         densitatea aerului atmosferic in conditii STAS de incercare a motorului cu aprindere interna, ρ0aer;

Se cunosc: To=295 K

po=750 [mmHg]=1 bar=1 daN/cm2

Conditii normale: Taer=273 K

  paer=760 [mmHg]=1,013 daN/cm2

    ρaer=1,293 kg/m3

-         exponentul adibatic a fluidului proaspat

ka=1,4

-         viteza sunetului in fluidul proaspat

-         gradul de umplere ηV se determina pe baza urmatorului sistem de cinci ecuatii care are necunoscutele: ηV, pga, pa, Ta, γr.

Obs.: Folosind metoda substitutiei pentru necunoscutele se ajunge la urmatoarea ecuatie cu o singura necunoscuta hv:

  Aceasta ecuatie se rezolva pe baza programului Excel, prin metoda grafica:

Variatia membrilor ecuatiei in functie de  

Mem_st

14.887

15.291

15.695

16.099

16.503

16.907

17.311

17.715

18.119

18.524

18.928

19.332

19.736

20.140

20.544

Mem_dr

21.842

21.674

21.502

21.326

21.147

20.963

20.776

20.586

20.392

20.195

19.995

19.791

19.585

19.375

19.163

Se traseaza graficele de variatie a celor 2 membri in functie de . Intersectia celor 2 curbe reprezinta solutia cu necunoscuta

=0,915

se incadreaza in intervalul recomandat de literatura de specialitate : 0.70.9.

2.2.4.  Calculul presiunii fluidului proaspat din cilindru la sfarsitul cursei de admisie (pa)

Valoarea lui pa se incadreaza in intervalul (0,7.0,9) recomandat de [1].

2.2.5.  Calculul presiunii fluidului proaspat din galeria de admisie (pga)

0,910 [daN/cm2]

2.2.6.  Calculul coeficientului de gaze reziduale (gr)

0,029

Se observa ca gr se incadreaza in intervalul (0.0,03) recomandat de [1].

2.2.7.  Calculul temperaturii fluidului proaspat din cilindru la sfarsitul cursei de admisie (Ta)

325,99K

  Se observa ca Ta se incadreaza in intervalul (310.400)K recomandat de [1].

2.2.8.  Calculul vitezei medii a fluidului proaspat din galeria de admisiune (Wga)

 

2.2.9.  Calculul vitezei medii a fluidului proaspat in sectiunea oferita de supapa de admisie (Wsa)

2.3.      Calculul procesului de comprimare

Rolul procesului de comprimare este de a spori randamentul termic al ciclului motor si de a crea conditii optime pentru autoaprinderea combustibilului.

Prin calculul procesului de comprimare se urmareste determinarea presiunii si temperaturii momentane a fluidului motor din cilindru in timpul cursei pistonului de la P.M.E. la P.M.I. corespunzatoare procesului de comprimare.

Calculul se face in ipoteza ca procesul de comprimare este o transformare termodinamica politropica cu un exponent politropic constant notat cu mc.

Ecuatiile transformarilor politropice sunt:

mc - corespondentul politropic al procesului de comprimare.

Din [1] se adopta mc=(1,34.1,4)

mc=1,36.

Vx - valoarea momentana a volumului ocupat de fluidul motor in timpul cursei de comprimare.

px,Tx - presiunea respectiv temperatura momentana a fluidului motor corespunzatoare volumul Vx.

Se considera 10 valori ale volumului Vx situate la distante egale in intervalele [Vc,Va] si rezultatele se trec in tabel.

Vx

0.9688

0.8672

0.7655

0.6638

0.5622

0.4605

0.3588

0.2572

0.1555

0.0538

px

0.792

0.921

1.091

1.324

1.660

2.177

3.057

4.808

9.531

40.340

Tx

325.99

339.26

354.84

373.52

396.55

426.08

466.11

525.50

629.85

922.78

 

Se observa ca valoarea presiunii pc si temperatura Tc la sfarsitul procesului de comprimare se incadreaza in intervalele recomandate de [1]:

2.4.      Calculul procesului de ardere

Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:

-in timpul procesului de ardere au loc variatii ale compozitiei chimice a fluidului motor.

-caldurile specifice la volum constant ale fluidului motor variaza in functie de temperatura acestuia.

-au loc pierderi de caldura prin peretii cilindrului.

-arderea este un proces izocor care incepe in punctul C al diagramei indicate  si se termina in punctul y.

-calculul procesului de ardere este pentru 1kg de aer.

Caldura utila este caldura preluata de fluidul motor si reprezinta diferenta dintre caldura degajata prin arderea combustibilului si pierderile de caldura prin peretii cilindrului. Se determina cu ajutorul coeficientului caldurii utile (xu) cu relatia:

unde: Q - puterea calorica a motorinei

Valorile recomandate al lui . Alegem .

2.4.1.  Determinarea compozitiei amestecului initial

Amestecul initial de gaze aflate in cilindru la inceputul procesului de ardere este format din aer si combustibil care a patruns in cilindru in procesul de admisiune si gazele reziduale ramase din ciclu anterior. Substantele care au patruns in cilindru la sfarsitul procesului de admisie se numesc substante initiale.

Cantitatea minima de aer necesar pentru arderea teoretic completa a unui kg de combustibil Lmin cu relatia:

 

c - participatia masica a carbonului din molecula de combustibil, c=0,857

h - participatia masica a hidrogenului din molecula de combistibil, h=0,133

o - participatia masica a oxigenului din molecula de combustibil, O=0,01

Numarul de kilomoli ale substantelor initiale se determina cu relatia:

-numarul de kmoli de combustibili dintr-un kg de combustibil

Mc=114 [kg/kmol]

-numarul de kmoli de gaze reziduale

Numarul de kmol de amestec initial:

2.4.2.  Determinarea compozitiei produselor de ardere

La MAC in urma arderii rezulta urmatoarele substante .

Numarul de kilomoli de CO2 din substanta finala notati cu () se determinata cu relatia:

 

Numarul de kilomoli de H2O rezultati din ardere () se determinata cu relatia:

 

Numarul de kilomoli de rezultati din ardere () se determinata cu relatia:

Numarul de kilomoli de   rezultati din ardere () se determinata cu relatia:

Numarul de kilomoli de substante finale :

Numarul de kilomoli de gaze de ardere :

 

2.4.3.  Calculul  coeficientului de variatie molara ai procesului de ardere

Coeficient chimic de variatie molara:

Coeficient total de variatie molara:

2.4.4.  Calculul caldurii specifice la volum constant a amestecului initial

In calculul caldurilor specifice se neglijeaza influenta gazelor reziduale deoarece valorile caldurilor specifice depinde de temperatura. Se va utiliza o valoare medie corespunzatoare intervalului de temperatura, 273K.

Caldura specifica a amestecului initial:

-se determina in functie de participatia masica a aerului si a combstibilului cu relatia :

- coeficientii caldurii specifice ai aerului conform [1] tabelul 4.6

  - coeficientii caldurii specifice ai combustibilului conform [1] tabelul 4.6.

2.4.5.  Calculul caldurii specifice la volum constant a gazelor de ardere

Determinarea  caldurii specifice se face in functie de participatiile masice ale fiecarui component.

Participatia masica a CO2:

Participatia masica a H2O:

Participatia masica a N2:

Participatia masica a O2:

Caldura specifica medie la valori constante a gazelor de ardere:

  - este coeficientul caldurii specifice medii a fiecarui compus din gazele de ardere pentru intervalul de temperatura 273KTmax=2240 K.

2.4.6.  Calculul temperaturii maxime atinse in cilindru

Tmax in cilindru in timpul arderii se determina pe baza ecuatiei de bilant energetic. La MAC se considera ca arderea decurge izocor si ecuatia de bilant energetic are expresia:

Tmax- temperatura maxima atinsa in cilindru motorului corespunzator in punctul y din diagrama indicata.

Deoarece Cvga este functie de Ty ecuatia este de gradul 2 cu necunoscuta Ty care va avea solutiile:

Ty=

2200

2250

2300

2350

2400

2450

2500

2550

2600

2650

2700

2750

2800

Mem_st

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

67966

Mem_dr




55437

56892

58347

59802

61257

62712

64167

65622

67077

68532

69988

71443

72898

T=2635 [K]

T

T

Observatie: Valoarea temperaturii se incadreaza in intervalul 18002300K, recomandat de literatura de specialitate.

2.4.7.  Calculul parametrilor termodinamici ai procesului de ardere

  Presiunea fluidului motor corespunzator punctului y din diagrama indicata se determina cu relatia:

Presiunea maxima din cilindru atinsa in timpul procesului real de ardere notata cu Pmax este mai mica decat cea teoretica determinata cu relatia de mai sus deoarece arderea reala nu este izocora .

Pmax=0,85∙Py=0,85∙119,13

Pmax=101,26

2.5.      Calculul procesului de destindere

Procesul de destindere este procesul in care fluidul motor cedeaza energie pistonului.

  Calculul se face in ipoteza ca procesul de destindere este o transformare termodinamica politropica cu un exponent politropic constant.

  Ecuatiile transformarii politropice sunt:

 

unde: md - exponent politropic al procesului de destindere;

  Intervalul pentru md in literatura de specialitate md= 1,25.1,32

Se adopta md=1,27

valoarea momentana ocupat a fluidului motor in timpul cursei de destindere

  valoarea presiuni respectiv temperatura momentana a fluidului motor corespunzator volumului

  Parametrii termodinamici ai proceslui de destindere

Vx

0.0538

0.1555

0.2572

0.3588

0.4605

0.5622

0.6638

0.7655

0.8672

0.9688

px

119.132

30.967

16.346

10.707

7.800

6.054

4.902

4.090

3.491

3.033

Tx

2635

1979

1727

1579

1476

1399

1337

1287

1244

1207

Pu=3,043

Tu=1131 [K]

  Se observa ca volumul presiunii si temperatura a fluidului motor la sfarsitul procesului de destindere se incadreaza in intervalele recomandate de literatura de specialitate [1]

Pu=3.5

Tu=1000..1400 [k]

2.6.      Diagrama indicata in coordonate p-V

Diagrama indicata a ciclului motor in coordonate p-V reprezinta graficul variatiei presiunii din cilindru in functie de pozitia pistonului exprimata prin volumul ocupat de fluidul motor la un moment dat.

Se alege pe abscisa scara de reprezentare a volumului cilindrului

1 mm =0,0037 dm³ (= 153,78 mm)

Se alege pe ordonata scara corespunzatoare presiunii din cilindru

1 mm =0,6   (= 238,26 mm)

Se traseaza cu linie punctata dreapta orizontala corespunzatoare  presiunii atmosferice si verticalele Vc si Va corespunzatoare pozitiei pistonului in punctul mort exterior si in punctul mort interior.

Valorile presiunii din cilindru se determina pentru diferite valori ale volumelor ocupate de fluidul motor si sunt centralizate in tabel.

Variatia presiunii din cilindru in timpul ciclului motor

V

p

scara_V

scara_p

dm^3

daN/cm^2

mm

mm

0.0538

0.792

8.54

1.58

0.9688

0.792

153.78

1.58

0.8672

0.921

137.64

1.84

0.7655

1.091

121.51

2.18

0.6638

1.324

105.37

2.65

0.5622

1.660

89.23

3.32

0.4605

2.177

73.09

4.35

0.3588

3.057

56.96

6.11

0.2572

4.808

40.82

9.62

0.1555

9.531

24.68

19.06

0.0538

40.340

8.54

80.68

0.0538

119.132

8.54

238.26

0.1555

30.967

24.68

61.93

0.2572

16.346

40.82

32.69

0.3588

10.707

56.96

21.41

0.8672

3.491

137.64

6.98

0.9688

3.033

153.78

6.07

0.9688

2.350

153.78

4.70

0.8672

1.430

137.64

2.86

0.7655

1.150

121.51

2.30

0.6638

1.150

105.37

2.30

0.5622

1.150

89.23

2.30

0.4605

1.150

73.09

2.30

0.3588

1.150

56.96

2.30

0.2572

1.150

40.82

2.30

0.1555

1.150

24.68

2.30

0.0538

1.150

8.54

2.30

Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea avansului la declansarea scanteii electrice.

= 0..15 ˚RA

Alegem = 10 ˚RA

  Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea raportului dintre raza manivelei si lungimea bielei.

Valorile recomandate pentru conform [2] :  =. Alegem =

Volumul ocupat de fluidul motor corespunzator momentelor fazelor de distributie si a momentului declansarii scanteii electrice se determina cu relatiile:

 

 

Parametrii termodinamici corespunzatori inceputului si sfarsitului proceselor ciclului motor

Α [˚RA]

10°

12°

18°

47°

50°

V [dm³]

0,0617

0,0652



0,0792

0,2163

0,2359

P

62

1,150

0,790

1,160

5,485

Valorile presiunii din cilindru corespunzator pozitiilor pistonului din tabel s-au determinat grafic prin ridicarea verticalelor corespunzatoare si citirea presiunii la intersectia acestora cu diagrama indicata trasata anterior.

Fenomenele reale care au loc in cilindru si momentele fazelor de distributie impun rotunjirea diagramei indicate in zonele corespunzatoare evacuarii libere si mixte, post-evacuarii si arderii rapide.

2.7.      Diagrama indicata desfasurata in coordonate p-α

Pentru trasarea diagramei in coordonate p- se aleg urmatoarele scari de reprezentare:

-   pe abscisa scara corespunzatoare unghiul

1mm=

-   pe ordonata scara corespunzatoare presiuni din cilindru

  1mm = 0,79  

Valorile presiunilor in functie de unghiul   in   sunt centralizate in tabelul 2.7.1

alfa

p

scara_alfa

scara_p

grd RAC

daN/cm^2

mm

mm

0

0.792

0.00

1.00

180

0.792

60.00

1.00

200

0.921

66.67

1.17

220

1.091

73.33

1.38

240

1.324

80.00

1.68

260

1.660

86.67

2.10

280

2.177

93.33

2.76

300

3.057

100.00

3.87

320

4.808

106.67

6.09

340

9.531

113.33

12.06

360

40.340

120.00

51.06

360

119.132

120.00

150.80

380

30.967

126.67

39.20

400

16.346

133.33

20.69

420

10.707

140.00

13.55

520

3.491

173.33

4.42

540

3.033

180.00

3.84

560

2.350

186.67

2.97

580

1.430

193.33

1.81

600

1.150

200.00

1.46

620

1.150

206.67

1.46

640

1.150

213.33

1.46

660

1.150

220.00

1.46

680

1.150

226.67

1.46

700

1.150

233.33

1.46

720

1.150

240.00

1.46

Se marcheaza punctele corespunzatoare coordonatelor p- din tabel pe sistemul de coordonate . Diagrama indicata desfasurata s-a obtinut prin marcarea punctelor unind printr-o linie.



2.8.      Planimetrarea diagramei indicate

  Planimetrarea se face in scopul determinari pe cale grafica a lucrului mecanic indicat Li al ciclului motor, acesta este echivalent cu aria diagramei de inalta presiune a ciclului motor in coordonate p-v.

    Programul AutoCAD ne furnizeaza direct aria curbei inchise de inalta presiune, astfel :

    A= 3158,000 

Stiind ca s-au ales scarile de reprezentare 1mm=0,003 [dm] pe abcisa  si 1mm=0,6 pe ordonata:

 

 

Li=3158,000∙0,003∙0,6∙102

Li=994,770 [J]

2.9.      Calculul parametrilor indicati ai ciclului motor:

-   presiunea medie indicata

       

       

  Se observa ca se incadreaza in intervalul 7.5..14.5 [daN/cm]

-   puterea indicata:

       

-   caldura disponibila prin arderea completa a combustibilului:

   

unde: - puterea calorica inferioara a combustibilului;

    - doza de combustibil corespunzatoare unui ciclu motor

 

R-constanta gazelor perfecte ; R=8,314  [kj/kg]

-  randamentul indicat

 

-  consumul specific indicat pentru combustibil

 

2.10.                Calculul parametrilor efectivi ai motorului

  Parametri efectivi ai motorului se determina la nivelul arborelui cotit la iesirea din motor si depinde de randamentul mecanic al motorului.

-   se adopta constructiv randamentul mecanic:

 

  =0,700

-   lucru mecanic efectiv Le:

 

-   presiunea medie efectiva pe:

 

 

-   puterea efectiva Pe:

 

Puterea indicata in tema de proiect este

-   randamentul efectiv

 

-   consumul specific efectiv

 

-   puterea litrica

 

Bibliografie

1. Bobescu Gh. s.a. - Motoare pentru automobile si tractoare.

Teorie si caracteristici, vol.I, Editura Tehnica,Chisinau,  1998

2. Bobescu Gh. s.a. - Motoare pentru automobile si tractoare.

Dinamica, calcul si constructie, vol.II, Editura Tehnica,Chisinau, 1998.

3. Fratila Gh., s.a. - Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare,

E.D.P., Bucuresti, 1997

4. Grunwald B. - Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru

autovehicule rutiere,E.D.P., Bucuresti, 1980.

5. Negrea V. D. - Procese in motoarele cu ardere interna, Economicitate.

Combaterea poluarii, vol.I, Ed.Politehnica, Timisoara, 2001.

6. Negrea V. D. - Procese in motoarele cu ardere interna, Economicitate.

Combaterea poluarii, vol.II,Ed.Politehnica, Timisoara, 2003.

7 Negrescu M., s.a. - Motoare cu ardere interna - procese, vol. I,

Editura Matrixrom, Bucuresti, 1995




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


Proiect de an Mecanisme - Mecanismul cu bare
MASINI DE FREZAT
Determinarea momentului de inertie mecanic axial folosind miscarea de rotatie a unui solid rigid in jurul unui ax fix
Frane si suspensii
LUCRAREA: PUNEREA IN EVIDENTA A EFECTULUI MECANIC AL FORTEI INERTIALE CORIOLIS
Echipamente pentru sudare electrica prin presiune
METODE DE EDUCARE A ALIAJELOR CU MEMORIA FORMEI
Clasificarea procedeelor de sudare
Compresorul de inalta presiune
Sudarea otelurilor carbon si aliate












loading...