Giovanni Martinelli :
S-a
nascut la Montagnana (Padova), in Italia de nord in 22 octombrie 1895,
desi nasterea sa este posibil sa fi
avut loc mai de vreme. Era cel mai mare din cei 14 copii .
Tatal luCiteste mai mult « 687 cuvinte, 2 pag. » Helge Rosvaenge (Copenhaga
1897—Monaco 1972).
Cariera sa, la inceput nu a fost memorabila, dar a devenit
dupa cateva angajamente simultane la Staatsoper din Berlin (1924-1944), si la Staatsoper
din Viena (1930-1958). RosvaenCiteste mai mult « 304 cuvinte, 1 pag. » Richard
Tauber: (Linz 1892)
Tenorul austriac, pentru
unele caracteristici timbrale, face sa te gandesti laCaruso.dar in practica cei doi
cantareti nu au avut nimic in comun. Tauber s-a laudat cu o
foarte putCiteste mai mult « 933 cuvinte, 2 pag. » Alfredo Kraus .
Ca
toti tenorii spanioli de rang inalt, Alfredo Kraus, dupa ce a debutat
cu Rigoletto la Cairo (1956), a
gasit in Italia primele angajamente importante: Traviata la Carignano di Torino (1956), RigolettCiteste mai mult « 975 cuvinte, 2 pag. » Franco Corelli (Ancona
1921—2004).
A
debutat la Spoleto in 1951 in Carmen
cantand imediat dupa aceea la Opera din Roma Adriana Lecouvreur, revenind in 1953 cu Don Carlos. Intre 1954-1957, s-a aflat la Scala cu Fanciulla del VeCiteste mai mult « 576 cuvinte, 2 pag. » Tenorii italieni
La inceputul
secolului al XVIII–lea tenorii cei mai remarcati au fost italienii Francesco
Guicciardi, Francesco Borosini, Giovanni Paita si Gaetano Borghi. Guicciardi (sau Guizzardi) nu apare in lexicoanele obi#Citeste mai mult « 10770 cuvinte, 22 pag. » Ultimii 20 de ani ai secolului XVII:
Agostino Steffani,
compozitor, episcop si diplomat si–a desfasurat activitatea
muzicala exclusiv in Germania, dar cu opere compuse pe librete italiene,
aderente tendintelorCiteste mai mult « 3267 cuvinte, 7 pag. »
Viata si Creatia
Bruckner
s-a nascut in Ansfelden, Austria superioara, la 4 septembrie 1824, el
este cel mai mare copil dintre cei 11 copii ai familiei. Primele lectii de
muzica le primestCiteste mai mult « 2116 cuvinte, 5 pag. » Improvizatia
modala
Ca urmare a contactului cu muzicile alternative, new age
sau ambientale, exista in
memoria fiecarui creator de muzica improvizata o multitudine de
situatii muzicale de sorginte modal&#Citeste mai mult « 591 cuvinte, 2 pag. » Modul de blues
Acest mod cu variantele sale a fost tratat pe larg in
volumul I. Doresc sa mai adaug doar cateva consideratii.
a.
Modul de blues este probabil una dintre scarile
muzicale cu ceCiteste mai mult « 469 cuvinte, 1 pag. » Consonante -
disonante
Se afirma uneori ca raportul
intre consonanta si disonanta e o chestiune
conjuncturala, el modificandu-se de-a lungul timpului. In realitate aceasta chestiune traCiteste mai mult « 306 cuvinte, 1 pag. » CAZURI DE
INLOCUIRE ALE UNOR ACORDURI MAJORE CU SEPTIMA MARE SI MINORE CU
SEPTIMA MICA
A) ACORDUL MAJOR CU SEPTIMA MARE SI
NONA MARE
1.
Asa cum am remarcat anterior in analiza,
Citeste mai mult « 1093 cuvinte, 3 pag. » Tempo
Mentinerea tempo-ului constant
Situatia cea mai naturala este mentinerea constanta a
tempo-ului sau a numarului de timpi muzicali ce apar intr-o unitate de
timp fizic. Daca facem o paralela cCiteste mai mult « 509 cuvinte, 2 pag. »
Improvizatia Chorus
sau Armonicǎ
Improvizatia
armonicǎ s-a cristalizat in perioada clasica a jazzului pentru ca,
mai apoi, sa atinga apogeul in perioadele be
bop si post bop*. Fiind un limbaj specifiCiteste mai mult « 349 cuvinte, 1 pag. » Improvizatia
armonica in stilurile Be bop si Post bop
Subcapitolele urmatoare se
adreseaza cursantilor aflati la nivel mediu si avansat de
pregatire
Asa cum afirmam si la capitolul Citeste mai mult « 917 cuvinte, 2 pag. » INCEPUTURILE
IMPROVIZATIEI JAZZISTICE
Deja in jazz-ul
timpuriu distingem cel putin patru tipuri de raport intre
improvizatie si prezentarea elementelor stabilite in prealabil -
asa-numita interpretare.
A. Citeste mai mult « 2154 cuvinte, 5 pag. » Pentatonicul major
Dupa cateva milenii de glorie, modurile pentatonice de
stare I au disparut practic pentru cateva sute de ani din muzica
culta europeana, retragandu-se in folclor. Este din nou meritul
lui Claude DCiteste mai mult « 391 cuvinte, 1 pag. » Proiectia mentala de 4, 8, 6 sau 9 sunete
Dupa
cum se poate observa, anexa 10 contine grupuri de patru sunete transpuse
pe fiecare acorduri componente ale relatiei II-V-I. Aceste grupuri se prezinta ca nistCiteste mai mult « 240 cuvinte, 1 pag. » Succesiuni
armonice frecvent intalnite in muzica de jazz
Trebuie sa fim
constienti ca a cunoaste relatiile melodico-armonice
nu inseamna neaparat stapanirea tehnicilor improvizatiei
asCiteste mai mult « 373 cuvinte, 1 pag. » Modurile
micsorate
Acest capitol este destinat studentilor aflati in stadiul primar
si mediu de pregatire.
Asa cum putem observa si in tabelul 8, modurile
micsorate sunt formate din succesiunea unoCiteste mai mult « 230 cuvinte, 1 pag. »
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Giovanni Martinelli
Tenorii italieni
Ultimii 20 de ani ai secolului XVII in muzica - compozitori
Bruckner - Viata si Creatia
Improvizatia modala
