Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia? versuri, melodii

Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Valorificarea folclorului local in educarea copiilor prescolari


Valorificarea folclorului local in educarea copiilor prescolari



REFERAT LA FOCLOR

VALORIFICAREA FOLCLORULUI LOCAL IN EDUCAREA  COPIILOR PRESCOLARI

           Folclorul este inima orcarei culturi. Manifestarea gandurilor, emotiilor si durerilor de veac ale oamenilor, acesta cuprinde o serie de obiceiuri, datini si traditii care s-au pastrat datorita permanentei si continuitatii spiritoale ale acestor  “ oameni asprii la vorba, dar dulci la gand”

           Daca la sat acest proces de transmitere este inlesnit de contactul direct cu taramul si creatia sa, la oras sarcina revine educatoarei care are datoria sa-i apropie pe copii de valorile traditionale ale poporului roman.

            Se considera ca orice copil trebuie educat pentru a fi un continuator al valorilor culturii populare.Traditiile populare au constituit subiecte indragite si interesante pentru copii. Sentimentele lor au fost indreptate spre arta populara, muzica si dansul popular, arta aplicata in costumele populare si amenajarea interiorului, obiecte decorative specifice zonei hunedorene.

             Prin parteneriatul cu parintii s-a reusit antrenarea acestora si a copiilor in achizitionarea de obiecte artizanale ( farfurii, oale, stergare, fluiere, linguri de lemn, costume populare, ulcioare, etc.) cu ajutorul carora am amenajat un colt de folclor .

              Primii pasi in cunoasterea obiceiurilor si traditiilor noastre populare i-am realizat cu multa usurinta prin intermediul folclorului copiilor, al dansurilor populare si al colindelor.

VALORIFICAREA FOLCLORULUI IN EDUCATIA COPIILOR PRESCOLARI:

·         Folclorul copiilor;

·         Colindatul copiilor;

·         Dansurile populare.

       1.FOLCLORUL COPIILOR

                

               Folclorul copiilor ne ofera materialul necesar realizarii tuturor obiectivelor stabilite in programa de invatamant prescolar. Acest material este deosebit de vast, deoarece contine intreaga problematica a adaptarii copilului la mediul social si natural, cu intrebarile si nelinistile ce decurg de aici. Oricum nimeni nu poate intelege mai bine lumea copilariei decat copiii insisi, devine evident faptul ca aceste productii artistice din folclorul copiilor se adreseaza in modul cel mai direct sensibilitatii si capacitatii lor de intelegere cu rezultatele cele mai bune pe planul instructiei si educatiei muzicale.

                  Iata spre exemplu, cantecele formule adresate elementelor din natura avand un substrat magic, contin formule terapeutice preventive si curative:

·         sa nu se imbolnaveasca de friguri:

·         sa nu-i cada parul;

·         sa-i creasca dintii buni;

·         sa-i iasa apa din urechi;

·         sa-i treaca negii, guturaiul;

                Exista cantece care se adreseaza plantelor : papadia, ciocul berzei, alunul; care se adreseaza insectelor: fluture, albina, licurici, greier, furnica, carabus; care se adreseaza pasarilor: cocostarc, pitpalac, cocos, cioara, ciocarlie; cantece pentru animale: caine, lup, urs, melc, iepure veverita, arici;

pentru lucruri neinsufletite:fluier, fum, rochie noua; pentru schimbarea vremii:invocarea ploii ( sa vina sau sa plece), adresate tunetului zapezii.

                Alaturi de efectele benefice in domeniul educatiei muzicale folclorul copiilor are, prin continutul versurilor sale, si o mare valoare in planul educatiei morale si a celei patriotice a prescolarilor, cu conditia ca educatoarea sa faca pe cat posibil intelese mesajele ce se desprind din textele cantecelor.

                Mentionam cateva texte ale cantecelor din folclorul copiilor:

1    Barza, barza ce-ai in cioc?                         2 Auras pacuras

      Un boboc                                                       Scoate-mi apa din urechi

      Da-n picioare?                                               Ca ti-oi da parale vechi

      Raschitoare.                                                   Scoate-mi-o din amandoua

      Da-n pene?                                                     Ca ti-oi da parale noua

      Frigurile mele

      Sa te duci cu ele.

3        Treci ploaie calatoare                                4  Caramida noua

Ca te-ajunge soarele                                      Da Doamne sa ploua

Si-ti taie picioparele                                      Caramida veche

C-un pai, c-un mai                                         Da Doane sa-n-cete

Cu maciuca lui Mihai

                                         5 Greier,greier, greieras

                                            Mere mama la oras

                                            Fii cuminte nu cauta

                                            Ca te-aude cineva

                                            Si pe tine te-o manca

      2.COLINDATUL COPIILOR

 

                De fiecare data, cand se apropie sarbatorile de iarna si incep sa cada primii fulgi de nea, in inimile noastre sa naste o lume noua, o lume de basm si de vis, e lumea „ florilor dalbe“ si a „ lerului ler“ , e lumea care, cu nostalgie, ne aduce aminte fiecaruia de leaganul copilariei noaste, cu vatra lui de dor si frumuseti, cu datinile si obiceiurile strabune pastrate ca pe o sfanta mostenire, „ e lumea colindelor si a cantecelor de stea“ care umple de o mare si sfanta bucurie inimile noastre ale tuturor deopotriva, mici si mari.

                 Aceasta mare bucurie sufleteasca poporul nostru a exprimat-o in special prin colinde, care nu sunt altceva decat armonii muzicale de o rara frumusete, care prin continutul lor arata toate momentele principale legate de venirea in lume a Mantuitorului.

                  Continutul colindelor, scenetelor legate de sarbatorile Craciunului si a Anului Nou are o mare influenta asupra psihicului copiilor. Desi mici, ei gusta frumusetea versului, a ritmului, a melodiei si a ritualului acestor obiceiuri. Spune acest lucru usurinta cu care invata sa recite si sa colinde, dezinvoltura cu care isi insusesc textul serbarilor organizate pe aceasta tema, spune acest lucru emotia din glasul copiilor, tremurul glasului lor cristalin si curat cand intoneaza urarea, colinda sau cand sorcovesc.

                   Inceputul colindatului a fost lasat in seama copiilor mici, de obicei de varsta prescolara, din vechime. Inocenta varstei ofera conditia prealabila de puritate sacrala, garantie sigura a eficentei urarilor. Rasplatirea lor cu fructe si colacei anume facuti, reprezenta la inceput darul din primele fructe si graul, incarcate cu virtuti deosebite, cum sunt cele ce dadeau omului fertilitatea si sanatatea.

                    Colindatul copiilor mici nu se practica in toata tara, dar in zona noastra el este un obicei mult asteptat de copii si cu multa seriozitate cultivat si pregatit de adulti, parinti si colectivitatile prescolare.

                    Colindatul copiilor se desfasoara in Ajunul Craciunului. Se alcatuiesc cete de colindatori imbracati in costume populare specifice zonei cu traistute pentru colectarea darurilor. Colindatorii sunt primiti cu mult drag in casele oamenilor, deoarece credinta atesta ca sunt aducatori de noroc si fericire.

                    Continutul colindelor prin bogatia si valoarea lor estetica contribuie la pastrarea credintei cele adevarate, la mentinerea graiului, a simtirii si trairii romanesti si crestinesti. Amintim doar cateva colinde care sunt ascultate si colindate cu mare placere de prescolari: O, ce veste minunata; Mos Craciun; Deschide usa, crestine; Trei pastori; Astazi s-a nascut Hristos; Sus, la poarta Raiului; O, brad frumos; Am plecat sa colindam; Florile dalba; etc.

                    Pregatirea pentru acest eveniment antreneaza intreaga fiinta a copilului. El asculta cu atentie colindele pe care adultii le intoneaza cu scopul de a-l invata ca in ziua de Mos Ajun sa poata colinda.

                    Practicarea obiceiului a starnit un interes deosebit, o bucurie nemasurata care se va pastra in amintirea copiilor o viata intreaga.

 

3. DANSURILE POPULARE

                    Dansul popular, impreuna cu cantecul si cu strigaturile ce-l insotesc, formeaza un tot armonios ce nu poate fi despartit. La inceput dansurile populare se desfasurau pe un fond muzical vocal dar o data cu aparitia instrumentelor muzicale moderne la unele dansur li s-a pastrat melodia, textul pierzandu-se sau transformandu-se in strigaturi care adesea exprima figura de dans, sau fac atenti dansatorii la schimbarea ei.

                    Pe langa celelalte creatii folclorce, dansurile populare ii familiarizeaza pe copii cu un nou element al folclorului, contribuind si prin acesta la dezvoltarea dragostei pentru arta poporului nostru, la dezvoltarea simtului ritmic, a capacitatii de coordonare a miscartilor, le educa gustu pentru frumos si armonie. Copiii trebuie sa simta si sa inteleaga frumusetea dansurilor populare romanesti, ajungand sa le joace cat mai autentic, mai artistic.

                    Pentru inceput,li s-a prezentat dansul in general, s-a vorbit despre locurile unde se joaca, le-a aratat chiar un costum national, li s-au cantat melodia si s-a incercat invatarea ei cu copii.S-a imprimat apoi fondul muzical pe banda.

                    S-a urmarit ca in selectarea copiilor pentru formatia de dansuri populare sa se tina cont de aptitudinile copiilor pentru dansul popular, de starea de sanatate, de simtul ritmic si muzical, de receptivitate si executie a elementelor predate.

                    Dupa predarea tuturor figurilor dansului o atentie deosebita i s-a  acordat strigaturilor al caror text l-am ales cu grija. Strigaturile dau un colorit dansului si o nuanta de veselie, anunta miscarea ce urmeaza a fi executata. De asemenea asigurarea costumului in dans are un rol deosebit, la fel ca muzica sau dansul propriu-zis.

                    Din bogatia folclorului hunedorean s-au ales doua dansuri populare accesibile si copiilor prescolari: “Tarina “ si “Jocul momarlanesc”, dansuri populare care, fiind prezentate in gradinita cu ocazia serbarilor si la diferite concursuri, s-au bucurat de un real succes.

                    Datinile, obiceiurile si traditiile au rolul lor, verificat de-a lungul istoriei, in permanenta culturala a unui neam.

                    Si daca i-am invatat pe copiii nostri versuri din cantecele vechi, colinde, pasi din dansul stramosilor nostri, facandu-i sa inteleaga ca prezentul este valoros numai impreuna cu trecutul fiinca astfel imbinate prezinta o garantie pentru cititor, inseamna ca am sadit in sufletele lor unul dintre cele mai alese sentimente.

                    Valorificand cele invatate in cadrul serbarilor s-a observat cum acest eveniment ii uneste pe copii, ii sensibilizeaza si-i bucura in acelasi timp, creeaza armonie si emotie estetica puternica, impresioneaza pozitiv, deopotriva, pe copii si pe parinti.

 



Muzica



Legatura dintre vers si melodie sub raportul continutului
Enarmonia sonora
ETNOMUZICOLOGIA
Definirea sunetului ca fenomen complex
REVOLUTIE ROCKULTURALA - Propaganda si Muzica in comunism
Calitatile fiziologice ale sunetului
Fenomene si elemente lexicale ce apar in timpul cantatului
REPERTORIUL PASTORESC
PSEUDOINSTRUMENTE
Ludwig van Beethoven - Viata lui Beethoven











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate