Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Legatura dintre vers si melodie sub raportul continutului


Legatura dintre vers si melodie sub raportul continutului




Legatura dintre vers si melodie sub raportul continutului

            O trasatura a folclorului romanesc este relativa independenta a textelor fata de melodii si invers. Aceasta caracteristica, proprie creatiei orale romanesti, il determina pe Bartok sa afirma ca - melodia si textul nu alcatuiesc un tot nedespartit; totodata, el facea comparatia cu creatiile altor popoare unde - "ajunge sa amintesti cuvintele de la inceputul unui cantec si fiecare va sti numaidecat despre ce melodie este vorba'. Acelasi mare admirator, culegator si cercetator al folclorului nostru muzical isi dadea seama ca aceasta libertate nu se manifesta decat in cuprinsul uneia si aceleiasi categorii; exista, deci, si unele limite.

            Am aratat anterior ca gruparea randurilor melodice (frazelor muzicale) in strofe melodice (perioade) nu corespunde cu o anumita grupare a versurilor (care, asa cum am vazut, nu formeaza strofe); este inca un aspect al raportului mobil dintre poezie si muzica. Exista deci o relativitate intre combinatiile muzicale si poetice, care pot fi insa analoge. O asemenea "relativa independenta intre cele doua elemente nu face decat sa imbogateasca legaturile si structurile ce iau nastere in interiorul fiecarui element"[1]; astfel apar si fenomene de versificatie la care m-am referit anterior. Prin aceasta se intregeste contopirea fireasca dintre muzica si poezie, care are ca prim fundament tiparul stabil al versului cantat.

            Caracterul preponderent vocal al folclorului nostru izvoraste tot din sincretismul muzica - poezie. Simultaneitatea manifestarii celor doua componente nu se realizeaza decat pentru a exprima un continut, a crea anumite imagini. Diferentierea pe genuri a creatiei orale se face avand in vedere functia, cat si continutul exprimat. Astfel, se poate explica si libertatea circulatiei textelor si melodiilor in cadrul unui gen sau al unei specii. O poezie lirica (de dor) nu poate fi cantata decat pe o melodie corespunzatoare: doina, cantec propriu-zis; un text de colind numai pe o melodie de colind (din zona respectiva). Asocierea dintre un anumit text si o anumita melodie devine cateodata stabila: este vorba atat de unele cantece ceremoniale (funebre, nuptiale, de primavara si vara, unele colinde), cat si de cantece mai noi, in care un text presupune o anumita melodie; motivele sunt diferite: la prirna categorie - o indelungata convietuire a celor doua componente, iar la a doua categorie - o intensa popularitate .



[1] Bartok Bela, Scrieri maninte, Bucuresti, 1937, pag 18






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




FOLCLORUL ROMANESC IN CONTEMPORANEITATE
Gaudeamus igitur
REPERTORIUL NUPTIAL
CANTECUL DE LEAGAN
DOINA
REPERTORIU FUNEBRU
Istoric despre aparitia si evolutia chitarei in timp
MELODIA - FOLCLOR
PSEUDOINSTRUMENTE
TEORIA MUZICII