Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» LUCRARE GRAD VI „Nicolae Grigorescu – Viata si opera oglindite in parametri IE ”


LUCRARE GRAD VI „Nicolae Grigorescu – Viata si opera oglindite in parametri IE ”




RESPIR USURATA,S-A TERMINAT!!!!!!!!!!!!FUNDATIA DE INFORENERGETICA „SFANTUL APOSTOL ANDREI”

FILIALA PLOIESTI




LUCRARE GRAD VI

TEMA:  „Nicolae Grigorescu – Viata si opera oglindite in parametri IE ”

CUPRINS

1.     Viata si opera

2.     Tabele cu parametri ie

3.     Grafic al tabelelor cu parametri ie

4.     Concluzii

Motto:

„Cati artisti nu-si cunosc propriile responsabilitati. Ei nu se gandesc ca oferindu-le o inzestrare Cerul i-a pus in posesia  unei mari comori, datorita careia ei pot face mari minuni. Si chiar daca aceia care sunt constienti ca poseda un talent exceptional, nu cred in forta acestei inzestrari. Un artist trebuie sa aiba ca ideal sa conduca fiintele spre Divinitate si atunci numele sau va fi inscris in Cartea Vietii: el va fi scris ca a salvat mai multe suflete de la suferinta si de la moarte. El nu trebuie sa se ingrijoreze in privinta sufletului sau: daca salveaza sufletele altora, va veni cineva sa salveze si sufletul sau!

Aceluia care raspandeste in jurul sau lumina, altii ii vor aduce de asemenea si lui lumina..”

     

Omraam Mikhaël Aivanhov – „Ganduri de fiecare zi”      

1. Viata si opera

In martie 1862 Nicolae Grigorescu se va prezenta la concursul de la Scoala Nationala de Arte Frumoase. Desi urma constiincios cursurile pana in 1863, simte ca acest drum nu era al sau. Isi completeaza educatia artistica prin frecventarea celor doua mari muzee pariziene Luvru si Luxemburg, facand schite in penita si creion sau copiind in ulei capodoperele pe care le putea admira ore in sir. Satul de zbuciumul orasului, se va indrepta catre studiul naturii. Va petrece la Barbizon in general lunile de vara, mediul artistic de aici punandu-si amprenta pe intreaga lui creatie. Din timpul petrecut la Barbizon si la Paris pana spre sfarsitul perioadei 1860-1870, cand se poate vorbi despre un pictor format cu viziune si cu tehnica proprii, ne-au ramas unele dintre cele mai frumoase lucrari ale sale, cum ar fi: „Batrana cu gastele”, „Paznicul de la Chailly”, „Interior de curte la Barbizon”, „Peisaj cu turma de oi”, „Margine de padure la Barbizon”, „Peisaj cu stanci la Fontainebleau”, alaturi de multe schite si desene. Acestea sunt o dovada clara a evolutiei pictorului, a seriozitatii procesului de creatie, care insa va lasa impresia spontaneitatii, a simplitatii (vezi Tabel 1).

 Adevarata schimbare in pictura o va aduce insa Impresionismul, cu numele caruia Grigorescu va fi asociat in istoria artei romanesti. Pe de alta parte, asa cum sustin criticii, nu va cadea in excesele impresionistilor niciodata, lumina in sine nu va deveni scopul picturii, ci doar un mijloc de a reda  natura inconjuratoare, volumele isi vor pastra  consistenta, iar distanta dintre planuri va fi intotdeauna respectata. Intampina multe greutati, bursa nu ajunge la timp, apeleaza la camatari, mai face un drum in tara pentru documentare in realizarea unor lucrari cu caracter romanesc, il ajuta Carol Davila cu banii de drum, dar nu renunta  la decizia de a ramane in Franta, fiind animat de dorinta de a se pregati pentru marea Expozitie Universala din1867 unde Romania avea un pavilion special, iar Grigorescu era prezent cu sapte tablouri: „Spalatorese”, „Satre de tigani poposind in stepa romaneasca”, „Colibe de tigani in Romania”, „Vanator intr-o padure”, „Un baiat”, „Fetita hangiului si Fructe”(vezi Tabel 1).

In 1868 este invitat sa participe la o expozitie colectiva organizata de pictori de la Barbizon si se bucura de o mare apreciere, incununata de onoarea de a-i fi cumparata  lucrarea „O glastra cu flori” de imparatul Napoleon al III-lea. In acelasi an participa la Salonul Oficial Francez cu lucrarea „Tiganca tanara”.

In vara lui 1869 revine in tara. Oboseala drumului, neajunsurile avute il fac sa se imbolnaveasca. Apeleaza la Carol Davila si este internat la Azilul Elena Doamna. Dupa ce isi recapata sanatatea incepe sa lucreze cu entuziasm la lucrai cum sunt: „Fata cu ulciorul”, „La amandoua le place jocul”, „In gradina”, „Vatra de la Rucar”, „Portretul marelui ban Nasturel Herescu”, „Tiganca de la Ghergani”, „O floare intre flori”, „Curte de tara”, etc. ( vezi Tabel 1).

Ca urmare a reactiei celor din vechea garda, dezgustat calatoreste prin tara urcand muntii spre Varful cu dor, Cheile Tatarului, Schitul Pesterii Dambovicioara. Abia in 1873, in cadrul expozitiei oficiale a nou infiintatei Societati a Amicilor Belelor Arte, revine cu 147 de panze pictate in tara si in Franta. Cu banii castigati pleaca in Italia, apoi in Grecia. Dupa 1873, prima sa manifestare publica va fi in 1876 cand participa cu 31 de tablouri si numeroase desene si acuarele la cea de a treia expozitie organizata de Societatea Amicilor Belelor Arte.

In 1877, la chemarea lui Carol Davila, participa in calitate de artist reporter la Campania impotriva turcilor. Deplasarea trupelor il poarta pe reporterul cu penel in diverse locuri precum Calafat, Corabia, Nicopole, Plevna, totul derulandu-se ca intr-un film oferit de stricta ordine cronologica a evenimentelor surprinse in lucrarile artistului, printre care se numara: „Tabara de razboi in fata Calafatului”, „Cap de pod intre Turnu-Magurele si Nicopole”, „Trecerea Dunarii la Corabia”, „Debarcaderul de la Nicopole”, „Casa din Nicopole”, „Cartierul general de la Verbita”,  „Casa domnitorului de la Paradim”, „Grivita”, „Rahova”, „Vidin”. Nascute din emotii pline de spontaneitate si sinceritate, lucrarile zugravesc calitatea actului creator izvorat din observatia imediata, directa, reflecand cu fidelitate realitatea.

Criticat ca in lucrarile sale nu se vad ofiterii, Barbu Delavrancea ii ia aprarea subliniind ca Grigorescu reprezinta razboiul ”vazut cu ochiul ostasilor, iar nu cu ai sefilor”. „Atacul de la Smardan” este considerat cel mai important tablou militar, comandat in 1878 si finisat in 1885.

Etapa de creatie din timpului Razboiului pentru Independenta este considerata a fi una dintre cele mai importante si fertile din cariera lui Grigorescu.

Ceea ce urmeaza dupa razboi drept „rasplata” pentru misiunea curajos asumata il va dezamagi pe Grigorescu, traind un sir intreg de promisiuni netinute si o lipsa de apreciere dintre cele mai jignitoare. I se fagaduise ca opera inspirata de razboi va fi adusa la cunostinta publicului larg si a investit toate economiile intr-o serie de heliogravuri facute la Paris, dar dintre care au fost cumparate doar cateva de catre ziare, Ministerul de Razboi nearatandu-se interesat de lucrari.

In 1881 pleaca din nou in Franta. Calatoreste pe coasta de nord, admirand falezele bretone,  prilej pentru picturi cu multe peisaje marine. Se opreste la Vitre.

Un cronicar al revistei „The Studio” afirma ca pictorul roman era, surprinzator, cel care a descoperit Vitre-ul.

La sfarsitul anului 1886 va deschide, de unul singur, la Paris o prima expozitie unde se va bucura de o mare apreciere din partea vizitatorilor si a presei franceze. E remarcata in special lucrarea „Evreul cu gasca”, o satira a societatii corupte a vremii, in care chiar si o revendicare atat de dreapta ca cea a evreului care cere incetatenirea trebuia cumparata.

Revine in Romania in 1887 si deschide o expozitie cu aproximativ 220 de lucrari la Palatul Eforiei. Evenimentul a fost un triumf.

Pentru o perioada (1887-1891/1892) decide sa se retraga la Posada, loc care va constitui o bogata sursa de inspiratie, asa cum o dovedesc peisajele pictate acolo.

Se stabileste la Campina, unde isi aduce impresionanta colectie de aproximativ 200 de tablouri, o selectie a propriei opere.

Prietenul sau Vlahuta considera ca in aceasta ultima perioada Grigorescu devine “un adevarat rapsod al pamantului si neamului romanaesc”.

De o valoare artistica dincolo de orice controversa, apartin asa numitei “perioade albe” cateva lucrari cum sunt: ”Hanul de la Oratii”, “Portretul Mariei Nacu”, “ Printre dealuri si valcele” “Luminis”, “ Peisajele de la Posada“.

Pe 21 iulie 1907 Grigorescu se stinge din viata la Campina, prezenti fiind Maria Danciu , fiul sau Gheorghita si cativa prieteni de suflet,Vlahuta, Delavrancea si Alfred Berna Th.

In ultimile clipe reuseste sa-si intocmeasca testamentul prin care, pe langa bunurile lasate fiecarui membru al familiei, instituie in favoarea Ministerului de Instructie un legat special de 50.000 lei si dispune sa se acorde “una sau doua burse pentru doi tineri care sa urmeze studiul picturii in strainatate”, stabilind drept conditie a concursului ”alegerea unui subiect absolut romanesc, luat din istoria noastra sau din viata de toate zilele – de preferinta scene taranesti”.

2. Tabele cu parametri ie

Tabel 1

Parametrii masurati in urmatorul tabel arata valorile minime pe care pictorul Nicolae Grigorescu le-a avut in perioadele analizate

An

CDpot min [T]

IO

[T]

O

[T]

DHpot min

MP1

RVD

[T]

IRVD

[T]

CFA

IP

B

N

T

1848

85

90

20

54

71

74

85

74

80

75

44

1850

83

92

13

53

64

73

85

74

80

75

45

1853

88

92

10

55

68





75

85

75

80

76

48

1855

88

93

2

53

71

73

86

76

80

76

50

1861-69

91

91

0

56,5

71

76

86

76

80

78

52

1873

91

93

-12

56,5

67

76

86

76

81

79

54

1876

90

94

-14

60

75

77

87

76

81

79

60

1877

91

96

-18

58

68

76

87

76

81

79

75

1881

91

97

-18

69

70

80

88

76

82

79

81

1886

91

97

-20

70

73

82

88

77

82

80

86

1887

91

96

-20

71




74

83

88

78

82

81

82

1907

96

99

-26

74

75

85

89

80

84

81

80

Tabel 2

Urmatorii parametrii analizeaza starile afectiv-emotionale pe care pictorul le-a avut in timpul actelor de creatie a trei tablouri cu tematica diferita

O floare intre flori – 1870

Sfanta Treime si Incoronarea Maicii Domnului - 1883

Flori albe de cires - 1903

Inceput - Final pictura

CDpot min [T]

88-94

91-98

89-98

IO [T]

81-92

92-97

84-90

O [T]

-10 ÷ -14

-18 ÷ -28

-22 ÷ -35

DHpot min

55-68

74-90

72-90

MP1

70-76

81-94

72-90

RVD [T]

75-86

81-92

82-88

IRVD [T]

81-95

86-93

87-93

CFA

B

75-86

80-90

81-88

N

78-92

81-94

84-88

T

72-90

78-92

80-86

IP

52-70

71-94

80-84

3.     Grafic al tabelelor cu parametri ie

                                    Scopul acestui grafic este acela de a ne arata diferenta trairilor intrerioare, a parametrilor pe care Grigorescu ii avea atunci cand picta, fata de momentele cotidiene, cand nu era focusat pe ceva anume.

Practic este vorba despre diferenta parametrilor determinata de PIEC.

4. Concluzii

Pictorul roman Nicolae Grigorescu si-a asumat intotdeauna cu sinceritate destinul. A fost in mijlocul evenimentelor sociale ce s-au intamplat in viata sa, surprinzand, cu naturalete si sinceritate, in picturile sale oameni indiferent de etnie, chiar si oameni simpli, care aveau intiparite pe fete greutatile timpurilor. „Trebuie  sa pictezi asa cum pasarile canta, absolut tot ce iti iese in cale si iti place, niciodata sa nu-ti bati capul in cautarea unui motiv, atunci cand totul in jurul tau este minunat” – acestea erau gandurile marturisite amicilor sai. Grigorescu  a facut astfel trecerea  spre o pictura “vie, aerisita, insorita”, inspirata  din frumusetea privelistilor si din viata de zi cu zi  a omului simplu. Preocupat de surprinderea a tot ceea ce credea ca merita imortalizat, de evenimentele epocii, el a trait doar pentru a picta. Ajunsese sa picteze chiar si cinci tablouri pe zi, in speranta ca va reusi sa surprinda jocul luminii cu realitatea inconjuratoare.

Copil fiind a avut o constitutie fragila, dar ochii sai negri se “aprindeau” atunci cand vroia sa picteze. Fragilitatea se mentine si la maturitate, insa el face totul omeneste posibil pentru a realiza ce isi propune. Asa se explica parametrii pe MP1, RVD – parte din ceea ce avea de facut era menajarea trupului sau fizic.

In ceea ce priveste sentimentele inaltatoare pe care le traia atunci cand picta, marturie stau parametrii masurati la terminarea  fiecareia dintre cele trei lucrari analizate. Parametri pe care ii are  in dreptul tabloului „O floare intre flori” sunt explicati de sentimentele sale pentru fata din tablou, el neindraznind sa i le marturiseasca, considerandu-se nevrednic.

Grigorescu a inceput un nou capitol in istoria picturii romanesti si a creat un adevarat stil romanesc in arta. Scoala noastra de pictura dobandeste, mai ales datorita lui, un caracter propriu, o viziune originala, reusind sa asimileze tehnica mai avansata a picturii din acea vreme, dar si sa ii aduca importante elemente de noutate.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Diverse


Jurnalism


PORTOFOLIUL STUDENTULUI PRACTICANT
Laureatii premiului Nobel
JURNALISM TEMATIC - TEST GRILA
JURNALUL UNUI OM TEMPERAMENTAL
PC1616/PC1832/PC1864 - MANUAL DE UTILIZARE
SUPORT de CURS LIMBA ENGLEZA
Man as Artist - The Listener, by John Berry
SISTEMUL CONCEPTUAL AL IMAGINARULUI
Subiecte TQM
Gunoierul de Mimi Cornel Branescu