Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
ģ JURNALISM TEMATIC - TEST GRILA


JURNALISM TEMATIC - TEST GRILA




UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI JURNALISM

Jurnalism Tematic - anul III - semestrul I

                                    JURNALISM TEMATIC




                                                       C. INTREBARI

1. Ce este jurnalistul in raport cu lumea reala si cu lumea de imagine?

1 divizor comun

2 factor comun

3 numitor comun

4 executant comun

5 loc comun

 

2. De ce este jurnalistul un numitor comun al lumii reale si al lumii de imagine?

Jurnalistul este acel individ care nici nu traieste izolat de ceilalti (pentru ca si-ar denatura pana la secatuire izvorul de creatie si de detectare a subiectelor), dar nici nu se pierde cu totul sub malaxorul societatii, care transforma intregi categorii de oameni in rotite ale mecanismelor sociale, economice si politice terne.

3. Carei lumi (reale sau de imagine) ii apartine jurnalistul?

R : ambele

4. Cum trebuie sa actioneze jurnalistul fata de cerintele pietei media si fata de nevoia de participare la educarea publicului?

A. scrie ce-i cere piaŅa

B. refuze participarea la competiŅie

C. fie un executant docil

D. participe la educarea pieŅei

E. nu se supuna nici unei rigori ?

1 A+C

2 A+D

3 E

5. Dati exemple de jurnalisti de notorietate din contemporaneitate?

A. Dan Mircea Popescu

B. Cristian Tudor Popescu

C. Dan Ioan Popescu

D. Dumitru Radu Popescu

E. Cristian Piedone Popescu

1 B+D

2 A

3 D+E

6. Pe ce principii general democratice se bazeaza actiunea jurnalistica?

A. dreptul de a avea acces la cultura

B. libertatea de exprimare

C. liberul acces la dosarele clasificate

D. liberul arbitru

E. dreptul la informaŅie

 

1 A+C

2 D

3 B+E

7. Care este articolul din Constitutia Romaniei care se refera la libertatea de exprimare?

R: articolul 30 din Constitutia Romaniei

8. La ce se refera Articolul 30 din Constitutia Romaniei?

R: libertatea de exprimare

9. Care este articolul din Constitutia Romaniei care se refera la dreptul la informatie?

R : articolul  31

10. La ce se refera Articolul 31 din Constitutia Romaniei?

R :drptul la informatie

11. Ce drepturi mai deriva din dreptul la libera exprimare?

R : Dreptul la libera exprimare presupune si dreptul la critica

(mai ales fata de persoane publice), dar nu se poate exercita oricum, fiind necesare: protectia onoarei si a demnitatii, protectia vietii private, ocrotirea dreptului la imagine, respectarea starilor exceptionale, evitarea insultei, calomniei, indemnului la ura rasiala, manifestarilor obscene, contra bunelor moravuri. Pentru situatiile de incalcare a limitelor libertatii de exprimare, sunt prevazute dreptul la replica si dreptul la rectificare.

A. la critica

B. de vot

C. la replica

D. roman

E. intre popoare

1 B

2 A+C

3 D

12. Dreptul la libera exprimare prevede limitari morale si legale

13. Care sunt limitarile legale care afecteaza dreptul la libera exprimare?

14. Care este rolul trivalent al jurnalistului?

A. informa

B. explica

C. convinge

D. supune

E. conduce

1 A+B+C

2 A+B

3 C

15. Cine este individul social care are sansa de a informa, de a explica si de a convinge?

R: jurnalistul

16. Care sunt principalele roluri ale presei in societate?

A. decorativ

B. economic

C. cultural

D. partinic

E. persuasiv

1 A+B+C

2 B+D

3 C+E

17. Care este profesia care, prin actiunea sa publica, poate avea simultan un rol informativ, un rol  persuasiv, un rol cultural si un rol de divertisment?

R: Presa ( dar daca vorbim de profesie .)? (pag 2)

18. Prin ce metode se face informarea jurnalistului?

A. critica

B. interviu

C. lauda

D. observaŅie

E. documentare

1 A+B+C

2 B+D+E

3 C+D

19. Ce sunt documentarea, observatia si interviul?

R : surse de informare ale jurnalistului (pag 2)

20. Care sunt genurile publicistice fundamentale, din punctul de vedere al informatiei si comentariului?

A. interpretative

B. interdependente

C. informale

D. informative

E. informe

1 A+B+C

2 A+D

3 D+E

21. Cat este necesar sa fie informatie si cat comentariu in textul jurnalistic de autor?

R : este util sa urmarim o anumita gradare valorica si a tensiunii textului, pentru un efect maxim (p 2)

(Ponderea informaŅiei si a comentariului in textul jurnalistic:)

1 este o variabila

2 este o constanta

3 este fara importanŅa

4 este o regula

5 este un nonsens

22. Ponderea informatiei si a comentariului in textul jurnalistic este o variabila sau o constanta?

R : este o variabila

23. Regulile si granitele dintre genurile publicistice sunt flexibile sau fixe?

(Genurile publicistice sunt desparŅite de reguli si granite)

1 rigide

2 flexibile

3 onomatopeice

4 exhaustive

5 tautologice

24. Ce tip de presa constituie publicatiile ce nu triaza in general intre adevarat si fals?

R: presa senzationalului

25. Pe ce se bazeaza preponderent presa senzationalului?

R: presa bazata pe zvonuri, care nu da atentie trierii adevarului de neadevar

26. Ce tip de presa constituie publicatiile ce fac in general distinctia dintre adevarat si fals?

1 adevarului absolut

2 adevarului istoric

3 adevarului

4 adevarului social

5 adevarului relativ

27. Pe ce se bazeaza preponderent presa adevarului relativ?

R : presa nuantata care, in general, selecteaza si face distinctia intre fals si adevarat, cauta adevarul din zvonuri, care, insa, nu sunt respinse, ca sursa de informare





28. Ce tip de presa constituie publicatiile ce fac distinctia dintre adevarat si fals, bazandu-se pe demonstratii stiintifice si verificari temeinice?

R: presa adevarurilor certe

 

29. Pe ce se bazeaza preponderent si cu ce se poate relationa presa adevarurilor certe?

R : presa ultra-specializata, bazata pe verificari temeinice, stiintifice si demonstratii

30. Ce este contextul social-economic-politic-cultural?

R : nivelul de educatie, cultura si civilizatie al cititorulului

31. In ce masura contextul (social-economic-politic-cultural etc) creeaza interesul pentru presa?

R : contextul (istoric, politic, economic,social etc) creeaza, in mod specific, grade de interes fata de produsul jurnalistic (ce nu poate fi doar particular sau general, ci si in ambele feluri concomitent), astfel incat nivelul de educatie, cultura si civilizatie al cititorulului (consumatorul de presa) actioneaza ca un arbitru.

32. Cum actioneaza nivelul de civilizatie al cititorilor in ceea ce priveste aprecierea actului  gazetaresc?

R : ) actioneaza ca un arbitru.

 

33. De ce actioneaza nivelul de civilizatie ca un arbitru in aprecierea articolului sau a publicatiei?

R : in functie de  nivelul de educatie, cultura si civilizatie al cititorulului

R ptr ca provin din contexte social politic economic cultural difetite

 

34. Ce creeaza contextul social, politic, economic in ceea ce priveste atitudinea fata de presa?

1 observarea realitaŅii de presa

2 dependenŅa de presa

3 aversiunea faŅa de presa

4 interesul pentru un anumit tip de presa

5 indiferenŅa faŅa de presa

35. Aprecierea de a fi senzational este o constanta, pentru unul si acelasi subiect de presa, tiparit in spatii geografice sau culturale diferite?

R : fals

36. Pot fi compatibile previzibilul, provocarea si surpriza intr-un singur text jurnalistic?

R : adevarat

37. Este necesar ca un text sa aiba o cota de previzibil?

R : DA

38. Previzibilul in text corespunde nevoii cititorului de a se.

1 enerva

2 plictisi

3 regasi

4 renega

5 reforma

39. Nevoia cititorului de a se regasi corespunde prezentei in text a unei cote de.

R : previzibil

40. Este necesar ca un text sa aiba o cota de surpriza si de provocare?

R : da

41. Cum ar trebui sa fie un om de presa credibil, in ceea ce priveste trasaturile de a fi consecvent /surprinzator / in fond (ideologic) / in forma (expresie)?

R : Consecvent in fond si, eventual, surprinzator in forma, astfel trebuie sa fie un om

de presa

 

42. Ce efecte poate avea schimbarea radicala de discurs si de atitudine a unui jurnalist?

R : Schimbarea radicala de discurs este periculoasa pentru credibilitatea autorului,.

43. Cu ce situatie din terminologia sportiva se poate compara parteneriatul jurnalistului si al cititorului?

R: tandem 

44. Tandemul imaginar jurnalist-cititor poate fi considerat un.

1 un contract

2 un parteneriat

3 un sport extrem

4 o convenŅie ferma

5 o reacŅie in lanŅ

45. Daca jurnalistul si cititorul merg in tandem, ce este necesar pentru existenta si pastrarea acestui parteneriat?

R : sa  nu intervina rutina

 

46. In tandemul imaginar jurnalist-cititor, locul din fata, care da directia, se presupune ca apartine.

1 cititorului

2 jurnalistului

3 nici unuia

4 amandurora

5 arbitrar unuia sau altuia

 

47. Ce este publicul cautator?

R : cautator de noi publicatii si autori

48. Ce este publicul ocazional?

R : care achizitioneaza din cand in cand anumite publicatii

49. Ce este publicul fidel?

R : care cumpara constant un anumit numar de titluri

50. Cum se numeste zona de exercitare a profesiei in care jurnalistul poate actiona variabil in ceea ce  priveste conceperea textului si atitudinea?

R : atunci cand infiinteaza o gazeta sau scrie un articol ( p 4)

51. Este nelimitat si neconditionat flexibil spatiul de manevra al propriilor valori si principii pentru comentatorul credibil de presa?

R : nu

52. In ce masura si cum este afectata credibilitatea de exces?

R : cititorul il va parasi pe ziaristul preferat, decat sa faca efortul de a-si parasi propiile

convingeri, intr-un timp prea scurt

53. Credibilitatea este diminuata sau nu de supralicitare?

R da

54. Repetitia si sublinierea sunt intotdeauna atitudini ineficiente?

R : Repetitia bine dozata intareste mesajul, dar repetitia exagerata, intr-o cantitate inadecvata, prin urmare, dilueaza mesajul

55. In ceea ce priveste credibilitatea, repetarea obsedanta de idei, formule sau tematici este eficienta sau ineficienta?

R : ineficienta

56. Este adevarat ca o cauza jurnalistica se poate compromite prin supralicitare?

R  :adevarat

57. Evidenta, fata de prejudecati, are, adesea, o forta superioara sau inferioara?

R :

58. Relevanta primara a ideilor, principiilor, conceptelor generale si faptelor este o valoare.

1 valoare comparata

2 valoare de inventar

3 valoare trainica

4 valoare absoluta

5 valoare perisabila

59. Valoarea absoluta este..

R : . Relevanta primara a ideilor, principiilor, conceptelor generale si faptelor

 

60. Relevanta complexa a ideilor, principiilor, conceptelor generale si faptelor interconectate este o valoare.

1 valoare absoluta

2 valoare comparata

3 valoare trainica

4 valoare estetica

5 valoare perisabila

61. Valoarea comparata este.

R : . Relevanta complexa a ideilor, principiilor, conceptelor generale si faptelor interconectate

62. Valoarea de intrebuintare este valoarea absoluta sau valoarea comparata?

R :

63. Termenul "stilou" este o valoare absoluta sau o valoare comparata?

R :

64. Termenul "recordman" este o valoare absoluta sau o valoare comparata?

R :

65. Pe ce atitudine de fond se bazeaza presa afirmativa (pozitiva)?

R : Normalitate (p 5)

66. Pe ce atitudine de fond se bazeaza presa contestatara (negativa)?

R : publicatii curajoase, dar si publicatii violente, care se constituie intr-o presa a limbajului acid, agresiv o presa a subiectelo ce adesea frizeaza sau depasesc uneori vulgarul, trivialul, bunul simt

67. Formularea "Presa negativa" se refera la modalitatea de a concepe spatiul editorial sau la efectele sociale?

R : refera la modalitatea de a concepe spatiul editorial

68. Presa afirmativa are, in general, succes de piata superior presei contestatare?

R: fals

69. Elementele active din societate sunt mai ales cele multumite sau cele

nemultumite?

R : cele nemultumite 




70. Termenul de "minoritate militanta" se poate relationa mai usor cu elementele multumite sau cu cele nemultumite din societate?

R :  cu cele nemultumite

 

71. In general, dreptul la replica, fata de textul de referinta, este mai eficient?

R : Eficienta superioara, in cest caz, este, din pacate, apanajul atacatorului nedrept, al celui ce loveste primul, nu al celui care poate detine adevarul,

72. Dati cel putin doua exemple de publicatii necotidiane de mare tiraj din perioada 1970-1989?

In perioada 1965-1989, publicatii de mare tiraj erau:

A. Evenimentul zilei

B. Romania Mare

C. Flacara

D. Libertatea

E. Saptamana

1 C+E

2 A+B

3 C+D

73. In deceniile 8 si 9 ale secolului XX, Eugen Barbu a condus publicatia.

Eugen Barbu a condus publicatia:

1 Flacara

2 Saptamana

3 Sburatorul

4 Convorbiri literare

5 Expres

74. Revista Saptamana a fost condusa pana in 1989 de scriitorul.

R :

75. In deceniile 8 si 9 ale secolului XX, redactor-sef al revistei Flacara a fost.

R:

76. Adrian Paunescu a condus, intre anii 1973 si 1983, publicatia.

R :

77. Este real fenomenul tentatiei intrarii in politica partizana pentru jurnalistul-director de opinie?

R:  DA

78. Fata de nivelul de trai, de cultura si de civilizatie al mebrilor societatii, speranta multimii in existenta unui lider total, atotputernic, atoatestiutor se afla intr-o relatie direct sau invers proportionala?

1 direct proporŅionala

2 esenŅializata

3 lapidara

4 porŅionata

5 invers proporŅionala

79. Efectul social al unei publicatii este intotdeauna direct propotional cu tirajul?

R : NU (p 6)

80. Este posibil efectul social superior al unor publicatii cu tiraj mai mic fata de altele cu tiraj mai mare?

R : da

81. De ce este posibila eficienta superioara a unei publicatii cu tiraj mai mic fata de o publicatie cu tiraj mai mare?

R : Conteaza nu numai cati indivizi cumpara (respectiv, citesc, asculta sau privesc), ci si cine sunt acesti indivizi.

82. Cantitatea de exemplare nevandute si inapoiate editorului sau reciclate se numeste.

1 retus

2 retur

3 rebut

4 replay

5 remake

83. Returul este intotdeauna generator de pierderi financiare pentru editor? De ce?

R : Nu / ptr ca unele gazette imprima premeditat mai mult decat pot vinde, in primul rand pentru a avea o cota buna la auditul care atrage comenzile de publicitate si, in al doilea rand, pentru a fi mereu pe tarabe, adica pentru a se promova prin insasi prezenta permanenta la vanzare

84. Ce sunt competitia si efectul social al publicatiilor?

R :

85. Care sunt diferentele dintre cititor, alegator si cumparator, in ceea ce priveste ecuatia tiraj eficienta  sociala-eficienta politica-eficienta comerciala?

R:

86. Este posibil ca presa sa fie un substitut pentru marfuri sau imprejurari de viata inaccesibile cititorilor?

R : Pentru ca adesea citim cu placere ce nu am vota, ce nu agream sau ce nu ne permitem sa cumparam.

87. Ce este textul la comanda?

R: (comanda superiorului pe linie de redactie,a patronatului publicatiei ori a vreunui cerc de interese cu care jurnalistul este in legatura directa, si care doreste sa se foloseasca de influenta condeierului pentru a ajunge la un scop oarecare

88. Articolul scris de jurnalist la solicitarea unei persoane sau a redactiei se numeste.

R: Text la comada

89. Textul la comanda este intotdeauna o situatie profesionala vinovata, un efect al relei-credinte?

R :

90. Exagerarea este intotdeauna o situatie vinovata si sanctionabila in actiunea jurnalistica?

91. Afirmatia "Cand vor sa laude, lingusesc, cand vor sa critice, injura" ii apartine lui.

92. Care sunt diferenta si asemanarea dintre minciuna si adevarul incomplet?

93. Adevarul mutilat (adevarul partial) se poate sau nu relationa cu minciuna?

94. Cum se numeste redarea drept citat a unor fragmente neconforme in sens si esenta cu afirmatia

originala?

95. In ce masura citatul extras din context se poate relationa cu o particula ADN?

96. Citatul extras din context este intrinsec legat de notiunea de rea-credinta?

97. Ce este parafrazarea eronata?

98. Parafrazarea eronata este intrinsec legata de notiunea de rea-credinta?

99. Adaptarea defectuoasa a unei afirmatii, care nu reda esenta si sensul afirmatiei originale, se

numeste.

100. Ce trasaturi trebuie sa aiba un rezumat, o parafrazare sau un citat pentru a fi corecte sicredibile?

101. Ce este si ce presupune rezumatul calomnios?

102. Schimbarea sensului si, uneori, a esentei unei afirmatii sau a unui fapt se numeste.

103. In raport cu un alt individ, empatia inseamna capacitatea de .

104. A te putea pune in locul celuilalt inseamna starea de

105. Ce presupune moralitatea?

106. A avea o morala buna (conform normelor si regulilor colectivitatii de referinta) inseamnaa fi.

107. Ce presupune imoralitatea?

108. A avea o morala proasta (conform normelor si regulilor colectivitatii de referinta)inseamna a fi.

109. A nu avea morala inseamna a fi

110. Ce presupune amoralitatea?

111. Starea de atractie, de afinitate fata de cineva sau de ceva se mai

numeste.

112. A fi la cumpana dintre obiectivitate, subiectivitate, cinism si autoconservare inseamna din punctul de vedere al polaritatii sau (in)existentei moralitatii, a fi.

113. Imoralitatea si amoralitatea sunt sinonime?

114. Starea nonviolenta de respingere fata de cineva sau de ceva se mai numeste.

115. O zona interna a unei publicatii poate fi relationata cu termeni ca.

116. Rubrica, grupajul, pagina dedicata unui subiect se mai numesc.

117. Principalele zone interne ale publicatiei sunt.

118. Grupajele intitulate generic Politic, Economic, Social, Actualitate, Eveniment,Dezvaluiri, Societate, Fapt divers, Divertisment, Monden, Stiinta, Sanatate, Cultura, Arta,Educatie, Documentar, Corespondenta cu cititorii, Pagini dedicate varstelor si genurilor, Mica sau Mare Publicitate, Utile, Externe, Umor, Sport se mai numesc.

119. Zonele interne ale publicatiei pot avea ca element de referinta in alcatuirea lor numaitematica (subiectul, domeniul), numai cronologia (actualitatea), numai semnatura (autorul), doua dintre ele sau pe toate trei?

120. Care sunt patru dintre cele mai importante particularitati ale textului jurnalistic valabil,

valoros si eficient?

121. Ce este claritatea textului ?

 

122. Cum se numeste particularitatea textului al carui mesaj este usor si eficient inteles de catre cititor?

123. Ce este acuratetea textului?

124. Cum se numeste particularitatea textului de a fi corect din punct de vedere al adevarului  informatiei?

125. De ce este necesara concizia textului?



126. Cum se numeste particularitatea textului care tine cont atat de nevoia de limitare a textului la spatiul tipografic absolut necesar, cat si de rabdarea redusa a cititorului de a parcurge texte lungi?

127. Ce este credibilitatea textului?

128. Ce trasatura are textul care reuseste sa fie veridic si sa convinga onest cititorul?

129. Prin ce se caracterizeaza interviul de destin (de personalitate)?

130. Prin ce se caracterizeaza interviul de problema (punctual)?

131. Interviul de destin (de personalitate) este specific publicatiilor cu frecventa de aparitie.

132. Interviul de problema (punctual) este specific publicatiilor cu frecventa de aparitie.

133. Este utila si fertila starea de dezacord dintre intervievat si reporter?

134. Sintagma "Nimic nu se face de n-are opus" ii apartine lui.

135. Sintagma "Unui elogiu trandav si inform prefer injuria entuziasta" ii apartine lui.

136. Lectura publicatiei este influentata semnificativ de prezenta in produsul jurnalistic a unor

metode de elaborare si prezentare cum ar fi ., ., ., . (trei exemple).

137. Ce proces fundamental este influentat intr-un mod semnificativ de rezonanta semnaturii  textului, de coordonatele de timp si spatiu clar precizate, de numere transcrise prin cifre, de tehnoredactare (prezentare grafica), de imagini, de rubricizare si de formatul publicatiei?

138. Sintagma "Pensionar al propriei reputatii" se refera la scriitorul. si ii apartine lui.

139. Care sunt principalele procedee rezumative?

140. Cum se numesc metodele de sintetizare, esentializare, prezentare concisa, care fac un text

mai accesibil pentru lectura?

141. Supratitlul, titlul, sapoul, subtitlul (intertitlul) se mai numesc.

142. Enunturile caracterizate prin concizie, coordonare intre continutul textului si interfata ideatica, reprezentativitate si relevanta fata de textul propriu-zis se mai numesc.

143. Prin ce se caracterizeaza procedeele rezumative, in raport cu textul pe langa care apar?

144. Titlul / supratitlul / subtitlul (intertilul) textului sunt procedee realizate dupa o formula

fixa?

145. Expresia "litere de-o schioapa" se poate relationa cu notiunea de "mare" sau "mic"?

146. Ce este sapoul?

147. Care sunt principalele formate de publicatii, din punctul de vedere al dimensiunilor fizice?

148. Luand ca format de referinta pagina de tip A4 sau Letter (cca 29 cm x 21 cm), care sunt alte patru variante uzuale de formate de publicatii.

149. Dati exemple de publicatii din fiecare format fizic uzual.

150. Termenul "tabloid" se refera la continutul, la formatul publicatiei sau la amandoua?

151. Ce pondere aproximativa ar trebui sa aiba imaginea si textul intr-o pagina de publicatie eficient machetata?

152. Care sunt principalele tehnici de potentare in conceperea si elaborarea textului jurnalistic?

153. Limbajul simplu, folosirea cu prioritate a timpului prezent, fragmentarea in paragrafe frecvente potenteaza sau nu calitatea textului?

154. Care sunt principalele capcane in conceperea si elaborarea textul jurnalistic?

155. Este eficienta folosirea pe scara larga a punctelor de suspensie?

156. Este eficienta folosirea pe scara larga a ghilimelelor, ca intarire a semnificatiei cuvintelor?

157. Tautologia se poate relationa cu pleonasmul sau cu cliseul verbal?

158. Ce sunt ligamentele in text?

159. Legatura dintre doua sau mai multe cuvinte care da nastere unei sonoritati sau neplacute prin aparitia (in)voluntara a unui termen-parazit se numeste.

160. Hebdomadar este sinonim cu.

161. Jurnalismul ar trebui sa fie o opera sociala realizata eminamente prin eliminare sau prin

adaugire?

162. A cata putere in stat este considerata presa?

163. Existenta celei de-a patra puteri in stat este consfintita constitutional?

164. Care sunt cele trei puteri din stat?

165. In functie de ceea ce urmareste cititorul de la textul sau (informatia sau stilul), jurnalistul poate fi considerat (prin analogie cu alte profesii) un . si un .

166. In ce situatii poate fi considerat jurnalistul un detectiv si, respectiv, un filolog?

167. In tarile care si-au desavarsit unitatea statala timpuriu, publicatiile cele mai importante sunt in orase-capitala sau orase-noncapitala?

168. In tarile care si-au desavarsit unitatea statala tarziu, publicatiile cele mai importante sunt in orase-capitala sau orase-noncapitala?

169. Ce trasaturi trebuie sa intruneasca presa nationala?

170. Publicatiile care au o tematica si o raspandire de interes pentru intreaga tara constituie presa.

171. Ce este presa regionala?

172. Ce este presa locala?

173. Publicatiile care au o tematica si o raspandire de interes pentru zone mai restranse teritorial constituie presa.

174. Carui tip de apropiere ii corespund presa nationala, presa regionala si presa locala?

175. Trasatura de a insuma caracteristicile locale cu cele planetare se numeste.

176. Glocalizarea este tendinta de a alatura particularitatile. si particularitatile.

177. Care sunt principalele tipuri de presa din punctul de vedere al continutului informatiei?

178. Proximitatea se mai numeste.

179. Presa de proximitate se mai numeste presa de.

180. Apropierea este sinonima cu.

181. Presa de proximitate este o presa specializata?

182. Presa de proximitate poate fi a unui singur. sau a unui singur.?

183. Presa unui singur public sau a unui singur subiect se numeste presa de.

184. Cu ce tipuri de apropiere se poate relationa presa specializata (de proximitate)?

185. Apropierile de tip geografic, cronologic, socio-profesional sau psiho-afectiv sunt  relevante pentru presa.

186. Ce este "Legea mortului pe kilometru"?

187. Care sunt principalele tipuri de apropiere?

188. Care sunt principalele tipuri de asteptari?

189. Asteptarile instinctuale corespund nevoii de a.

190. Nevoia de a supravietui, de a subzista, de competitie, de lupta, de suprematie, de a avea (de a detine) corespunde asteptarilor.

191. Asteptarile legate de intelect corespund nevoii de a.

192. Tendinta de a aprecia, de a teoretiza, de a generaliza, de a particulariza, de a descoperi, de a progresa corespunde asteptarilor.

193. Asteptarile legate de afectivitate corespund nevoii de a.

194. Nevoia de a avea sentimente si de a le impartasi, tendinta de compatimire,

de izolare, de integrare si de evadare corespund asteptarilor legate de.

195. Care sunt principalele tipuri de presa specializata? Dati cel putin 10 exemple.

196. Sintagma "Vehicul al satisfactiilor compensatorii" (Jean Cazneuve) se refera la presa.

197. Dupa parerea lui Jean Cazneuve, presa genurilor este un vehicul al.

198. Presa politica (presa de partid) este in crestere sau in regres, ca tiraj, dupa anul 2000?

199. Presa culturala, artistica si istorica este in general profitabila din punct de vedere economic?

200. Presa pentru femei este mai numeroasa ca titluri si tiraje decat presa pentru barbati?

201. Cele mai multe publicatii din Presa varstelor sunt dedicate copiilor, adolescentilor, maturilor sau varstnicilor?

202. Presa juridica, medicala, rurala, stiintifica, tehnologica, asociativ-sindicala, a institutiilor administratiei publice, a firmelor, a invatamantului si a educatiei constituie presa.

203. Notiunea de "diaspora" se refera la







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Diverse


Jurnalism


Imagini cu fantana din Barcelona
EVIDENTA SI ORGANIZAREA COLECTIILOR DE DOCUMENTE
Sa se proiecteze un automat secvential pentru vanzarea cu monezi
Directiva Cadru 2000/60/EC in domeniul Apei
Man in the Midst of Nature - Reflections on the Death of a Porcupine, by D. H. Lawrence
ITx VERSIUNEA 1.3 - DOCUMENTATIE DE UTILIZARE
JURNALISM TEMATIC - TEST GRILA
STAT SI LEGITIMITATE LA PLATON SI ARISTOTEL
PROIECT Scheme de condensatoare racite cu apa
Lucrarea scrisa a unei cercetari (articolul, raportul de cercetare)