Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Studiul reprezentarii unor procese geomorfologice pe baza textelor scrise


Studiul reprezentarii unor procese geomorfologice pe baza textelor scrise




Studiul reprezentarii unor procese geomorfologice pe baza textelor scrise

Abstract. În lucrare se analizeaza unele secvente de invatare desfasurate pe parcursul unui seminar in care studentii proceseaza informatiile din texte. Studiul porneste de la problema ca in textele lectiilor din manualele scolare procesele geomorfologice nu sunt explicate corect si complet si numai uneori sunt reprezentate prin desene care sa faciliteze intelegerea lor. Experimentul didactic organizat a avut ca obiectiv testarea a doua ipoteze: studentii sunt capabili sa explice producerea unui proces geomorfologic pe baza informatiilor existente intr-un text; studentii sunt capabili sa reprezinte prin desen producerea unui proces geomorfologic pe baza informatiilor dintr-un text. La experiment au participat 44 de studenti din anul II de la Facultatea de Geografie, de la specializarile Geografie si Geografia turismului. Studentii au lucrat in grupe de cate patru pe baza textului din suportul de seminar si a sarcinilor de lucru precizate de profesor. S-a ajuns la urmatoarele concluzii: ipotezele testate se confirma; studentii au rezolvat in mod satisfacator sarcinile de lucru  prin invatare prin cooperare, dirijata in mod indirect de catre profesor prin intermediul sarcinilor de lucru; studentii isi formeaza competenta de a explica un proces geomorfologic daca au la dispozitie un text scris care contine informatiile necesare si daca ei prelucreaza aceste informatii in cadrul unor organizatori grafici cu cerinte clar precizate in sarcina de lucru.




Cuvinte cheie: fenomen, proces, reprezentare, imagine mintala, model, text, procesarea informatiilor

Introducere

            În aceasta lucrare analizam cateva secvente de invatare desfasurate pe parcursul unui seminar de Didactica geografiei in care studentii proceseaza informatiile dintr-un text si realizeaza un desen pe baza acestuia. Studiul porneste de la constatarea (problema) ca in textele lectiilor din manualele scolare procesele geomorfologice nu sunt explicate corect si complet si numai uneori sunt reprezentate prin desene care sa faciliteze intelegerea lor. Pentru ca studentii sa isi formeze competenta de a explica un proces geomorfologic, i-am implicat in mai multe situatii de invatare. Experimentul didactic organizat a avut ca obiectiv testarea a doua ipoteze: studentii sunt capabili sa explice producerea unui proces geomorfologic pe baza informatiilor existente intr-un text; studentii sunt capabili sa reprezinte prin desen producerea unui proces geomorfologic pe baza informatiilor dintr-un text.

            Fundamentarea teoretica

Aceasta lucrare este fundamentata pe cateva concepte esentiale pentru profesori: fenomen, proces, reprezentare. Fenomenele sunt transformarile pe care le sufera substantele. Exista doua tipuri de fenomene: fenomenele chimice, prin care se modifica compozitia substantelor, transformandu-le in substante cu proprietati noi; fenomenele fizice, prin care nu se modifica compozitia substantelor, de exemplu, dizolvarea, gonflarea etc. Procesul este o succesiune de fenomene, care au stranse legaturi intre ele, ce urmeaza o anumita schema de desfasurare, ducand in timp la un rezultat determinat (Todiras, 1999). Procesele geomorfologice actuale cuprind totalitatea proceselor produse de agentii interni si externi, care determina modificarea reliefului. Se individualizeaza: procesele fizico-chimice, procesele gravitationale si procesele mesanice (de reoziune, transport si acumulare) (Todiras, 1999). În explicatia unui proces geormorfologic se reconstituie traseul cauza - desfasurare - efecte al acestuia si se clarifica mai multe aspecte: localizarea in spatiu; situarea in timp; prezentarea desfasurarii in ordinea crono­logica a etapelor; identificarea cauzelor, a con­ditiilor, a factorilor implicati si a consecintelor (Dulama, 2001).

Fiecare persoana isi formeaza anumite reprezentari despre procesele geomorfologice, ca rezultat al perceptiei vizuale directe a lumii care ne inconjoara sau indirecte (fotografii, filme, desene), ori prin transformarea unor mesaje verbale in imagini. ,,Imaginea mintala este o reprezentare cognitiva care contine informatii despre forma si configuratia spatiala (pozitia relativa) a unei multimi de obiecte, in absenta actiunii stimulilor vizuali asupra receptorilor specifici” (Miclea, 1999, p. 160).

Material si metoda

La experimentul realizat in cadrul seminarul ,,Prelucrarea informatiei scrise” am scris un text explicativ despre producerea alunecarilor de teren si, pe baza acestuia am propus studentilor mai multe sarcini de lucru: 1) Analizati informatiile despre alunecarea de teren din anexa. 2) Completati textul lacunar pe baza informatiilor extrase din text. 3) Completati pe organizatorul grafic de tip liniar vertical fenomenele care se produc in etapa de premergatoare si in etapa declansatoare a unei alunecari de teren, in ordine cronologica. 4) Completati organizatorul grafic de tip arbore pe baza informatiilor extrase din text. 5) Reprezentati prin desen etapa premergatoare alunecarii de teren si etapa post-alunecare de teren. Precizati pe desen partile alunecarii de teren. Studentii au primit textul din Anexa nr. 1, organizatorul grafic de tip liniar vertical cu casetele goale si organizatorul grafic de tip arbore partial completat (Dulama, 2008).

În aceasta situatie de invatare s-a urmarit realizarea mai multor obiective operationale. Pe baza informatiilor extrase dintr-un text studentii vor fi capabili: sa completeze un text lacunar; sa completeze un organizator grafic de tip liniar vertical; sa completeze un organizator grafic de tip arbore; sa reprezinte prin desen terenul inainte si dupa alunecarea de teren. Pe parcursul activitatii am utilizat mai multe metode didactice: conversatia, analiza, completare de text, completarea unor organizatori grafici, modelarea. Studentii au format grupuri de cate patru si au avut la dispozitie 20 minute pentru rezolvarea sarcinilor lucru. La experiment au participat 44 de studenti din anul II de la Facultatea de Geografie, de la specializarile Geografie si Geografia turismului.

Anexa nr. 1. În scoarta terestra exista o structura monoclinala formata dintr-o alternanta de straturi permeabile de nisip si straturi impermeabile de argila. În timpul ploii, stratul de nisip de la suprafata se umezeste. Argila uscata este o roca sedimentara permeabila. Între particulele care intra in compozitia argilei exista molecule de aer. Apa de ploaie patrunde printre particulele de argila prin aceste spatii ocupate de aer si le umezeste. Dupa ce particulele de argila se umezesc prin absorbtia apei, volumul lor creste. Acest fenomen de crestere a dimensiunii particulelor de argila ca urmare a umezirii se numeste gonflare. Particulele de argila ocupa si spatiul in care initial era aer si nu mai permit apei sa se infiltreze printre ele inspre stratul de nisip situat in adancime. Dupa indepartarea aerului din masa de argila, stratul de argila devine impermeabil. Volumul stratului de argila creste. Dupa ce stratul de argila devine impermeabil, apa nu se mai poate infiltra in adancime si se acumuleaza in stratul de nisip, care devine din ce in ce mai umed si cu masa tot mai mare. Coeziunea dintre particulele de nisip puternic umezite scade. Deoarece straturile sunt inclinate, apa care nu mai poate patrunde in stratul de argila curge la baza stratului de nisip si se distruge coeziunea dintre stratul de nisip si cel de argila. Coeziunea dintre cele doua straturi a fost distrusa si de faptul ca stratul de argila s-a umflat. Stratul de nisip de deasupra aluneca datorita actiunii gravitatiei in momentul in care acesta depaseste o anumita masa si se distruge coeziunea cu stratul de argila prin prezenta peliculei de apa. O alunecare de teren are mai multe parti. Locul de unde s-a desprins masa de roci de numeste rapa de desprindere. Masa de roci care a alunecat formeaza corpul alunecarii. Suprafata pe care a alunecat masa de roci se numeste suprafata de alunecare sau patul alunecarii.

Anexa nr. 2. Text lacunar. O conditie pentru ca o alunecare de teren sa se produca este existenta unei alternante de straturi de roci si de straturi de roci . O a doua conditie pentru ca o alunecare de teren sa se produca este ca aceste straturi sa fie Chiar daca aceste doua conditii sunt indeplinite, alunecarea de teren nu se poate produce in absenta .. si in absenta . Alunecarea de teren nu s- ar produce daca straturile ar fi umezite, dar ar fi asezate Fenomenul de crestere a dimensiunii particulelor de argila se numeste . Rapa de desprindere este .. Corpul alunecarii este Patul alunecarii este .

Rezultate

În textul lacunar, studentii au completat, in ordine, cuvintele urmatoare: permeabile, impermeabile, inclinate, apei, gravitatiei, orizontal, gonflare. Ultimele trei propozitii au fost completate astfel:  Rapa de desprindere este locul de unde s-a desprins masa de roci. Corpul alunecarii este masa de roci care a alunecat. Patul alunecarii este suprafata pe care a alunecat masa de roci.

Studentii au completat organizatorul grafic de tip liniar vertical astfel:

           a. ploaie/topirea zapezii

                                  

          b. umezirea straturilor                          

       c. gonflarea stratului de argila                              

       d. umectarea stratului de nisip                             

     e. formarea peliculei de apa intre strate

              

      f.. alunecarea stratului de la suprafata

              

g……………………………

              

h……………………………

a. Infiltrarea apei in straturi

                                          

b. Umezirea rocilor          

              

c. Gonflarea argilei          

              

d. Îndepartarea aerului din argila            

              

e. Impermeabilizarea argilei

              

f. Supraumezirea nisipului

              

g. Curgerea apei deasupra argilei

              

h. Alunecarea stratului de nisip

Studentii au completat organizatorul grafic de tip arbore astfel cu ajutorul profesorului:

Alunecarile de teren   ®   sunt deplasari de mase de roci

Locul ® in regiunile de deal, de munte, de podis

Timpul            frecventa – mai mare primavara si toamna

                    durata – ore ®  ani

Conditii               Alternanta de straturi permeabile si impermeabile





                              Înclinarea stratelor

                              Prezenta apei

Cauza  ® Gravitatia

Desfasurare        Infiltrarea apei in straturi                                                             Umezirea rocilor

                              Gonflarea argilei              

                              Îndepartarea aerului din argila

                              Impermeabilizarea argilei

                              Supraumezirea nisipului

                              Curgerea apei deasupra argilei

                              Alunecarea stratului de nisip

Consecinte                         Distrugerea cladirilor

                              Distrugerea cailor de comunicatie                                                            Distrugerea terenului

Masuri de combatere                      Împadurirea terenului

                           Drenarea apelor subterante

                           Colectarea apelor de suprafata

    

Studentii au realizat 11 desene, dintre care am selectat cinci pe care le-am evaluat ca fiind cele mai reusite. Ei nu au fost informati asupra faptului ca lucrarile lor vor fi analizate in afara seminarului si nu s-a dat nicio indicatie in plus fata de cea din sarcina de lucru referitoare la modul de reprezentare.

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

Discutii

În completarea textului lacunar, studentii au identificat cu usurinta informatiile necesare in text. Ei au avut dificultati in identificarea cauzei (gravitatia), care nu era precizata in mod explicit in text si pe care ei au consideratto ca fiind conditie. Acest fapt ce dovedeste ca ei nu stiu ca alunecarile de teren fac parte din categoria proceselor gravitationale si nu le sunt clare conceptele de cauza si conditii.

Studentii au completat organizatorul grafic de tip liniar vertical in variante diferite de la un grup la altul. Ei au stabilit un numar variat de etape ale procesului si au denumit etapele diferentiat. Prin discutii am stabilit o suita cat mai lunga de fenomene (ploaia sau topirea zapezii, infiltrarea apei, umezirea particulelor, gonflarea particulelor de argila) si le-am ordonat cronologic.

În completarea organizatorului grafic de tip arbore, studentii au avut dificultati in definirea alunecarilor de teren. Ei nu au incadrat alunecarile de teren in categoria proceselor geomorfologice gravitationale bruste si dovedesc ca au un concept empiric (deplasare de mase de roci) despre alunecarea de teren. Dupa aceasta aplicatie, studentii au inteles partial mecanismul de producere al unei alunecari de teren, tinand cont ca profesorul nu le-a oferit explicatii suplimentare in afara textului pentru a nu ii influenta in rezolvarea si in prezentarea celorlalte rezultate. Pentru studenti au fost clare cele trei categorii de conditii, care au fost prezentate in mod explicit in text, dar au fost derutati referitor la loc si la timp deoarece nu le era clar ce ar trebui sa completeze in acele spatii. Studentii nu au primit indicatii asupra faptului ca ar fi necesare informatii despre durata, frecventa, perioada si momentul producerii unui fenomen sau proces, iar ei nu cunosc in mod precis aceste concepte. Ei au avut dificultati intre a diferentia masurile de prevenire de cele de combatere, de exemplu impaduririle, construirea de ziduri, aplicarea unor plase si folii protectoare, fac parte din ambele categorii de masuri. Studentii au completat pe schema ,,drenarea apelor subterane” si ,,colectarea apelor de suprafata” cu ajutorul profesorului.

Studentii au realizat 11 desene despre modul de producere a alunecarilor de teren. Aceste desene au fost afisate si au fost analizate impreuna cu studentii. Desenul din Fig. 1 a fost evaluat ca fiind cel mai corect, el fiind similar cu cel din manualele de geografie pentru clasa a IX-a. Fiind intrebate, daca au participat la olimpiadele scolare, una dintre studente a confirmat. În desenul din Fig. 2 se observa faptul ca nu au fost trasate in mod precis marginile, inclusiv ale corpului alunecarii. În desenul din Fig. 3, in reprezentarea stratului permeabil din baza si a celui de argila s-a gresit folosirea semnelor conventionale. Patul alunecarii este reprezentat gresit, iar pe rapa de desprindere mai exista un strat de nisip, fapt ce nu este posibil sa se intample in realitate, tinand cont de inclinarea stratelor. În desenul din Fig. 4 au fost reprezentate ,,goluri de aer” in masa de argila, ceea ce dovedeste existenta unei reprezentari eronate a particulelor de aer. În etapa a doua (denumita gresit postmergatoare), au fost reprezentare doua spatii denumite ,,goluri umplute cu apa = gonflare”. Pentru formarea unor reprezentari corecte, profesorul a desenat particulele de aer intre care exista spatii cu aer, a explicat si a desenat cum aceste particule se umezesc, isi maresc volumul, iar spatiul ocupat intial de aer este ocupat ulterior de particulele de argila, stratul devenind impermeabil. În desenul din Fig. 5 a fost reprezentata o structura orizontala, in care nu se poate produce alunecarea terenului. În tabelul 1 se prezinta caracteristicile analizate in toate desenele.

Tabelul 1 Caracteristicile evaluate in desene

Categorii

Elemente

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Conditii

Precipitatii

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

Structura

de straturi de nisip si de argila

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+




+

Înclinarea straturilor

+

+

+

+

-

+

+

+

+

-

+

Parti componente

Rapa de desprindere

+

+

+

-

+

+

+

-

+

+

+

Corpul alunecarii

+

+

+

+

+

+

-

+

+

+

Patul alunecarii

+

+

-

+

+

+

+

-

+

+

+

Semne conventionale

Nisip

+

+

+

-

-

-

+

-

+

+

+

Argila

+

+

-

-

-

-

-

-

+

+

+



Sageti

-

-

+

-

-

+

-

-+

-

-

+

Textul

Titlul

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Cele doua etape

-

+

+

+

+

-

-

-

-

-

-

Denumirea straturilor

+

+

+

-

+

+

+

+

+

+

+

Denumirea partilor componente

+

+

+

+

+

+

+

-

+

+

+

Pe parcursul desfasurarii activitatii, am observat ca studentii au dificultati in completarea schemei si in definirea conceptelor pentru care nu gasesc informatiile necesare in text si au nevoie de cunostinte anterioare sau din alte surse. O parte dintre aceste dificultati au fost depasite cu ajutorul profesorului care le-a oferit informatii suplimentare si le-a oferit feedback. Studentii au rezolvat satisfacator toate sarcinile de lucru, fapt ce dovedeste ca textul studiat a fost o sursa buna de informatii pentru formarea unor reprezentari corecte. Pentru imbunatatirea continutului textului, ar fi necesara includerea definitiei alunecarilor de teren.

Concluzii

Pe baza experimentului efectuat in seminarul de Didactica geografiei cu studentii din anul II de la specializarile Geografie si Geografia turismului, am ajuns la urmatoarele concluzii:

1) Ipotezele care au fost testate ,,studentii sunt capabili pe baza informatiilor existente intr-un text sa explice producerea unui proces geomorfologic si sa reprezinte prin desen producerea lui” se confirma.

2) Studentii au rezolvat in mod satisfacator sarcinile de lucru  prin invatare prin cooperare, dar dirijata in mod indirect de catre profesor prin intermediul sarcinilor de lucru.

3) Studentii isi formeaza competenta de a explica un proces geomorfologic daca au la dispozitie un text scris care contine informatiile necesare si daca ei prelucreaza aceste informatii in cadrul unor organizatori grafici cu cerinte clar precizate in sarcina de lucru.

Bibliografie

Dulama, Maria Eliza, (2001), Metodica predarii geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Dulama, Maria Eliza, (2008), Elemente de didactica, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Miclea, Mircea, (1999), Psihologie cognitiva. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iasi

Todiras, Alexandru-Dan, (1999), Dictionar de geografie, Editura A. D. Todiras, Iasi







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


LIMBA SI LITERATURA ROMANA ISTORIA LITERATURII ROMANE - TEST GRILA
SPECII NARATIVE
Alexander Pope in literatura romana (1688 – 1744), Alexander Pope / V. Hugo / Voltaire / Cronicarii romani
Iuliu C
PERLUNGIRI ALE CLASICISMULUI, ALE ROMANTISMULUI IN LIRICA EMINESCIANA
MANIFESTARI ALE MULTILINGVISMULUI SI MULTICULTURALISMULUI IN ROMANIA CONTEMPORANA
MODERNISMUL NARATIV
Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata
Vasile Carlova, Inserare
Publicistica lui Arghezi – atitudine duplicitara fata de regim, o mare abilitate de a-si infasura aceste cedari in metafore