Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor


Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor


Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor

1. fior = infiorare, freamat, tremur; valmasaguri = valuri, involburari

2. Cratima leaga forma neaccentuata a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase, contribuind, prin evitarea hiatului, la pastrarea masurii si a rimului din vers.

3. S-a lovit la frunte.
In fruntea calaretilor se afla hatmanul insusi.
Privesc fruntile de piatra ale muntilor.

4. Tema efemeritatii fiintei, tema trecerii timpului, tema naturii; motivul rozelor, al tristetii, al mortii.

5. „valmasaguri de suspine”

6. Tristetea fata de trecerea timpului, nostalgia fata de vara, metafora a plenitudinii fiintei.

7. Respectand trasaturile specifice rondelului, „E vremea rozelor ce mor' se constituie intr-un refren, ce contribuie la muzicalitatea versurilor, principiu estetic fundamental al simbolistilor. Cadenta ritmica impecabila asigura o fluiditate desavarsita. Regasindu-se in toate cele trei strofe ale poeziei, versul amplasat atat la inceputul, cat si la sfarsitul poeziei se transforma in laitmotivul acesteia si sustine tema poeziei.

8. Ultima strofa ilustreaza deprimarea eului liric in fata conditiei efemere sugerata de „amurgu-ntristator' si de suspinele ce se manifesta in „valmasaguri'. Moartea, ca dezintegrare cosmica, este sugerata de metafora „marea noaptea care vine', prevestita de rozele care isi pleaca podoaba corolei. Personificarea florilor, ce „Duioase-si pleaca fruntea lor', amplifica tragismul starilor sufletesti ale fiintei umane coplesite de tristete din cauza trecerii lor efemere prin lumea materiala: „E vremea rozelor ce mor'. Metaforele „amurgu-ntristator” si „marea noaptea care vine” sunt simboluri ale mortii iminente, care va pogori peste intreaga fire si in fata acestui sfarsit inevitabil fiintele vremelnice – rozele, oamenii – nu pot decat sa-si plece fruntea.

9. Poezia lirica este o forma de poezie prin care autorul incearca sa transmita propriile sentimente si starea de spirit, modurile de expunere fiind monologul liric si descrierea. Cuvintele au sens conotativ, functie emotiva si estetica, rezultand un limbaj poetic expresiv, bogat in figuri de stil bazate pe sugestie. Se remarca, de asemenea, formulele artistice de factura ideatica, in intreaga poezie existand numai doua substantive concrete din lumea materiala: „roze' si „gradini', restul fiind din zona abstractului si definind stari interioare, din structura emotionala: „fior', „suspine'. Prezenta eului liric constituie de asemenea o trasatura a poeziei lirice, expunandu-si trairile prin prisma ideii centrale a poeziei, si anume a sentimentului efemeritatii.



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


PATUL LUI PROCUST – COMENTARIU – CAMIL PETRESCU
Visul unei nopti de iarna de Mihai Eminescu - prezentare generala
Elemente moderniste prefigurate de arta poetica argheziana
SPECII NARATIVE
Literatura – arta a cuvintului
Stilistica si limbaj - proza eminesciana
Fișa-suport GEORGE BACOVIA
Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata
MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
IN VREME DE RAZBOI I.L.CARAGIALE












loading...