Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
IN VREME DE RAZBOI I.L.CARAGIALE


IN VREME DE RAZBOI I.L.CARAGIALE




IN VREME DE RAZBOI

I.L.CARAGIALE

Nuvela 'In vreme de razboi 'a lui I.L.Caragiale a fost pusa sub emblema naturalismului datorita universului ei tematic-obsesia,nebunia ,visul.

Nuvela are trei capitole in care se urmareste cresterea obsesiei lui Stavrache pana la nebunie.Compozitia este astfel dramatica ,cu expozitiune,punct culminant si deznodamant.

In primul capitol sunt prezentate cele doua personaje principale,popa Iancu din Podeni ,capul unei bande de hoti si d-l Stavrache ,fratele sau ,negustor,proprietar al unor pravalii.



Aflam de asemenea ca regiunea era bantuita de talhari si ca in sfarsit acestia fusesera prinsi.Popa Iancu vine sa-i ceara fratelui ajutor si acum se descopera sursa misterioasa a averii preotului cat si faptul ca atacul asupra sa a fost inscenat.

D-l Stavrache il sfatuieste sa fuga,sa i se piarda urma si Popa Iancu se va alatura unui grup de voluntari ce mergeau spre front.Averea preotului va fi mostenita de d-l Stavrache .Hangiul isi pierde treptat linistea fiind framantat de gandul intoarcerii fratelui sau,desi o scrisoare il asigurase ca fratele sau a murit.

Capitolul al doilea urmareste cresterea obsesiei lui Stavrache.El este mereu chinuit de vedenia fratelui sau care ii apare sub infatisarea unui ocnas si a unui capitan.

Obsesiile sale sunt punctate de aceeasi intrebare pe care Iancu o pune razand ca un nebun:'Gandeai c-am murit,neica?'.Nici scrisoarea oficiala ,nici asigurarile avocatului nu-l mai pot linisti pe Stavrache .El este inrobit de patima averii.

In ultimul capitol are loc intalnirea reala a celor doi frati.Iancu venise sa-i ceara bani ,pentru ca ii cheltuise pe cei ai regimentului.

Inclestarea fizica si morala dintre cei doi este dramatica . Intr-o noapte cu viscol puternic ,Stavrache sfarseste prin a innebuni ,tintuit la podea de fratele sau si de un tovaras al acestuia.

Finalul nu este clar .Nu stim daca preotul se mai poate salva. Probabil deznodamantul va fi tragic si pentru el ,pentru ca raspunsul la intrebarea tovarasului sau este:'N-am noroc!'.

Din punct de vedere structural nuvela se desfasoara pe trei planuri :planul povestitorului,un plan dialogat si un altul al naturii.

Stavrache este un personaj tipic in construirea caruia se recunoaste factorul ereditar ce a determinat aparitia nebuniei.

In prim plan se situeaza relatarea de catre scriitor a faptelor.Astfel naratorul vorbeste despre banda de talhari ,despre 'calcarea' preotului de catre hoti,cat si despre alte intamplari.Povestitorul adopta un ton ironic ,abuziv, vorbind despre acestia :'popa Iancu a facut prostia sa ramana singur acasa','iacase oaspeti negri ' sau 'de mirare insa un lucru'.

In acest plan al povestitorului se realizeaza investigatia patologica conturandu-se figura lui Stavrache.

Stavrache este un tip rapace,lacomia de avere il dezumanizeaza.Dupa plecarea fratelui primeste o scrisoare de la acesta si acum se observa perfidia lui Stavrache:intai se arata bucuros de vestile primite ,ca apoi sa-si dea in vileag supararea(mototoleste scrisoarea).

Ironic,autorul indica drept ciudata teama avarului ca fratele se va intoarce.Stravache se framanta tot mai mult :'o sa indrazneasca sa se mai intoarca?'/'Dar daca indrzneste si se intoarce?'/'-O veni?n-o veni?'.

Scrisoarea cu slova straina (cu instiintarea mortii lui Iancu)ii da satisfactie .Stavrache joaca teatru ,'a plans mult ,mult,zdrobit de trista veste.Dar un barbat trebuie sa-si faca inima!Nu trebuie sa se lase coplesit asa de durere!'.El trece rapid de la ipocrita tristete ,la a actiona cat mai repede pentru a intra in posesia averii fratelui sau.

Analiza sentimentului de teama din sufletul lui Stavrache incepe prin ironia la adresa imposibilei intoarceri a fratelui altfel decat in vis,ironie rostita de avocatul la care hangiul se dusese sa se asigure de legimitatea intrarii in posesia averii.

Stavrache socotea suspecta moartea lui Iancu si de aceea el traieste terorizat de gandul ca fratele sau s-ar putea intoarce .Cosmarurile sunt din ce in ce mai frecvente.In timpul halucinatiei ,hangiul isi arata tot mai mult ura fata de Iancu:'Ticalosule!striga d-l Stavrache,ne-ai facut neamul de ras!sa piei sa nu te mai vad!Pleaca!Du-te inapoi de-ti ispaseste pacatele !'.




Trezit la realitate ,hangiul are o schimbare de ton:se inchina rugandu-se pentru odihna si sufletul raposatilor si-si ineaca necazul in bautura ceea ce are un efect comic datorita contradictiei dintre manifestari.

In a doua halucinatie ,Stavrache il ataca pe capitan fara nici un motiv.Autorul urmareste reactia organica de a ucide:hangiul strangea cu putere muschii gatului ,simtea cum se afunda beregata si se sfarama oasele. Prabusirea psihica dupa o astfel de inclestare este puternica. Stavrache cade intr-o stare de apatie .A doua zi se duce la preot sa-i faca 'sfestanie' acasa.

Drama lui Stavrache este provocata de lacomia lui ;inapoierea averii i se parea o adevarata catastrofa.

Intalnirea reala dintre cei doi frati este prilej de analiza a reactiilor filozofice ale lui Stavrache ,reactii ce indica starea dementiala in care a ajuns acesta.Pasajul incepe si se termina cu amutirea lui Stavrache: mai intai se afla in imposibilitatea rostirii unui cuvant,ramanand cu gura deschisa,apoi,in final ,dintii i se inclesteaza.In acelasi timp si gesturile sunt elocvente pentru starea sa :ochii clipira de cateva ori foarte iute apoi ramasera mari privind tinta;mainile voira sa se ridice ,dar cazura tepene de-a lungul trupului.

Stavrache se elibereaza treptat de groaza prin nebunie.El rade cand Iancu ii spune ca i-a scris despre moartea sa doar in gluma;paharul intins de Iancu il toarna peste barbie si in sfarsit ,linistit ,se duce la icoana,se inchina ,apoi se suie in pat strangandu-si genunchii.

Atingerea fratelui sau ii declanseaza nebunia .Avea acum chipul ingrozitor,parul valvoi, mainile inclestate ,gura plina de spuma roscata.

Scena este violenta. Stavrache ramane in cele din urma legat si cantand popeste .

Planul dialogat este surprins atat in real,cat si in halucinatiile lui Stavrache .Astfel intalnirea dintre hangiu si popa Iancu este realizata in dialoguri comprimate care presupun si gesturile febrile ale celui cuprins de teama.

In dialogul cu avocatul se releva starea de incordare a lui Stavrache .Propozitiile sunt scurte dar de o mare incarcatura emotionala. Teama de a nu pierde averea transpare din repeziciunea si insistenta intrebarilor lui Stavrache .

Dialogul cu fetita este tipic pentru oameni ca Stavrache, necinstiti ,avari, nemilosi. In sfarsit ,dialogul din final pregateste deznodamantul.

Cuprins de halucinatii, Stavrache aude intrebarea :'Gandeai c-am murit, neica?' sau i se pare a vorbi cu fratele venit de doua ori. Monologul interior al lui Stavrache subliniaza framantarile lui sufletesti, nelinistea si teama crescanda.

Al treilea plan este cel al naturii .Toate intamplarile se petrec noaptea -fie ca sunt reale ,fie ca sunt halucinatii. Natura este perceputa prin starea sufleteasca a eroului. Este pregnant elementul auditiv-picaturile de ploaie faceau un fel de cantare cu ciudate intelesuri; gandurile lui Stavrache sfaraie iute,in cercuri din ce in ce mai domoale si mai largi si cand gandul ultim nu mai putea fi urmarit omului i se pare ca aude un cantec de trambite. Noaptea cu ploaie sau viscol pregateste aparitiile preotului plecat ,marind starea de tensiune a lui Stavrache.

Nuvela 'In vreme de razboi' urmareste asadar un caz psihologic ,in contextul unui mediu social in care setea de avere are infuente negative asupra sufletului uman.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


MIHAI EMINECU - FAT -FRUMOS DIN LACRIMA
Romanul modern - influente poetice, Henry James - teoretician al romanului modern (1843 - 1916)
MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
MIC DICTIONAR DE TERMENI LITERARI
Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu
Prezinta constructia discursului narativ intr-o nuvela studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente n
Moara cu nooroc de Ioan Slavici comentariu
Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI - CAMIL PETRESCU - COMENTARIU
PATUL LUI PROCUST - COMENTARIU - CAMIL PETRESCU