Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
VALENTE DIDACTICE SI ESTETICE ALE TEXTELOR LITERARE UTILIZATE CA SUPORT DIDACTIC IN MANUALELE DE ABECEDAR SI DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA. ASPECTE METODOLOGICE ALE PREDARII LOR


VALENTE DIDACTICE SI ESTETICE ALE TEXTELOR LITERARE UTILIZATE CA SUPORT DIDACTIC IN MANUALELE DE ABECEDAR SI DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA. ASPECTE METODOLOGICE ALE PREDARII LOR




VALENTE DIDACTICE SI ESTETICE ALE TEXTELOR LITERARE UTILIZATE CA SUPORT DIDACTIC IN MANUALELE DE ABECEDAR SI DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA. ASPECTE METODOLOGICE ALE PREDARII LOR

  Obiectivul central al studiului limbii si al literaturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea competentelor elementare de comunicare, orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu textele literare si nonliterare, semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 - 10/11 ani. Se urmareste, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si de motivatii care vor incuraja si sprijini ulterior studiul limbii si al literaturii romane.




  Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, exprimandu-si ganduri, stari, sentimente, opinii, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitorului proces scolar.

  Formuland functiile si obiectivele principale ale limbii romane, se cuvine sa fie amintita, in primul rand, functia sa instrumentala, care se realizeaza in toate comportamentele limbii romane: citit - scris, citire, comunicare / compunere, dezvoltarea vorbirii, gramatica. Aceasta functie se realizeaza pe fondul dobandirii de catre elevi a unor cunostinte care sunt implicate in tehnicile muncii intelectuale. Ciclul primar nu are doar rolul de "alfabetizare" a copiilor. Chiar acest proces al alfabetizarii are la baza unele cunostinte care asigura constientizarea invatarii cititului si a scrisului. Pe langa aceste cunostinte, elevii patrund in mod sistematic, inca din clasa I, la toate activitatile de limba romana, in unele din tainele cunoasterii realitatii inconjuratoare. De aceea, o alta functie a limbii romane la ciclul primar o constituie functia informationala.

In clasa I, prin toate activitatile pregatitoare in vederea invatarii citirii si scrierii, prin continutul coloanelor de cuvinte si al textelor din abecedar, se asigura elemente ale functiei informative.

  Cunostintelor dobandite prin intermediul citirii li se adauga cele de limba, pe care elevii le invata la gramatica, si care constituie baza teoretica a exprimarii lor corecte. Gramatica solicita, prin evident efort intelectual, o puternica angajare a proceselor de cunoastere ale elevilor. De aceea, o alta functie a limbii romane este functia formativ - educativa.

  Formarea priceperilor si deprinderilor de citire, parcurge, in principiu, trei faze la elevul incepator:

a)      perceperea literelor si recunoasterea cuvintelor, denumita citire corecta (lectura literara);

b)      intelegerea continutului textelor si a mesajelor oferite de acestea, denumita citire constienta (lectura functionala);

c)      aprecierea valorii textelor si evaluarea informatiei obtinute din textul citit, denumita citire critica (lectura evaluativ-critica).

Literatura, chiar la nivelul la care este repartizata in manualele de citire de la ciclul primar, ii apropie pe copii de realitate, permite largi perspective catre cunoasterea altor forme ale realitatii. Lectura expresiva si metodele care-i fac pe elevi descoperitori ai unui imens tezaur de emotii si sentimente, vor impune in cele din urma literatura atentiei lor.

"A intelege literatura insemna a avea puterea de a raporta impresiile, trairile autorului la propria ta experienta de viata, a stabili legaturi nu numai cu cunostintele cunoscute, ci si cu emotiile, simtamintele pe care le-ai trait." [1]

Insusirea temeinica a limbii si literaturii romane, trezirea interesului pentru cunoasterea si intrebuintarea ei adecvata, reprezinta o sarcina didactica si are multiple valente estetice.

La clasa I, abecedarul, prin metoda fonetica analitico - stiintifica, ii familiarizeaza pe elevi cu cele mai eficiente tehnici si instrumente ale activitatii intelectuale - cititul si scrisul - pana la nivelul la care acestea sa constituie un mijloc de autoinstruire. Elevii parcurg doar o parte din etapele insusirii cititului care consta in familiarizarea lor cu sunetele si literele corespunzatoare, cu citirea silabelor, a cuvintelor, a propozitiilor si a unor texte de dimensiuni mici.

La varsta scolara mica, limba romana se invata cu usurinta. Curiozitatea copiilor fata de latura sonora a comunicarii reprezinta probabil impulsul interior care determina asemenea rezultate in insusirea limbii. Aceasta atitudine fata de limba trebuie sa stea la baza actiunilor desfasurate la orele de limba romana, incepand chiar dim primul an de scoala.

In studiul integrat al limbii romane in clasele primare sunt utilizate strategii didactice diverse: exercitiul, exercitiul - joc, conversatia, explicatia, observarea, jocul didactic, povestirea, dramatizarea, problematizarea, descoperirea, etc. Lectia trebuie sa aiba un impact deosebit asupra invatarii si dezvoltarii creativitatii elevilor. In general, antrenarea copiilor in activitati directe si variate, corespunzatoare varstei lor, constituie calea care duce la formarea si afirmarea personalitatilor creative.

La clasele II - IV, lectura explicativa - ca metoda de baza - va fi utilizata, in mod creator, in functie de specificul fiecarui text, de genul literar caruia ii apartine, astfel incat sa li se formeze elevilor deprinderea de a folosi diverse tehnici ale activitatii cu manualul, ca mijloc de a invata independent.





Studiul literaturii in ciclul primar este grupat in trei forme de realizare:

  1. texte de citire studiate prin manualele de citire ale fiecarei clase;
  2. texte de lectura (intercalete intre textele de citire sau fixate la sfarsitul manualului de citire);
  3. lecturi suplimentare extrascolare prevazute in lista programei scolare, grupate pentru fiecare clasa de studiu a ciclului primar, pentru a fi citite si cunoscute de elevi.

Explorarea textelor literare in ciclul primar, arata, prin specificul lor, frumusetea acestora.

"Cum frumosul este un fenomen estetic, fluid, multifunctional si mereu activ ca nazuinta a spiritului uman catre armonie, perfectiune si multumire sufleteasca, consideram ca este pretentios, daca nu chiar riscant, sa luam ca referinta din punct de vedere pedagogic optiunea pentru una sau alta dintre formele sub care s-a cautat sa fie definit."[2]

Aceasta forma a educatiei are ca obiect comportamentul uman estetic si artistic, pentru a carui explicare apelam la doua limbaje specifice:

  • limbajul estetic, compus dintr-un nucleu al sau de termeni - frumosul, sublimul, uratul, tragicul, comicul, etc., si
  • limbajul artistic, referitor la fenomenul artei in contextul unor sisteme socio-cilturale.

Prima etapa in realizarea scopurilor educatiei estetice se indreapta spre dezvoltarea sensibilitatii estetice si artistice a copilului (sensibilitatea ochiului, a urechii, a mainii, a miscarii), a capacitatii de a recepta, intelege, si interpreta opera de arta, precum si a deprinderii perceptive de a privi, a asculta, a citi diferite forme artistice.

Aceasta etapa face trimitere la crearea unor situatii pedagogice persuisive din punctul de vedere al mediului familial si al mediului pedagogic, in speta implicarea unora dintre disciplinele de invatamant in dezvoltarea comportamentului estetic si artistic al elevilor.

Revenind acum la frumusetea textului literar autentic, fie ca este narativ sau descriptiv, trebuie sa stim sa speculam trairile adevarate ale copilului, pentru ca intotdeauna, si este stiut acest lucru, copilul are trairi mult mai intense in fata textului artistic, decat in fata celui stiintific. Acest lucru se observa cu usurinta pe chipul lui si este dovedit si de concentrarea si linistea care se lasa asupra clasei in timpul lecturii.

Sublimul trebuie cautat in text, si de multe ori elevii sunt cei care il gasesc fara prea multe indicatii. Este pasajul care contine cel mai tulburator mesaj, care ofera cele mai intense trairi, intruchiparea perfectiunii sau a desavarsirii. Insistand pe aceasta, putem sa credem ca mesajul lecturii va fi mai bine inteles si vom observa chiar modificari importante in comportamentul lor. Iata cateva exemple de identificare a sublimului in lecturile intalnite in ciclul primar:

"Mama il priveste, si-n sufletul ei de fugarnica incolteste un simtamant staruitor de mila pentru fiinta frageda careia i-a dat viata, pe care a hranit-o cu laptele ei, dar de care trebuia sa se desparta chiar azi, caci vremea intarcatului venise de mult inca." (Emil Garleanu - "Caprioara")

"Cea dintai raza de soare s-a impletit pe dansa ca o sarma de aur, facand-o sa tremure de fericirea unei asemenea atingeri." (Emil Garleanu - "Frunza")

"In mine patrunse o infiorare calda, ca totdeauna cand se pregatea domnu' Trandafir sa citeasca ceva." (Mihail Sadoveanu - "Cheia")

"Blana calda era iarasi langa el, langa el izvorul de lapte; si o laba moale si matasoasa il alinta si il apropia de piept. Intelegea ca s-a intors faptura cea mare si buna care-l ocrotea. Incerca si el sa-i linga botul cu recunostinta. Dar ce stangaci si prostut mai era!"

(Cezar Petrescu - "Fram, ursul polar")

O prima valenta estetica a textelor rezulta din varietatea si interferenta modurilor de expunere folosite: epic, dramatic si liric. Acestea sunt modalitati sensibile de prezentare a realitatii cu care copilul vine (si prin literatura) tot mai mult in contact, si au o functie formativa pentru sensibilitatea si gandirea lui.




Intr-o prima faza a varstei sale, caracterizata indeosebi prin plasticitatea gandirii si a sensibilitatii, agreaza textele insotite de ilustratii, apoi pe cele literare, construite pe un fir epic simplu, dar coerent si gradat, sau contruite pe dialog, precum povestea. In cea de-a doua faza de varsta, copilul se manifesta mai sensibil fata de textele de factura lirica.

Pentru adoptarea unei metodologii corespunzatoare, se impune diferentierea dintre liric, epic si dramatic, cunoscut fiind faptul ca genurile literare sunt modurile de reflectare artistica a vietii umane. Daca in cadrul genului liric prezenta scriitorului este directa, in genul epic, aceasta prezenta directa alterneaza cu cea indirecta, se realizeaza prin intermediul unor personaje, iar in cadrul genului dramatic, in prim - plan apar personajele. Invatatorul va tine seama atat de inerferenta genurilor, cat si de aspectele metodologice ale lectiilor.

In predarea poeziei "Revedere" de Mihai Eminescu, la clasa a III-a (ora de lectura), convorbirea introductiva trebuie sa anticipeze atmosfera, climatul emotiv, pentru ca apoi, prin mijlocirea dialogului, elevii sa receptioneze mesajul artistic al poeziei, semnificatiile acesteia. Sentimentele sunt exprimate in mod diect, prin dialogul dintre poet si codru. Cu ajutorul intrebarilor, elevii sunt condusi catre o interpretare corecta, care sa tina seama de caracterul liric al acestei frumoase creatii eminesciene.

Versurile semnificative sunt memorate, si astfel se cultiva elevilor gustul pentru frumos, pentru expresiile cu sens figurat, cu bogate valente expresive, pe cale practic - operationala. Se parcurge astfel o prima treapta in contactul elevului cu textul literar apartinand unor genuri si specii literare deosebite.

Dintre speciile genului epic sunt incluse in manualele claselor II - IV povestirea, legenda, basmul, care impun in interpretare adoptarea unor metode si procedee adecvate. Povestirea "Mos Ion Roata si voda Cuza" din manualul de clasa a IV-a, este incadrata, de regula, intr-o schema stereotipica, fara a se tine seama de specificul creatiei lui Creanga.

Avand in vedere faptul ca elevii sunt in clasa a IV-a, au ca sarcina de studiu sa citeasca in prealabil lectura. In clasa se ca reveni asupra ei, printr-o citire expresiva. Aceasta presupune adoptarea unei intonatii corespunzatoare, cu respectarea pauzelor logice, psihologice si gramaticale, in scopul sensibilizarii elevilor. Numai printr-o receptare treptata a textului se poate ajunge la descifrarea semnificatiilor acestuia, a mesajului artistic in ansamblu.

Manualele contin texte narative cu incarcatura afectiva deosebita. Etapele analizei unui asemenea text se ordoneaza astfel: Urmarim ca atunci cand elevul asculta sau citeste textul sa fie pregatit sa-l inteleaga bine si sa beneficieze de incarcatura afectiva a acestuia. Pentru aceasta, inainte de citirea textului, invatatorul realizeaza cu elevii un dialog despre personaje, despre intamplari asemanatoare, in care foloseste si explica expresiile si cuvintele noi. In urma acestor actiuni bine organizate, elevului nu-i mai ramane decat sa asculte cu atentie textul si sa-l patrunda in continut.

Noile programe de limba romana cuprind si obiective referitoare la descoperirea valorii artistice a operei literare. Se poate atinge aceasta performanta, daca nu se exagereaza, incepand cu clasa a II-a. Daca intr-un text se intalneste un epitet, el trebuie evidentat si analizat fara a i se folosi denumirea.

Predilectia constanta a copilului pentru modul de expunere mixt, epico-dramatic, implica subiecte cu conflicte si actiuni antrenante, cu o desfasurare bogata (primejdia, suspansul, senzationalul, fantasticul) si cu un deznodamant satisfacator in ce-l priveste pe eroul pozitiv. Aceasta reprezinta o a doua valenta estetica, evidenta la orice pas. ("Fat Frumos - din - Lacrima" - Mihai Eminescu)

Uneori, destinul trist si tragic al eroilor indragiti tulbura gandirea si sensibilitatea copilului, care, in procesul de intelegere a faptelor, intra intr-o neliniste intelectuala si afectiva. ("Puiul" de I. Al. Bratescu - Voinesti)

Lectura interpretativa a poeziei "Limba noastra" de Alexe Mateevici (clasa  a III-a), va pune accent pe forta de sugestie a imaginilor poetice prin care autorul isi exprima admiratia si dragostea pentru limba romana, considerata pe rand "o comoara", "foc ce arde", "numai cantec", "doina dorurilor noastre", "graiul painii", "un sirag de piatra rara".

Asocierea imaginilor din natura cu sentimentele de bucurie sau de trisete, de admiratie si de nostagie, genereaza sensul figurat al cuvintelor, prin intermediul epitetelor, comparatiilor, repetitiilor, metaforelor, personificarii, iar muzicalitatea asigurata de rima si masura este amplificata de imaginile auditive.

Portretele in versuri ("Bunica" de St. O. Iosif) si in proza ("Bunicul" de B St. Delavrancea) impresioneaza prin sugerarea trasaturilor fizice si morale ale personajelor pe fondul emotiilor si amintirilor autorilor.

Sensibilitatea elevului pentru frumos este observata foarte des in orele de limba si lietratura romana. Copilul este curios si nerabdator de a cunoaste lumea si de a se orienta in ea. Literatura ii poate satisface aceasta pornire.

In acest sens, "Fat - Frumos - din - Lacrima" de Mihai Eminescu, "Aminturi din copilarie" de Ion Creanga, "Dumbrava minunata" de Mihail Sadoveanu, "Curtea cu jucarii" si "Prisaca" de Tudor Arghezi, "Din lumea celor care nu cuvanta" de Emil Garleanu, "Pacalici si Tandalet" de Nicolae Labis, "Povesti" de fratii Grimm, Charles Parrault, poeziile despre anotimpuri de Octavian Goga, Stefan Octavian Iosif, Vasile Alecsandri, George Cosbuc, sunt doar cateva exemple semnificative.



In formarea deprinderilor de lectura un rol deosebit de important il are intreaga strategie adaptata de invatator pentru sensibilizarea micilor cititori, care se identifica cu personajele din creatiile citite, traiesc alaturi de ele bucuriile si durerile acestora. Astfel, in "Dumbrava minunata" de Mihail Sadoeanu, prin dialogul purtat cu elevii, se va scoate in evidenta, concomitent cu drama fetitei orfane tiranizata de mama vitrega, si "imparatia minunilor" din feerica dumbrava a Buciumenilor, pe care o strabate Lizuca insotita de prietenul ei, Patrocle. Relevarea unor imagini vizuale, auditive, motorii, sunt doar cateva modalitati de cultivare a gustului pentru lectura, de sensibilizare in fata frumusetilor naturii patriei, in fata peisajului autohton.

In "Dumbrava minunata", invatatorul va insista asupra alternantei dintre imaginile  care oglindesc:

a)      o natura picturala, vazuta in dimensiuni obisnuite: "Era in juru-le tacere si singuratate, s-o lumina dulce se cernea printre crengile salciilor";

b)      o natura transfigurata de imaginatia copilului: ".in lumina verzuie, fara zgomot, o usa de cremene se misca si se dadu la o parte si din intuneric de pestera aparu minunata aratare".

Scolarii sunt indrumati sa descopere si sa transcrie pasaje care dezvaluie universul vizual: "se vedeau in poiene viorele, toporasi si ciubotica cucului"; olfactiv: "adiau miresme calde de cimbrusor si ceara", si sonor: "izvoarele susurau mai dulce", "un greierus incepu sa taraie melancolic".

Elevii vor ajunge la concluzia ca Lizuca este integrata acestei lumi mirifice, dezvaluindu-si frumusetea morala, puritatea si delicatetea sufleteasca.

O alta cerinta este aceea de a transcrie fragmentul in care apare portretul Lizucai, schitat de scriitor. Alte fragmente, selectionate de invatator, pot fi valorificate in realizarea de compuneri cu inceput dat.

Literatura pentru copii nu ar fi implinita daca, in cadrul ei, nu ar releva prezenta principalelor categorii estetice: frumosul, uratul, sublimul, grotescul, comicul, tragicul, miraculosul, monstruosul, etc. Imnul si oda - pentru ipostaze ale sublimului, povestirile satirice, din viata animalelor, snoavele sau schitele caragialiene - pentru ipostaze ale comicului, ori basmul cu mai cunoscutul cuplu antagonist Fat - Frumos si Zmeul - ca ipostaze ale frumosului si respectiv uratului, sunt doar cateva din exemplele semnificative.

Un aspect insemnat in planul expresivitatii, mai caracteristic literaturii pentru copii, este ansamblul de manifestari expresive, respectiv corelarea mijloacelor literare cu cele ale muzicii, artelor plastice si teatrului.

Valentele estetice prezentate probeaza indubitabil ca operei literare pentru copii i se pot atribui calitatile operei in general, ca literatura pentru copii nu este mai prejos in plan valoric decat marea literatura, ca este o componenta artistica, interesand deopotriva pe adulti - din care nu piere nicicand amintirea copilariei.



[1] Ion Serdean - "Metodica predarii limbii romane la clasele I - IV", E.D.P., Bucuresti, 1991

[2] Marin Calin - "Teoria educatiei", Ed. All, Bucuresti, 1996, pag. 127




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


PROIECT DIDACTIC CLASA: a XI-a CHIMIE - COMPUSI CARBONILICI
Situatiile de criza educationala in clasa de elevi
Proiect de tehnologie didactica
PROIECT DE LECTIE CLASA A - VI -A Educatie plastica - Fluture
NOILE EDUCATII
VALENTE DIDACTICE SI ESTETICE ALE TEXTELOR LITERARE UTILIZATE CA SUPORT DIDACTIC IN MANUALELE DE ABECEDAR SI DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA. ASPECTE ME
ACTIVITATI IN PARTENERIAT
MICUL SCOLAR, VIITORUL AGRONOM ISCUSIT!
Proiect Didactic Abilitati practice, Educatie Muzicala
Test secvential:Unitatea de invatare Relieful- Muntii Carpati Disciplina GEOGRAFIE Clasa a VIII-a












loading...