Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
Analiza echilibrului financiar la S.C. ANTILOPA S.A.


Analiza echilibrului financiar la S.C. ANTILOPA S.A.




2.1 PREZENTAREA GENERALA A S.C. ANTILOPA S.A.

Societatea "ANTILOPA" S.A. Bucuresti este una din marile fabrici de incaltaminte care isi are originea inca din anii 1930 cand functiona ca societate privata sub denumirea de "DRATA" (patron Dragos Tatu) care avea 23 de lucratori.



Prin 1948 a fost nationalizata si a functionat sub denumirea de Stefan Gheorghiu, perioada in care a ajuns la 250 lucratori si producea pantofi din textile.

In 1960 statul a demolat vechile ateliere si a construit pe vechile terenuri actuala fabrica a carei constructii s-a definitivat in 1963 si a fost denumita "PROGRESUL" Bucuresti ajungand prin mai multe etape de punere in functiune la 16 ateliere, in care lucrau 2.500 de muncitori, gama sortimentala extinzandu-se de data aceasta la incaltaminte de toate tipurile atat din piele cat si din inlocuitor.

Incepand din 1973 fabrica producea in doua schimburi circa 2 milioane de perechi de an. Odata cu aceasta extindere a crescut si ponderea exportului la circa 60-70 % din productie in principal cu destinatia URSS, SUA si FRANTA.

Din 1974 se construieste unitatea a doua sub denumirea de  PREFIN  si care producea semifabricate pentru partea de jos a incaltamintei (tocuri, branturi) din care circa 80% pentru  PROGRESUL . Se mai construiesc inca 4 benzi de productie incaltaminte, fabrica primeste semifabricatele, se inlocuiesc talpile injectate atat din cauciuc cat si din polioretan si creste productia ajungand la 3 - 3,5 milioane pe an. Cu acest prilej fabrica isi produce incaltaminte sub 2 marci :

      Pentru intern - Marca  ANTILOPA 

      Pentru extern in special URSS - Marca  TOMIS 3 

Dupa 1989 odata cu transformarile sociale si in baza Legii 31/1990, fabrica se reorganizeaza si isi schimba denumirea in S.C.  ANTILOPA  S.A, societate cu capital integral de stat, cu sediul stabilit in Romania, municipiul Bucuresti, Soseaua Dudesti - Pantelimon nr. 44, sector 3, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J 40/88/1991 reprezentata prin presedintele consiliului de administratie.

Trece prin mai multe etape de restructurare printre care :

      Reducerea activitatii unitatii de semifabricate ;

      In locul acesteia se reamplaseaza 5 ateliere de cusut fete ;

      Dispare schimbul 3 si schimbul 2 de la atelierele tras-finisat, ca urmare a cresterii complexitatii fetelor si a incaltamintei prelucrate;

      In ultimii ani au loc investitii masive : sunt inlocuite vechile masini care datau din 1963-1964 de origine ceha, cu masini performante de origine germana, engleza si italiana.

Productia se stabilizeaza intre 2 - 2,3 milioane de perechi pe an din care ponderea exportului se modifica de la an la an ajungandu-se la 90 - 95%, reducandu-se productia pentru intern ca urmare a reducerii cererii de pe piata interna.

Se schimba si structura pietei pentru export : piata URSS dispare fiind inlocuita cu piata italiana, piata Anglei si mai putin pentru SUA, Germania si Franta.

Are loc si restructurarea sistemului de productie in sensul ca se realizeaza incaltaminte mai mult cu materialul clientului, asa numita productie in  lohn  .

Fabrica era condusa de un consiliu de administratie format din reprezentanti ai F.P.S. si F.P.P. In 1995 ca urmare a actiunii salariatilor are loc privatizarea societatii in conditiile in care se stabileste ca P.A.S.-ul sa cumpere intreg pachetul de actiuni atat de la F.P.S. cat si de la F.P.P.

In aceste conditii actionarii intocmesc un nou contract de asociere si un nou statut in care cele 42159 de actiuni revin angajatilor sub anumite procente, din care circa 45 de procente apartinand unui numar de 5 persoane iar 20 de procente sefilor de serviciu si maestrii iar restul actiunilor fiind la 1600 de salariati sau fosti salariati, o actiune avand pretul de 185 000 lei.

Ca urmare a noii forme juridice, a statutului si a contractului de asociere se mentin adresa, obiectul de activitate dar se schimba forma de proprietate a actionariatului, formele de conducere si administratie.

Nr. crt.

Denumire actionari

Numar actiuni

1

Conducerea Societatii

18 972

2

Sefi servicii + maestrii

8 431

3

Aproximativ 1600 de muncitori

14 756

Total

42 159

Figura 2.1. Structura actionariatului la S.C. Antilopa S.A. :

2.1.1 Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate este proiectarea - producerea si comercializarea de incaltaminte, semifabricate pentru incaltaminte, produse injectate, articole de marochinarie, articole de protectie, activitate de import- export.

Dintre obiectele secundare de activitate cele mai importante sunt:

    comercializarea cu amanuntul a produselor prin magazine, piete, targuri sau in incinta societatii;

    executarea si comercializarea de piese de schimb si matrite;

    executarea de reparatii incaltaminte;

    organizarea unei retele proprii de vanzare - cumparare - depozitare a marfurilor romanesti sau straine in sistem en-gros sau en-detail, din consignatie, comert ambulant, stradal, in piete, in targuri;

    import - export de marfuri, reexport, tranzit, comision la orice produse din obiectul de activitate, independente sau in contrapartida;

    prestari servicii, intermedieri, tranzactii, comisionare, reprezentare, depozitari, inchirieri;

    transport de marfuri si de persoane intern si international cu mijloace de transport proprii sau inchiriate;

    prestari servicii internationale, asistenta tehnica si comerciala, operatiuni comerciale specifice zonelor libere, intermediere intre parteneri romani si straini, lohn, leasing;

    participarea la burse de produse si valori;

    prestari service in domeniul vamal (vamuire), activitati de contabilitate, oficiul de calcul;

    obiectul de activitate nu va putea fi modificat cel putin 8 ani de la data semnarii contractului de vanzare - cumparare nr. 381/18.07.1994, incheiat cu F.P.S.

2.1.2 Organizarea structurala

S.C.  ANTILOPA  S.A. este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legile Romane, cu prevederile contractului si statutului.

Durata de functionare a societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului.

Capitalul social a fost de 2.268.828.744 lei, impartit in 42.159 actiuni nominative.

Capitalul social al S.C.  ANTILOPA  S.A.Bucuresti a fost modificat si este in prezent de 14.846.165.000 ROL.

Structura de conducere a S.C. Antilopa S.A. este formata din :

A)    Adunarea Generala a Actionarilor

B)     Consiliul de Administratie

C)    Directorul General

D)    Directorii executivi : directorul tehnic - productie, directorul economic, directorul comercial, directorul import - export.

Relatiile care apar intre componentele structurii de conducere sunt de 3 feluri: relatii de subordonare, relatii de colaborare (intre sefii de serviciu, birouri, sefi de sectii) si relatii functionale (intre ocupantii posturilor de conducere).

Personalul de executie este impartit in 2 categorii:

      partea economica, formata din contabili, statisticieni, economisti.

    partea industriala, formata din ingineri si tehnicieni.

Piete de desfacere:

1.      PIATA EXTERNA : 75% din activitate

Principalele produse cu destinatia  export  :

-   incaltaminte finita : 2 milioane perechi/an (lohn)

-   fete incaltaminte : 0,4 milioane perechi/an

2. PIATA INTERNA : 25 % din activitate

Se produc circa 200 000 perechi/an incaltaminte din piele.

Sortimente : pantofi, sandale, ghete, cizme.

Principalele produse din import : piele naturala, talpi.

Relatii bancare:

        B.R.D.

        FINANSBANK

2.1.3 Mediul concurential

Clientii: dintre clientii mai importanti fac parte:

a)      Firmele straine exportatoare :

      Societatea Antonini din Italia

      Societatea Adelchi din Italia

      Societatea Effegi Stzle din Italia

      Societatea M.S.I. din Austria

      Societatea Romanini din Italia

      Societatea A&M din Spania

      Societatea Aldi din Turcia

      Societatea Leonardo din Italia

      Societatea Lizely din Ungaria

      Societatea IGI din Italia

      Societatea PRIMIGI din Italia

      Societatea Elefanten din Italia

      Societatea Orion din Italia

    Societatea GIN din Italia

b)      Firmele de desfacere in intern:

      S.C. Lion Comprodimex S.R.L. Bucuresti

      S.C. Amexim 93 S.R.L. Bucuresti

      S.C. K 1 S.R.L. Bucuresti

      S.C. Carmen S.A. Bucuresti

      S.C. Alcazi S.R.L. Iasi

      S.C. Antilo Trading S.R.L. Bacau

      S.C. Selgros Cash & Carry S.R.L.

      S.C. Metro S.R.L. Bucuresti

      S.C. Infarm S.R.L. Bucuresti

    S.C. Semnal S.R.L. Bucuresti

Furnizorii: Volumul mare de productie cat si diversitatea productiei implica si un bun sistem de organizare a aprovizionarii. Faptul ca 90 - 95 % din programul de productie este destinat exportului in lohn usureaza in oarecare masura sarcina aprovizionarii in sensul ca multe din sarcinile de aprovizionare revin clientilor.

In cadrul societatii Antilopa S.A., sarcina aprovizionarii ritmice a productiei cu materiale de la clienti (lohn) revine compartimentului de export. Acest compartiment, in baza contractelor incheiate cu clientii beneficiari, primeste de la acestia programele cu termenele, comenzile, modelele si esalonarea pe saptamani a nivelului productiei.

Desigur sunt situatii cand clientul lasa fabricii sarcina aprovizionarii, contra cost sau in pret a unor materiale si atunci societatea va cauta furnizorii care sa livreze aceste materiale. Societatea dispune de o lista cu furnizorii, materialele care le produc, precum si cu preturile practicate.

Cativa din acesti furnizori sunt:

      Cutii de carton: ROMCarton.

      Solutii de lipit talpi si fete: Eficient, Savinesti.

      Benzine si substante pentru dizolvare: ROMPetrol.

      Talpi: Ronic, Elda Moda, Magic.

      Piei, branturi, captuseli: Pelmark.

      Piele: Taro-Com Impex, Tamiv Brasov, Agnita.

      Ata: Favil Ramnicu-Valcea.

    Sireturi: Aura Oradea.

Figura 2.2. Ponderea furnizorilor

Concurentii: Dintre cei mai seriosi competitori putem sa enumeram : S.C. Pionierul S.A., Flaros Bucuresti, Tino Brasov, Valceana Ramnicu-Valcea, Ardeleana Alba Iulia, Arta Oradea, Straduinta Suceava.

2.2 Analiza patrimoniala cu ajutorul ratelor de structura

Analiza structurii patrimoniale sau analiza pe verticala a bilantului vizeaza urmatoarele obiective:[1]

t     stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

t  evidentierea principalelor mutatii calitative in starea mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social

t     aprecierea starii patrimoniale si financiare

t     fundamentarea politicii si strategiei financiare

Analiza economica este o componenta a analizei fenomenelor si proceselor ce se desfasoara in natura si societate, care vizeaza fenomenele ce au loc in mediul economic. Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute. Esentialul in analiza economica il constituie luarea in considerare a relatiilor structural-functionale si a celor cauza - efect.

Analiza financiara ca si o componenta a analizei fundamentale presupune o examinare a bilantului, conturilor anuale, a pozitiei pe piata si a perspectivelor unei intreprinderi in contextul macroeconomic, a sectoarelor si ramurilor economice.

Analiza financiara a bilantului contabil serveste reflectarii echilibrului financiar scurt si lung sub doua aspecte si anume: modul cum s-a realizat si consecintele in planul solvabilitatii, lichiditatii si riscul de neplata al intreprinderii.

Profesorul Iacob Petru Pantea, este de parere ca ' analiza financiara valorifica datele bilantului contabil sub forma a trei abordari specifice, dupa cum urmeaza: analiza bilantului propriu-zis, analiza pe baza contului de profit si pierdere si analiza combinata'[2].

Analiza financiara pe baza bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt.

Analiza financiara evidentiaza performanta agentului economic in termeni de rentabilitate si risc, performante cu care s-a incheiat exercitiul anterior si care va incepe altul.

2.2.1 Analiza ratelor de structura a activului bilantier

Ratele de structura[3] se determina fie ca ponderi ale grupelor de activ sau de pasiv in totalul activului sau a pasivului bilantier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul fiecarei grupe.

Ratele de structura a activului bilantier se grupeaza in:

F     rata generala a imobilizarilor

F     rata generala a activelor circulante, care se descompune in:

        rata stocurilor

        rata creantelor

        rata trezoreriei

F  rata cheltuielilor in avans

a) Rata generala a imobilizarilor (RI) evidentiaza ponderea pe care imobilizarile o detin in totalul patrimoniului unitatii economice. Rata imobilizarilor se determina ca un raport procentual intre valoarea net contabila a imobilizarilor patrimoniale (AI) si activul bilantier (AB), astfel:

O sporire a ratei imobilizarilor, comparativ cu inceputul exercitiului financiar, semnifica o consolidare a infrastructurii firmei si pe aceasta baza are loc sporirea credibilitatii firmei in fata investitorilor si a creditorilor. O diminuare a ratei imobilizarilor inseamna fie o recuperare a investitiei initiale, fie o neangajare a firmei in programe de investitii.

Analizand situatia din bilantul anilor 2006, 2007, 2008 la S.C. ANTILOPA S.A. rata generala a imobilizarilor este urmatoarea:

In perioada analizata, rata generala a imobilizarilor inregistreaza o tendinta de diminuare relativ constanta, datorata in cea mai mare parte nerealizarii in totalitate a planurilor de investitii prevazute a se efectua. Ca valori procentuale, activele imobilizate reprezinta o pondere relativ insemnata din totalul activului bilantier, ceea ce denota o consolidare a infrastructurii societatii comerciale, iar pe de alta parte o nemobilizare insemnata a resurselor firmei.

Rata imobilizarilor se descompune in trei segmente:

      i.        rata imobilizarilor necorporale (RIN)

     ii.        rata imobilizarilor corporale (RIC)

   iii.        rata imobilizarilor financiare (RIF)

i) Rata imobilizarilor necorporale (RIN) exprima ponderea pe care aceasta categorie o are in totalul imobilizarilor (Active necorporale/Active imobilizate):

Sporirea valorii acestui indicator semnifica fie o expansiune comerciala, fie o perfectionare a sistemului informational economic, fie o consolidare a cercetarii stiintifice in domeniul in care firma isi desfasoara activitatea.

Imobilizarile necorporale ale SC ANTILOPA SA sunt de natura "alte imobilizari necorporale" si reprezinta soft-ul de retea achizitionat conform legislatiei in vigoare privind drepturile de autor. Rata imobilizarilor necorporale este destul de scazuta si constanta, agentul economic avand o activitate consolidata in timp.

ii) Rata imobilizarilor corporale (RIC) evidentiaza ponderea pe care valoarea net contabila a acestei categorii o detine in totalul imobilizarilor (Active corporale/Active imobilizate):

O sporire a valorii acestei rate constituie calea principala de angajare de noi credite comerciale. Diminuarea valorii indicatorului poate insemna o restrangere a gajului comercial.

In perioada 2006 - 2008, situatia ratelor imobilizarilor corporale se prezinta:

Imobilizarile corporale detin o pondere ridicata in total active imobilizate, aceasta pondere pastrandu-se in limite constante, cu o usoara tendinta de reducere a acestora. O rata ridicata a imobilizarilor corporale semnifica principala garantie de angajare de credite in caz de necesitate.

Marimea acestui indicator caracterizeaza natura activitatii societatii comerciale care necesita cladiri, echipamente tehnologice, terenuri proprii, mijloace de transport pentru o desfasurare normala a activitatii de productie.

Rata imobilizarilor corporale masoara capacitatea agentului economic de a rezista in cazul unor crize si de a se adapta la schimbari bruste ale tehnicii. O rata ridicata face dificila conversia activelor agentului economic in disponibilitati.

iii) Rata imobilizarilor financiare (RIF) pune in evidenta ponderea pe care relatiile financiar-patrimoniale externe le au in totalul activelor imobilizate (Active financiare/Active imobilizate):

O sporire a acestei rate semnifica o expansiune a mecanismelor financiare cu terte firme. Diminuarea indicatorului inseamna de fapt neangajarea firmei in operatiuni de capital.

Avand in vedere datele din bilantul anilor 2006, 2007 si 2008, ratele imobilizarilor financiare sunt:


Rata imobilizarilor financiare mica (0,887% in 2006, 0,869% in 2007, respectiv 1,172% in 2008) semnifica angajarea intr-o mica masura a firmei in operatiuni cu capital. In cazul SC ANTILOPA SA, imobilizarile financiare reprezinta aport la capitalul social al altor societati.

b) Rata generala a activelor circulante (RAC) evidentiaza ponderea acestor categorii in totalul activului bilantier:

O crestere a nivelului indicatorului comparativ cu inceputul exercitiului financiar poate insemna fie o incetinire a procesului productiv sau a derularii afacerii (prin sporirea stocurilor), fie o accelerare a vanzarilor prin acordarea unui credit comercial pe o perioada mai indelungata sau o consolidare a lichiditatii imediate a agentului economic.

La SC ANTILOPA SA situatia ratei pentru anii 2006, 2007, 2008 este:

Rata inregistreaza o crestere de la 47,23% in anul 2006 la 53,71% in anul 2007, respectiv 60,59% in 2008, crestere ce se explica prin faptul ca preturile de achizitie la stocurile de semifabricate ce provin din import sunt superioare de la an la an, datorita modificarilor de curs valutar.

Pentru identificarea cauzelor care au condus la aceasta situatie se impune adancirea analizei acestui indicator pe componentele sale, si anume:

                     i.       rata stocurilor (RS)

                   ii.       rata creantelor (RCR)

                  iii.       rata trezoreriei (RTR)

i) Rata stocurilor (RS) se determina ca un raport procentual intre stocurile existente in unitatea economica la un moment dat si activele circulante ale acesteia





O crestere a acestui indicator determina fie dilatarea ciclului productiv, fie cresterea productiei pe stoc, fie sporirea stocului de marfuri si ambalaje din unitate.

Rata stocurilor pentru anii 2006, 2007, 2008 a avut urmatoarea evolutie:

Rata inregistreaza o scadere de la 48,618% in anul 2006 la 43,784% in anul 2007 si din nou o scadere pana la valoarea de 43,573% inregistrata in anul 2008, aceasta tendinta fiind determinata de modificarea preturilor de achizitie datorata diferentei de curs valutar.

Scaderea inregistrata s-a datorat unei mai bune desfaceri a produselor, de micsorarea preturilor de achizitie la semifabricatele achizitionate din import iar pe de alta parte datorita unei cresteri a cererii de produse cuprinse in oferta ANTILOPA.

ii) Rata creantelor (RCR) se calculeaza ca un raport procentual intre creantele neincasate si activele circulante existente in unitate la un moment dat:

O crestere a valorii acestei rate semnifica pe de o parte o intensificare a relatiilor comerciale cu clientii, iar pe de alta parte, o imobilizare de lichiditati.

Rata creantelor la SC ANTILOPA SA se prezinta astfel:

Rata creantelor prezinta valori mari si relativ constante ceea ce semnifica o imobilizare monetara destul de mare datorata unor clienti rau platnici sau din diferite alte motive. Aprofundarea analizei creantelor are loc din punct de vedere al naturii creantelor (clienti), al certitudinii incasarii lor si al termenului de realizare pe baza datelor prezentate in anexa 3 a bilantului contabil: "Situatia creantelor si a datoriilor".

iii) Rata trezoreriei (RTR) se determina ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti, valorile existente in casierie la un moment dat si plasamentele pe scurta durata si activele circulante ale societatii comerciale:

O sporire a nivelului indicatorului semnifica o intarire a capacitatii de plata a firmei, precum si a rentabilitatii sale monetare.

Aceasta rata in anii 2006, 2007, 2008 a fost :

In anul 2006, agentul economic analizat prezinta o rata de 2,464% ce semnifica o criza de lichiditati necesare diferitelor plati scadente, situatie nefavorabila ce diminueaza capacitatea de plata a intreprinderii in relatiile cu tertii si amanarea unor plati. In 2007 si 2008 ratele inregistrate au valorile de 10,007% respectiv de 9,460% ceea ce inseamna o crestere a necesarului de lichiditati datorata cresterii incasarilor de la clienti si scaderii utilizarii de resurse.

c) Rata cheltuielilor in avans (RCAV) se determina ca un raport procentual intre soldul conturilor de cheltuieli in avans si activul bilantier de la finele perioadei supuse analizei:

O variatie pozitiva a indicatorului poate insemna fie o crestere a cheltuielilor in avans fie o sporire a diferentelor nefavorabile intre cursul de schimb de la finele perioadei si cel inregistrat la constituirea creantelor si a datoriilor exprimate in devize convertibile.

In perioada analizata, la SC ANTILOPA SA s-au inregistrat cheltuieli in avans si diferente de conversie-activ, astfel:

Rata se mentine la un nivel scazut in anii 2007 si 2008 cu valori inregistrate de 0,047% si respectiv de 0,085% ceea ce caracterizeaza efectuarea cheltuielilor in avans riguros programate, iar pe de alta parte in anul 2006 a avut loc o crestere pana la valoarea de 0,518% cand s-au inregistrat diferente de conversie-activ ce reprezinta influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

2.2.2 Analiza ratelor de structura a pasivului bilantier

Ratele de structura ale pasivului bilantier evidentiaza urmatoarele doua aspecte:

F     ponderea pe care grupele de posturi le detin in totalul pasivului, pe de o parte, respectiv ponderea fiecarei subgrupe de pasiv in totalul grupei respective, pe de alta parte

F     raportul in care se afla doua subgrupe de pasiv

1.      In prima categorie de indicatori se evidentiaza:

a)      rata autonomiei financiare totale (RAFT)

b)      rata provizioanelor (RPV)

c)    rata generala a serviciului datoriei (RSD)

a) Rata autonomiei financiare totale (RAFT) sau solvabilitatea patrimoniala[4] exprima gradul in care unitatea patrimoniala poate face obligatiilor de plata. Indicatorul se determina ca raport intre capitalurile proprii si pasivul bilantier:

La SC ANTILOPA SA, in perioada 2006-2008, solvabilitatea patrimoniala s-a prezentat astfel:

La agentul economic analizat se constata ca valoarea cea mai ridicata a acestei rate s-a inregistrat in 2006 (52,138%), urmata de o scadere de circa 3% in urmatorul an si din nou o scadere pana la valoarea de 45,602% in anul 2008. Deci se constata rate ale autonomiei financiare totale bune, cu fluctuatii care nu afecteaza capacitatea de autofinantare a firmei.

Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand valoarea ei depaseste 30[R1] %[5]. Se observa ca rata autonomiei financiare totale este peste aceasta limita, avand o capacitate de autofinantare buna.

b) Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (RPV) evidentiaza in marime procentuala rezervele create de societate in scopul evitarii unor pierderi cauzate de factori exogeni:

La SC ANTILOPA SA se inregistreaza urmatoarele rate:

In anul 2006 firma a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli care insa au o pondere relativ neinsemnata (0,067%) si reprezinta provizioane pentru diferente de curs valutar. In anii urmatori firma nu a constituit provizioane.

c) Rata generala a serviciului datoriei (RSD) evidentiaza ponderea datoriilor societatii fata de terti, in totalul pasivului bilantier:

In literatura economica, acest indicator este denumit rata de indatorare globala.[6] Cu cat aceasta rata se indeparteaza de 100%, cu atat sporeste independenta financiara a societatii comerciale.

Observam ca la nivelul firmei analizate, rata de indatorare globala inregistreaza o usoara crestere de la 47,79% in 2006 la 50,73% in anul 2007 si la 54,40% in 2008.

Mentinerea acestei rate in jurul valorii de 50% semnifica faptul ca firma isi achita obligatiile fata de terti si a redus termenul de plata a obligatiilor catre furnizori, usoare intarzieri aparand doar la nivelul obligatiilor fiscale datorita lipsei de lichiditati.

2.      In a doua categorie de rate de structura ale pasivului bilantier evidentiem:

a)      rata stabilitatii financiare (RSF)

b)      rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)

c)      gradul de dependenta financiara (GDF)

a) Rata stabilitatii financiare (RSF) pune in evidenta capacitatea investitionala a unei societati comerciale. Se determina ca un raport procentual intre capitalurile permanente (CPM) si pasivul bilantier:

La SC ANTILOPA SA se inregistreaza urmatoarele rate:

Aceasta rata inregistreaza valori destul de bune pe toata perioada insa cu scaderi de la un an la altul, caracterizand o capacitate investitionala relativ redusa. Cea mai mare valoare se inregistreaza in anul 2006 cand se atinge valoarea de 52,44% comparativ cu 45,65% inregistrata in 2008, situatia explicata prin achitarea sau scaderea creditelor pe termen scurt contractate.

b) Rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)[7] evidentiaza raportul procentual intre capitalul propriu si capitalul permanent:

In vederea asigurarii autonomiei financiare, ponderea capitalului propriu trebuie sa reprezinte minimum 50% din capitalul permanent.

Rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori ridicate pe intervalul analizat, atingand valoarea cea mai mare(100%) in anul 2007 deoarece firma nu a contractat credite pe termen lung in acel an. O valoare ridicata a RAFTM semnifica faptul ca firma are o autonomie financiara totala consolidata, intervalul de siguranta fiind intre 50-100%.

c) Gradul de dependenta financiara (GDF) evidentiaza proportia finantarii datoriilor totale ale firmei din capitalurile proprii:

Nivelul optim al acestui indicator trebuie sa fie sub 200 %, adica limita superioara acceptabila este ca marimea datoriilor totale sa fie de cel mult doua ori mai mare decat capitalul propriu. Gradul de dependenta financiara inregistreaza valori sub 100% doar in anul 2006 (91,67%), iar in ceilalti ani valorile depasesc limita de 100% in primul rand datorita contractarii unui credit. In 2007 nivelul indicatorului creste pana la valoarea de 102,95% si se apropie de pragul de 100%, reflectand o usoara scadere a capacitatii de autofinantare a firmei pe termen scurt, mediu si lung. Intrucat SC ANTILOPA SA a contractat in 2008 un imprumut pe termen lung in valoare de 72,278,000 lei, gradul de dependenta financiara a crescut la 119,29%.

2.3 ANALIZA RENTABILITATII ACTIVITATII

Mentinerea in afaceri a societatilor comerciale este conditionata de desfasurarea de catre acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economica rationala este activitatea care genereaza profit.

Conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica. Rezultatul acesteia se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul de obtinere al produsului sau prestarii serviciului catre terti.

Notiunea de rentabilitate are un caracter relativ. Aptitudinea de a degaja rezultatele monetare nu poate fi judecata independent de mijloacele angajate pentru a le obtine. De aceea, analiza rentabilitatii nu se limiteaza la investigarea indicatorilor ei absoluti, ci si ai celor relativi, obtinuti prin raportarea rezultatelor la mijloacele angajate sau consumate pentru desfasurarea activitatii respective.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei intregii activitati economico-financiare a intreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vanzare.

Orientarea spre rezultate performante constituie o cale de acces la ceea ce specialistii in management numesc excelenta organizationala. Aceasta orientare este valabila celor mai bine conduse firme din lume, afirmatie confirmata de studii realizate, care demonstreaza ca firmele performante se caracterizeaza prin: castiguri de valoare a actiunilor la bursa, variabilitate pozitiva a pretului la bursa, grad de indatorare redus pe termen scurt, lichiditati mari, concentrare relativ redusa a activelor si risc de firma mai redus.

2.3.1 Analiza de ansamblu a rentabilitatii pe baza contului de profit si pierdere

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere care grupeaza veniturile si cheltuielile unei societati comerciale pe tipuri de activitati si anume:

t     Activitatea de exploatare

t     Activitatea financiara

t     Activitatea exceptionala

Contul de profit si pierdere este un document de sinteza contabila care permite determinarea rezultatelor partiale ale celor trei activitati si anume:

        rezultatul exploatarii

        rezultatul financiar

        rezultatul exceptional

Prin insumarea acestor rezultate se obtine rezultatul brut al exercitiului.

Un prim aspect al analizei de ansamblu a rentabilitatii este acela de identificare a ponderii fiecarei categorii de rezultate in rezultatul brut al exercitiului si anume:

    ponderea rezultatului exploatarii (GE):

      ponderea rezultatului financiar (GF):

      ponderea rezultatului exceptional (GEX):

Din evaluarea acestor indicatori rezulta contributia subactivitatii la eficienta (sau ineficienta) generala a societatii comerciale pe de o parte, respectiv importanta fiecarei subactivitati in totalul activitatii desfasurate intr-un exercitiu financiar de catre unitatea economica, pe de alta parte.

1.         Ponderea rezultatului exploatarii (GE):

2.         Ponderea rezultatului financiar (GF):

3.         Ponderea rezultatului exceptional (GEX):

In urma rezultatelor obtinute prin analiza efectuate asupra contului de profit si pierdere a societatii analizate, se constata urmatoarele:

@     ponderea principala in totalul veniturilor o detin veniturile din exploatare, fapt ce evidentiaza activitatea productiva a firmei. In aceste conditii rata exploatarii evidentiaza evolutia profitului din exploatare peste 100%

@   rezultatele financiare sunt negative, acestea diminuand intr-o oarecare masura rezultatul brut al exercitiului.

@   in 2007 ponderea rezultatului exceptional la rezultatul brut este foarte redusa (0,88%) iar in 2008 nu exista cheltuieli sau venituri exceptionale.

4.    Cifra de afaceri este un alt indicator construit pe baza contului de profit si pierdere prin insumarea vanzarilor de marfuri cu valoarea productiei vandute.

Contabilitatea care se practica in tara impune includerea in cadrul acestui indicator a valorii facturate a marfurilor, productiei sau serviciilor in cauza, indiferent de gradul de incasare a contravalorii acestora din partea clientilor firmei.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata. In acelasi timp trebuie precizat ca in cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si exceptionale.

Cifra de afaceri este un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.

Nivelul acestui indicator este in masura sa dea o imagine despre pozitia firmei pe piata prin indicatorul specific numit "cota de piata", despre forta pe care o reprezinta firma pe piata in sectorul respectiv de activitate.

Cifra de afaceri

Valoare absoluta

Valoare actualizata la nivelul anului 2008

Variatie fata de 2006

Variatie fata de anul precedent

2006

163.179.683

238.242.337

100

100

2007

180.131.531

252.184.143

105,85

105,85

2008

232.709.398

232.709.398

97,68

92,28

Tabelul 2.1. Evolutia cifrei de afaceri

Conform datelor prezentate in tabelul 2.1., in cei 3 ani in care se face analiza, cifra de afaceri fluctueaza (in valori reale actualizate la nivelul anului 2008), crescand cu 5% in 2007 urmata apoi de o scadere in 2008 de circa 13% fata de anul precedent.

Pentru a-si diminua riscurile sau a-si reduce incertitudinile care apar pe segmente de piata pe care activeaza, multe firme isi diversifica oferta de produse si servicii, avand astfel o structura variata a veniturilor.

In analiza veniturilor este important sa se plece de la caracterizarea intreprinderii in functie de modul de operare, respectiv daca opereaza pe o singura piata sau mai multe intrucat fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor obtinute de firma.

5. Productia exercitiului este un alt indicator care evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei firme productive, atat in relatia cu clientii prin productia vanduta si variatia productiei stocate (Qs) pe de o parte, cat si in relatia cu sine insasi prin productia de imobilizari (Qi) pe de alta parte:

QE=Qv+Qs+Qi

unde: QE - reprezinta productia exercitiului

Qv - reprezinta productia vanduta

Qs - reprezinta productia stocata

Qi - reprezinta productia imobilizata

La SC ANTILOPA SA vom avea urmatoarele rezultate:

QE2006=157.535.255 + (8.878.665 - 0) + 0 = 166.413.920 mii lei

QE2007=173.033.381+(11.762.599 - 0) + 0 = 184.795.980 mii lei

QE2008=227.717.443+(10.438.753-740.657)+0=237.415.539 mii

Diferentele mici intre CA si QE (fig. 3.3.) pe parcursul celor 3 ani reflecta o situatie favorabila, respectiv a stocurilor de produse finite si semifabricate destinate livrarii.

Se observa ca nu exista imobilizari corporale si necorporale realizate in regie proprie deci nu exista venituri din productia imobilizata exprimate in cost de productie.

Cea mai mare parte in productia exercitiului o reprezinta productia vanduta, care are un trend ascendent, influentand pozitiv cresterea CA si implicit a profitului societatii.

Figura 2.3.

6. Valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea nou creata de o societate comerciala in decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercitiului financiar. Valoarea adaugata se determina prin insumarea marjei comerciale si a celei industriale.

VA=MC + MI=(VM-CM) + [QE-(Cmat+Lterti)]

Marja comerciala (MC) se determina ca diferenta intre veniturile rezultate din vanzarea marfurilor (VM) si cheltuielile privind marfurile (CM).

Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva desfasurata de o societate comerciala intr-o perioada determinata de timp, respectiv durata exercitiului financiar. Marja industriala se determina ca diferenta intre productia exercitiului (QE) pe de o parte si cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie etc. (Cmat) si lucrarile executate de terti (Lterti) pe de alta parte.

MC2006=5.644.428 - 3.405.942=2.238.486 mii lei

MC2007=7.098.150 - 4.299.803=2.798.347 mii lei

MC2008=4.991.955 - 2.769.828=2.222.127 mii lei




MI2006=166.413.920-(49.982.207+11.425.609)=105.006.104 mii

MI2007=184.795.980-(69.529.921+14.647.268)=100.618.791 mii

MI2008=237.415.539-(101.041.963+13.413.388)=122.960.188mii

VA2006=2.238.486+105.006.104=107.244.590 mii lei

VA2007=2.798.347+100.618.791=103.417.138 mii lei

VA2008=2.222.127+122.960.188=125.182.315 mii lei

Valoarea adaugata reprezinta sursa principala de autofinantare a rezultatului din exploatare si a rezultatului net al exercitiului

Valoarea adaugata reprezinta sursa principala de autofinantare a activitatii agentilor economici. Ea exprima gradul de integrare economica a unei societati comerciale.

Valoarea adaugata reprezinta sursa de remunerare a personalului si de finantare a obligatiilor bugetare.

Valoarea adaugata masoara contributia firmei la obtinerea produsului intern brut al unei tari.

2.3.2 Analiza ratelor rentabilitatii economice

Starea de eficienta a unei firme poate fi evidentiata cu ajutorul ratelor rentabilitatii, astfel:

1.       Rata rentabilitatii economice (RBE) se determina ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului (RBE) si activele totale (AB) ale firmei, adica:

Indicatorul pune in evidenta contributia elementelor la obtinerea rezultatelor finale ale societatii comerciale.

2.         Rata rentabilitatii exploatarii (RREXP) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul din exploatare (REXP) si activele totale (AB), adica:

Indicatorul pune in evidenta contributia activelor la obtinerea rezultatului exploatarii.

3.         Rata rentabilitatii capitalului propriu (RRCPR) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului si capitalurile proprii ale firmei, adica:

4.         Rata rentabilitatii (RR) se determina ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului si cifra de afaceri, adica:

Indicatorul releva contributia veniturilor la intarirea capacitatii de autofinantare a societatii comerciale:

5.         Rata rentabilitatii financiare (RRF) se determina ca un raport procentual intre profitul net (RNE) si capitalul social al societatii comerciale, adica:

Toate ratele de rentabilitate din grafic inregistreaza o evolutie asemanatoare, cu evolutii favorabile ale indicatorilor analizati in 2007 fata de 2006 urmate apoi de o scadere in anul urmator.

Anul cel mai bun din punct de vedere al rentabilitatii a fost 2007, an in care se inregistreaza valorile cele mai ridicate.

Rata rentabilitatii economice reprezinta contributia elementelor patrimoniale la obtinerea rezultatelor finale ale activitatii societatii, iar rata rentabilitatii exploatarii reflecta contributia activelor la obtinerea rezultatului din activitatea de exploatare. Pe baza valorilor din grafic se poate conditiona ca rentabilitatea elementelor patrimoniale este foarte eficienta in 2007 iar a activelor societatii este foarte eficienta in anul 2006. In anii urmatori trebuie urmarita sporirea eficientei utilizarii activelor unitatii. Rata rentabilitatii si a rentabilitatii financiare au aceeasi evolutie ca si celelalte rate, adica eficienta capitalului social pentru obtinerea rezultatului net al exercitiului este cea mai mare in anul 2007, urmata de o scadere in 2008.

2.4 ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FINANCIARE

Lichiditatea si solvabilitatea financiara exprima capacitatea unei societati comerciale de a face fata platilor scadente la termen. In timp ce lichiditatea financiara reflecta capacitatea de plata pe termen scurt (de obicei, durata exercitiului financiar) a unei firme, solvabilitatea vizeaza coordonatele pe termen mediu si lung ale platilor unei firme.[8]

2.4.1 Analiza lichiditatii financiare

Lichiditatea financiara este o stare a echilibrului financiar care exprima capacitatea de plata, pe termen scurt, a unei societati comerciale, de obicei durata exercitiului financiar[R2] 

Starea de lichiditate financiara este proprie circuitului financiar al agentului economic, stare care depinde de urmatorii factori:

F       raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor. Astfel, cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza iar timpul intre doua plati succesive creste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate

F       o trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate

F       o amortizare accelerata consolideaza rezervele monetare necesare platilor scadente

F       sporirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursa reala de lichiditate

F       starea de profitabilitate reala (bancara) este o componenta fundamentala a lichiditatii financiare

Exista trei forme ale lichiditatii, fiecare dintre ele putand fi calculate in forma absoluta si in forma relativa.

1.         Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante disponibile (stocuri, facturi neincasate, plasamente pe termen scurt) de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente. Lichiditatea generala imbraca doua forme si anume:

a)        forma absoluta, calculata ca diferenta intre activele circulante (AC*) si datoriile scadente (DTS):

AC* - reprezinta activele circulante+conturi de regularizare+ prime privind rambursarea obligatiunilor

b)      forma relativa, calculata ca rata a lichiditatii generale (RLG):

Se apreciaza ca firma are o lichiditate favorabila in cazul in care rata lichiditatii generale este cuprinsa intre 200% si 250[R3] %.[9]

2.         Lichiditatea intermediara evidentiaza capacitatea activelor circulante (altele decat stocurile) de a participa la finantarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediara imbraca doua forme:

a)      forma absoluta care este calculata ca diferenta intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, astfel:

b)        forma relativa care este calculata ca si un raport procentual intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, adica:

Normele legale prevad ca valoarea indicatorului sa fie cuprinsa intre 50% si 100%.[10]

3.       Lichiditatea efectiva masoara gradul in care disponibilitatile banesti acopera platile scadente. Lichiditatea efectiva imbraca doua forme si anume:

a)        forma absoluta, calculata ca diferenta intre titlurile de plasament, disponibilitatile banesti si valorile existente in casierie (TR) pe de o parte si platile scadente pe de alta parte, adica:

b)   forma relativa, calculata ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti si datoriile pe termen scurt, adica:

Se recomanda ca rata lichiditatii efective sa depaseasca 100%.[11] In cazul in care rata lichiditatii efective este mai mica de 50%, riscul pe care si-l asuma creditorii firmei este mai mare decat riscul pe care si-l asuma proprietarii.

Calculul lichiditatii presupune calcularea datoriilor pe termen scurt. Pentru a putea calcula aceste datorii folosim datele din Anexa din Bilantul contabil, "Situatia datoriilor".

DTS = Total datorii financiare si asimilate<1 an + (Total alte datorii <1 an)

Pentru anul 2006 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS = 14.706.457 + 33.078.990 = 47.785.447 mii lei

LG = AC* - DTS = 47.735.357 - 47.785.447= - 50.090 mii lei

LI = (AC*-S)-DTS=24.779.045 - 47.785.447= -23.006.402 mii lei

LE = TR - DTS = 1.163.310 - 47.785.447= - 46.622.137 mii lei

Pentru anul 2007 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS = 20.580.149 + 37.492.656 = 58.072.805 mii lei

LG = AC* - DTS = 61.879.370 - 58.072.805=3.806.565 mii lei

LI=(AC* - S) - DTS=34.785.895-58.072.805= - 23.286.910 mii lei

LE=TR - DTS=6.192.308 - 58.072.805= - 51.880.497 mii lei

Pentru anul 2008 vom avea urmatoarele rezultate:

DTS=78.253.791 mii lei

LG=AC* - DTS=87.236.071 - 78.253.791=8.982.280 mii lei

LI=(AC* - S) - DTS=49.224.373 - 78.253.791=-29.029.418 mii lei

LE=TR - DTS=8.252.377 - 78.253.791= - 70.001.414 mii lei

Evolutia starii de lichiditate a SC ANTILOPA SA in perioada 2006-2008 este exprimata in urmatorul tabel:

INDICATORI

SIMBOL

2006

2007

2008

Lichiditatea generala

LG

-50.090

3.806.565

8.982.280

Rata lichiditatii generale

RLG

99,90%

106,55%

111,48%

Lichiditatea intermediara

LI

-23.006.402

-23.286.910

-29.029.418

Rata lichiditatii intermediare

RLI

51,85%

59,90%

62,90%

Lichiditatea efectiva

LE

-46.622.137

-51.880.497

-70.001.414

Rata lichiditatii efective

RLE

2,43%

10,66%

10,55%

Din tabelul de mai sus referitor la analiza lichiditatii se evidentiaza urmatoarele:

        rata lichiditatii generale nu se incadreaza in intervalul de siguranta stabilit de normele Ministerului de Finante. Acest lucru inseamna ca starea de lichiditate a societatii comerciale inregistreaza deficiente. Valoarea ratei lichiditatii generale este insuficienta, deoarece nu toate activele circulante pot fi transformate rapid in lichiditati in cazul unei situatii de criza, cand societatea trebuie sa faca fata rapid platilor datoriilor

        rata lichiditatii intermediare se incadreaza in intervalul de siguranta [50% - 100%] stabilit de Ministerul de Finante in toti anii analizati. Acest lucru inseamna ca firma poate sa-si acopere intr-o proportie satisfacatoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei si a creantelor

     rata lichiditatii efective este extrem de mica, ceea ce inseamna ca firma realizeaza o acoperire extrem de redusa a datoriilor pe termen scurt pe baza disponibilitatilor banesti; practic firma nu dispune de lichiditati necesare intr-o situatie de criza pentru plata datoriilor pe termen scurt

     rata lichiditatii efective este mult sub limita stabilita de Ministerul Finantelor, deci situatia lichiditatii este ingrijoratoare si societatea trebuie sa ia masuri pentru a-si redresa situatia trezoreriei.

2.4.2 Analiza solvabilitatii financiare

Solvabilitatea vizeaza capacitatea de rambursare a ratelor curente angajate cu bancile si institutiile financiare. Solvabilitatea este influentata de viteza de rotatie a mijloacelor fixe. Ea depinde de politica monetara a creditorilor agentilor economici, de stabilitatea economica si politica dintr-o tara.[12] Solvabilitatea imbraca trei forme:

           solvabilitatea financiara generala

           solvabilitatea financiara pe termen mediu

          solvabilitatea financiara pe termen lung

a) Solvabilitatea financiara generala exprima capacitatea unei firme de a rambursa la scadenta ratele curente pentru creditele pe termen mediu si lung ramase de achitat. Solvabilitatea financiara se exprima in marimi absolute si relative.

Forma absoluta se determina ca diferenta intre activele ramase (dupa deducerea obligatiilor curente) si ratele curente, adica:

unde:

Forma relativa se determina ca raport procentual intre cele doua marimi mentionate anterior:

Normele legale prevad un interval de siguranta financiara cuprins intre 80% si 100%.

b) Solvabilitatea financiara pe termen mediu masoara capacitatea unei firme de a acoperi pe termen mediu ratele curente. Formele solvabilitatii financiare pe termen mediu sunt:

Forma absoluta se calculeaza ca diferenta intre activele ramase (dupa deducerea obligatiilor curente si ratelor la creditele pe termen lung) (ABr*) si ratele scadente medii (RCM), adica:

Forma relativa se determina ca raport procentual intre cele doua marimi precizate mai sus, adica:

Rata gradului de siguranta financiara este prevazuta tot intre 80% si 180%.

c) Solvabilitatea financiara pe termen lung masoara capacitatea unei firme de a rambursa la scadenta ratele curente aferente imprumuturilor pe termen lung. Formele de exprimare ale solvabilitatii pe termen lung sunt:

Forma absoluta se determina ca diferenta intre solvabilitatea medie (SM) si ratele curente pe termen lung (RCL), adica:

Forma relativa se calculeaza ca un raport procentual intre cele doua marimi precizate mai sus, adica:

Intervalul de siguranta financiara este cuprins intre 80% si 180%.

Intrucat SC ANTILOPA SA nu a contractat in perioada analizata nici un credit pe termen mediu si lung, nu am putut calcula solvabilitatea si ratele solvabilitatii in nici una din cele trei forme.

2.5 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Notiunea de echilibru in teoria economica are semnificatii multiple. Intr-o formula generala, echilibrul economico-financiar la nivelul firmei se realizeaza atunci cand se recupereaza integral mijloacele consumate, respectiv cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. O asemenea intelegere are un caracter reductionist pentru ca nu pune in evidenta legatura ansamblului cu componentele echilibrului general, cu starile partiale ale lui. Astfel in cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut in vedere ca, in fapt, aceasta inseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea surselor necesare finantarii unor activitati sau stingerii unor obligatii.[13]

Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului microeconomic si presupune asigurarea unei permanente corelatii intre incasari si plati. Instrumentul principal de realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli.

Echilibrul financiar este o stare economica a unei intreprinderi, care exprima egalitatea sau coincidenta dintre resursele financiare necesare pentru indeplinirea activelor si actiunilor din plan si posibilitatile de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii si din resursele financiare centralizate[R4] .[14]

2.5.1 Analiza echilibrului fluxurilor de trezorerie

Echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

Echilibrul financiar depinde de principala sa componenta: nevoia de fond de rulment, indicator a carei marime este dependenta in mod direct proportional de cifra de afaceri si poate fi previzionata in functie de politica viitoare a conducerii intreprinderii privind vanzarile.

Echilibrul fluxurilor monetare sau a fluxurilor de trezorerie evidentiaza modul de transformare permanenta a activelor circulante in lichiditati care sa fie utilizate in onorarea obligatiilor fata de terti.



a) o modalitate de evidentiere a fluxurilor monetare sau de numerar este prezentata in anexa 1 la H.G.R. 203/1997, in care fluxul de numerar este descompus pe urmatoarele segmente:

           flux de numerar din activitatea de exploatare

           flux de numerar din activitatea de investitii

           flux de numerar din activitatea financiara

           flux de numerar din alte activitati

b) o alta modalitate de evaluare a echilibrului fluxurilor de trezorerie este abaterea trezoreriei nete.

Trezoreria neta (TN) se determina ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, adica:

TN = FR - NFR

Fondul de rulment (FR) reprezinta partea de resurse financiare permanente a activelor de exploatare si se determina in doua moduri, si anume:

G        FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

G          FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Cresterea fondului de rulment se datoreaza cresterii volumului activelor circulante, respectiv reducerii datoriilor pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment (NFR) se calculeaza ca diferenta intre stocuri (S), creante (CR) si titluri de plasament (TP) pe de o parte si datoriile totale (DT), pe de alta parte, adica:

NFR = S + CR + TP - DT

Nevoia de fond de rulment depinde de variatia stocurilor si creantelor pe de o parte si variatia datoriilor nebancare pe termen scurt pe de alta parte. O sporire a nivelului indicatorului poate fi determinata de o crestere a stocurilor, respectiv a creantelor sau de o scadere a obligatiilor nebancare ale agentului economic.

Trezoreria neta imbraca trei forme si anume:

        TN > 0, adica avem un excedent de trezorerie daca fondul de rulment este superior nevoii de finantat

        TN = 0, adica avem un echilibru de trezorerie atunci cand fondul de rulment este egal cu nevoia de fond de rulment

        TN < 0, adica avem un deficit de trezorerie, concretizat intr-un sold creditor al contului de banca, imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung, in situatia in care fondul de rulment este inferior nevoii de fond de rulment

Fondul de rulment este un senzor al activitatii financiare menit sa certifice existenta si sa reflecte maniera in care managementul firmei infaptuieste echilibrul pe termen scurt.

Analiza trezoreriei in cazul S.C. ANTILOPA S.A. a dus la obtinerea urmatoarelor rezultate:

Necesarul de fond de rulment

NFR2006=22.956.312+23.098.084-47.785.447=-1.731.051 mii lei

NFR2007=27.093.475+28.593.587-58.440.265=-2.753.203 mii lei

NFR2008=38.011.698+40.971.996 - 78.326.069 = 657.625 mii lei

Fondul de rulment

FR2006=CP - AI=52.128.412 - 52.245.538= - 117.126 mii lei

FR2007=CP - AI=56.764.712 - 53.271.495=3.493.217 mii lei

FR2008=CP - AI=65.732.875 - 56.627.624=9.105.251 mii lei

Trezoreria neta

TN2006=FR - NFR=-117.126+1.731.051=1.613.925 mii lei

TN2007=FR - NFR=3.493.217+2.753.203=6.246.420 mii lei

TN2008=FR - NFR=9.105.251 - 657.625=8.447.626 mii lei

Din rezultatele obtinute la SC ANTILOPA SA pe parcursul perioadei analizate, rezulta urmatoarele:

        excedente monetare in toti anii analizati, cand fondul de rulment este superior nevoii de finantare, datorita unui surplus de numerar din activitatea de exploatare care a finantat insuficienta monetara din alte activitati

     rezultatul acestor excedente poate fi explicat si printr-o activitate de investitii mai mica

2.5.2 Analiza riscului de faliment

Evaluarea riscului intrarii si mentinerii in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune utilizarea unor metode statistice intre care pe termen scurt mentionam metoda scorurilor sau "credit-scoring". Tinta acestei metode este de a stabili pentru fiecare firma un indicator de sinteza denumit "scor", care sa permita estimarea starii de faliment a firmei.

Unul dintre modelele de analiza al starii de faliment este modelul Altman, denumit si modelul "Z".

Modelul Altman este un model statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in S.U.A., in anul 1968, de profesorul Altman[R5] .[15] Modelul "Z" cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substari financiare ale unei companii. Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reusit sa prevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ doi ani inaintea producerii acestora[R6] .[16]

Coeficientii variabilelor selectate au fost stabiliti in urma analizei starii economice si financiare a unui numar mare de firme, dintre care unele au dat faliment.

Modelul "Z" se prezinta astfel:

Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1,0X5

unde:

@     variabila X1 este masura flexibilitatii firmei si se determina ca raport intre capitalul circulant (active circulante de exploatare - pasive circulante de exploatare) (KC) sau fond de rulment (FR), si activul bilantier (AB):

@       variabila X2 reprezinta rata autofinantarii activelor totale si se determina ca raport intre profitul reinvestit (PRI) si activul bilantier:

Profitul reinvestit se determina ca diferenta intre rezultatul net al exercitiului (RNE) si dividendele acordate actionarilor (DIV), adica:

PRI = RNE - DIV

@       variabila X3 reprezinta rata rentabilitatii economice si se calculeaza ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul bilantier:

@       variabila X4 pune in evidenta capacitatea de indatorare a firmei si se calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor (CSVP) si datoriile pe termen mediu si lung (DTML) ale firmei:

Pentru firmele necotate la bursa, valoarea de piata a actiunilor va fi egala cu capitalul social.

@       variabila X5 masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri (CA) si activul bilantier (AB):

In functie de scorul realizat, firmele se ierarhizeaza pe trei nivele, si anume:

w          nivelul I: firme solvabile pentru

w          nivelul II: firme cu dificultati financiare temporare pentru

w          nivelul III: firme falimentare pentru

Intre dezavantajele aplicarii acestei metode amintim:

D         utilizarea unor informatii "istorice"

D         contabilizarea diferita a miscarii patrimoniului

D         contabilitate "creativa"

D         evaluari contabile depasite

Modelul profesorului Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la bursa de valori.

La S.C. ANTILOPA S.A. vom avea urmatoarele rezultate ale variabilelor pentru determinarea modelului "Z":

1.         Flexibilitatea firmei:

2.         Rata autofinantarii activelor totale:

3.         Rata rentabilitatii economice:

4.         Capacitatea de indatorare:

Intrucat firma nu a contractat in perioada analizata nici un credit pe termen mediu sau lung, nu am putut calcula valorile pentru variabila X4 din modelul Altman. Prin urmare, variabila X4 va lua valoarea 0.

5.         Randamentul activelor:

Variabila "Z" din modelul Altman va avea urmatoarele valori:

MODELUL DE ANALIZA A RISCULUI "ALTMAN"

DENUMIRE INDICATORI

SIMBOL

2006

2007

2008

Flexibilitatea firmei

X1

-0,0057

0,0299

0,0624

Rata autofinantarii activelor totale

X2

0,0100

0,0402

0,0336

Rata rentabilitatii economice

X3

0,6600

0,1134

0,0799

Capacitatea de indatorare

X4

0

0

0

Randamentul activelor

X5

1,6321

1,5636

1,6162

Variabila "Z"

3,81726

2,02998

2,00179

Dupa cum se observa si din grafic, in anii 2007 si 2008 valoarea variabilei "Z" s-a situat in intervalul de siguranta [1,8 ; 3], firma avand in acesti ani usoare dificultati financiare, dar adoptand o strategie corespunzatoare pentru relansarea activitatii. In anul 2006, a inregistrat valoarea de 3,81726 ceea ce inseamna ca firma are un risc redus de faliment in perioada urmatoare.

2.5.3 Concluzii si propuneri

Concluzii privind activitatea desfasurata de SC ANTILOPA SA:

In perioada analizata 2006 - 2008 activitatea desfasurata de SC ANTILOPA SA Bucuresti a inregistrat unele fluctuatii atat crescatoare cat si descrescatoare datorita factorilor interni si externi care au avut influenta asupra activitatii intreprinderii.

Datorita competitivitatii si experientei in domeniu a echipei manageriale, societatea comerciala a inregistrat un proces continuu de dezvoltare si modernizare. Aceasta se observa prin diversificarea sortimentelor de produse finite, prin capacitatea de productie tot mai mare a produselor si nu in ultimul rand, prin calitatea produselor tot mai buna.

Astfel s-a realizat modernizarea structurii organizatorice si de productie in vederea cresterii eficientei economice, prin amenajarea unor spatii noi de productie, extinderea capacitatii de productie si realizarea unei noi structuri organizatorice a Departamentului de Asigurare a Calitatii.

Extinderea volumului de desfacere pe piata interna s-a realizat prin diversificarea modurilor de distributie si imbunatatirea clauzelor din contractele de vanzare-cumparare si adaptarea colectiei proprii la cerintele pietei.

Activitatea de investitii a inregistrat o crestere continua de la infiintarea societatii si pana in prezent. Aceste investitii nu au putut fi acoperite in intregime de lichiditatile obtinute din vanzarea produselor, fiind necesara obtinerea unor contracte de imprumuturi de la banca pe termen scurt.

Contractele de imprumuturi de la banca au avut o influenta negativa asupra activitatii financiare datorita dobanzilor mari percepute la creditele acordate.

Pe toata perioada analizata, SC ANTILOPA SA a inregistrat performante economico-financiare notabile, incheind activitatea in fiecare an cu profit, lucru ce a permis si repartizarea unor dividende la actionari.

In concluzie, putem afirma ca SC ANTILOPA SA este o firma profitabila, rentabila si competitiva atat pe piata nationala, cat si pe cea externa.

Propuneri cu privire la activitatea viitoare a SC ANTILOPA SA

Pozitia actuala pe piata a societatii comerciale este castigata de raportul atractiv pret - calitate al produselor, dar ea va putea fi mentinuta si consolidata doar daca se va extinde activitatea si se vor pune bazele unei retele eficiente de desfacere. Lipsa retelei proprii de desfacere si lipsa unei activitati sustinute de marketing poate duce la scaderea cotei de piata a societatii.

Promovarea unor tineri specialisti in profilul marketing - desfacere ar putea imbunatati acest compartiment, obtinand rezultate care sa duca la cresterea lichiditatilor si la scaderea imprumuturilor pe termen scurt.

Analiza financiara a echilibrului financiar, precum si a celei pe baza de bilant, a devenit in prezent o necesitate pentru orice intreprinzator care doreste sa cunoasca in profunzime mecanismul cash-flow-ului afacerilor sale.

In economia de piata, analiza economico-financiara ocupa un loc deosebit de important, fiind metoda obiectiva de evaluare si prezentare a societatilor comerciale din punct de vedere economic si financiar in scopul identificarii punctelor forte si a celor slabe ale respectivelor societati.

In al doilea rand, analiza economico-financiara prin metodele sale practice constituie un instrument al managementului firmelor intrucat ofera solutii practice in prevenirea si rezolvarea problemelor in domeniile cu lipsuri si, in acelasi timp, ofera posibilitati de manifestare a actiunilor pozitive in cadrul firmelor.

In acest scop se propune infiintarea unui compartiment de analiza economico-financiara, care sa colaboreze in conditii de eficienta cu compartimentul de contabilitate si sa pregateasca periodic rapoarte cu privire la evaluarea activitatii productive desfasurate de firma.

Acest compartiment de analiza ar trebui sa urmareasca in mod operativ si sistematic nivelul indicatorilor ce releva eficienta, calitatea, profitabilitatea si rentabilitatea activitatii firmei, sa pregateasca rapoarte trimestriale sau semestriale de evaluare a acestor indicatori si sa raporteze rezultatele obtinute managerului firmei.

In concluzie, putem afirma ca SC ANTILOPA SA are toate resursele necesare pentru a se dezvolta si a deveni o firma puternica si competitiva.



[1] -I. Mihai, s.a., Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Ed. Mirton, Timisoara, 1997, p. 71

[2] -I.Pantea 'Managementul contabilitatii romanesti', Ed. Intelcredo, Deva,1998, p. 573

[3] -M. Niculescu - Diagnostic global strategic, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p. 355

[4] -Ordinul Ministrului Finantelor nr. 596/1995, op. cit., anexa 09, pct. 7

[5] -I.P. Pantea s.c., op. cit., p. 481

[6] -I. Mihai, op. cit., p. 81, Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Ed. Mirton, Timisoara, 1997

[7] -I. Mihai, op. cit., p. 80

[8] -I. Batrancea, "Analiza financiara", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 156

[9] -Ordinul Ministrului Finantelor nr. 596 din 28.03.1995, op. cit., p. 15

[10] - Ordinul Ministrului Finantelor nr. 596 din 28.03.1995, op. cit., p. 15

[11] - I.P. Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, vol. II, op. cit., p. 594

[12] -I. Batrancea, Analiza financiara, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 165,166

[13] -D. Margulescu s.c., Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti, 1994, p. 266-268

[14] -P. Malcomete s.a., Concepte, metode si tehnici in microeconomie, Ed. Junimea, Iasi, 1994, p. 132

[15] -A. Neagoe, "Metode de evaluare a riscurilor de faliment", Tribuna Economica nr. 47, Bucuresti, 1992

[16] -G. Vintila, "Evaluarea statistica a riscului de faliment", Tribuna Economica nr. 8, Bucuresti, 1996, p. 43


 [R1]Oare ar trebui sa introduc si ratele partiale ale autonomiei financiare?

Rata capitalului social, rata patrimoniulu regiei, rata primelor de capital..etc.?

 [R2]Dupa op. cit.

 [R3] Dupa MF 596

 [R4]P. Malcomete

 [R5]A. Neagoe -Metode de evaluare a riscurilor de faliment

 [R6]G. Vintila - Evaluarea sintetica a riscului de faliment






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Marketing


Comunicare


Mixul comunicational de marketing al firmei
PROIECT LA MARKETING - Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localita
Promovarea directa- strategia de marketing a ProCredit Bank
Politici de marketing - test grila
MECANISME ALE COMPORTAMENTELOR INTERPERSONALE
Integrarea retelelor de distributie
MESAJUL PUBLICITAR
PROIECT MARKETING TURISTIC - PROGRAM DE MARKETING - PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA
MARKETINGUL DIRECTIONAT
PLAN DE AFACERI S.C.PETROUTILAJ S.A.