Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Politici de marketing - test grila


Politici de marketing - test grila




Politici de marketing - test grila

TRUE/FALSE

1. Politica de produs reprezinta conditia care o adopta firma producatoare sau comerciala privitor la dimensiuniile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei activitati.




ANS: T

2. Instrumentele juridice de protectie sunt marcile de fabrica, de comert si de servicii, brevetele de inventie, modelele de utilitate, denumire de origine.

ANS: F

3. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau, determinate de substanta materiala a acestora, precum si utilitatea lor functionala (forma, volum, continut, greutate, colorit).

ANS: T

4. Printre elementele ce fac parte din componentele acorporale se regasesc numele si marca, pretul, instructiunile de utilizare.

ANS: T

5. In functie de faza ciclului de viata al produsului, produsele se impart in doua categorii: produse existente si produse noi.

ANS: T

6. Pentru a asigura echilibrul activitatiilor si restabilirea in timp portofoliul de produse trebuie sa fie variat.

ANS: T

7. Conceptele care alcatuiesc marimea gamei sunt lungimea si latimea gamei.

ANS: F

8. Marimea gamei determina cresterea vanzarilor dar este invers generatoare de costuri.

ANS: T

9. Produsele eliminate din gama sortimentala a firmei sunt fie produse mature, fi produse in faza de decline.

ANS: F

10. Planificarea produsului reprezinta activitatea de selectare si introducere in programul de fabricatie si export a produselor noi.

ANS: T

11. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordinate : largimea gamei, profunzimea gamei, latimea gamei.

ANS: F

12. O inovatie este o modificare esentiala adusa unui produs, perceput ca fiind nou de catre eventualul utilizator.

ANS: T

13. Inainte de lansarea unui produs pe piata externa, acesta este supus unor operatii de testare si verificare.

ANS: T

14. Din punct de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt : strategia diferentierii produsului si strategiia segmentarii pietei.

ANS: T

15. Technicile prin care se realizeaza testarea de acceptibilitate sunt doar vanzariile de proba, demonstratiile de functionare si expunerea in expozitii.

ANS: F

16. Leasingul este o forma de testare tehnica.

ANS: F

17. O politica de pret adecvata determina succesul de piata al marfurilor.

ANS: T

18. Caracteristicile unei strategii de preturi se refera doar la nivelul si accesibilitatea preturilor si la diversitatea lor.

ANS: F

19. Preturile rezultate din acorduri sunt denumite uneori preturi conjucturale.

ANS: F

20. Preturile de accord sunt practicate de mai multe firme renumite intr-un cartel care urmaresc o politica de pret comuna.

ANS: F

21. Preturile interne sunt de regula cu 80% mai mari decat preturile de tranzitie, fara a exista criterii fixe de stabilire a diferentei.

ANS: F

22. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt si ele diferite de cele de tranzitie, fiind in general mai mari.

ANS: T

23. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la produsele de "demilux".

ANS: T

24. Pretul trebuie sa permita realizarea unui profit invers proportional cu investitiile facute.

ANS: F

25. O linie de produse semnifica un grup eterogen de produse sub aspectul materiei prime sau a tehnologiei de fabricatie.

ANS: F

26. Strategia de produs, mai mult decat cea de prêt , distributie sau promovare, trebuie sa se caracterizeze prin elasticitate, constituinduse intr-un instrument eficient de adaptare a firmei la exigentele extreme de dinamice ale pietei.

ANS: F

27. Bunurile de noutate nu suporta nici o standardizare.

ANS: T

28. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare diversitate, servind mai ales la producerea de bunuri de consum.

ANS: F

29. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele si serviciile de aceeasi natura sau care raspund aceleiasi nevoi de consum.

ANS: T

30. Prin asortament trebuie sa se intelege de fapt o colectie de produse.

ANS: F

31. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede intotdeauna etapa de maturitate.

ANS: F

32. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin.

ANS: F

33. Pretul unui produs afecteaza programul de marketing al unei intreprinderi.

ANS: T

34. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumita perioada.

ANS: F

35. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor.

ANS: T

36. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca pot fi gasite solutii de reducere a cheltuielilor de munca si a materialelor.

ANS: T

37. Adesea difrentierea produselor este absenta si vanzatorul nu are un control efectiv asupra pretului de vanzare. In aceste situatii precum si atunci cand cumparatorii si vanzatorii sunt perfect informati asupra preturilor si conditiilor pietei, metoda de determinare a preturilor recomandabila este alinierea preturilor la cele stabilite de competitia existenta.

ANS: T

38. Pretul peste nivelul concurentei si al pietei nu este folosit atunci cand produsul are proprietati unice.

ANS: F

39. Pretul traditional este o forma a politicii pretului psihologic.

ANS: T

40. Bunurile si serviciile industriale se clasifica in familii comerciale, tinand cont de aceleasi criterii ca si la bunurile si serviciile de consum.

ANS: F

41. Conceptul de imagine a produsului, semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul utilizatorilor.

ANS: T

42. Segmentarea unei piete inseamna decuparea pietei potentiale totale a unui produs sau a unui serviciu, intr-un oarecare numar de subansamble, pe cat posibil de eterogene, cu scopul de a permite unei intreprinderi sa-si adapteze mai bine politica sa de marketing la fiecare din aceste subansamble sau la unele dintre acestea.

ANS: F

43. Mixul de marketing reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei firme doar in etapa pentru care a fost elaborat, fara a dobandi caracter de permanenta in timp.

ANS: T

44. Strategiile de marketing reprezinta modalitatile concrete de punere in aplicare a unei anumite tactici de marketing.

ANS: F

45. Orice solutie tehnico-productiva de creatie, proiectare si producere a unui produs trebuie sa corespunda solutiilor de marketing care rezulta din analiza si cunoasterea cererii consumatorilor.

ANS: T

46. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare diversitate, servind mai ales la producerea de bunuri de consum.

ANS: F

47. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede intotdeauna etapa de crestere.

ANS: F

48. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.

ANS: F

49. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum.

ANS: T

50. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumita perioada.

ANS: F

51. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta o faza importanta in procesul formarii pretului.

ANS: T

52. Strategia pretului de penetrare nu este utilizata in fazele finale ale ciclului de viata a produsului.

ANS: F

53. Elementele intangibile care definesc produsul sunt de natura subiectiva.

ANS: T

54. Fiecare produs ocupa, la un moment dat, un anumit loc pe curba ciclului sau de viata, care incepe cu faza de crestere, apoi cu maturitatea si sfarseste prin declin.

ANS: F

55. Perioada de crestere a ciclului de viata al produselor este la toate produsele lunga.

ANS: F

56. Marketingul utilizeaza tot mai mult competitia in afara pretului.

ANS: T

57. Elementele cele mai importante ale dimensionarii pretului de desfacere sunt: cheltuielile de productie, preturile de desfacere ale produselor similare realizate de concurenta, cererea pietei.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Face parte din activitatile componente ale politicii de produs:

a.

stabilirea pretului produsului

b.

asigurarea legala a produsului

c.

ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la produsul finit

ANS: B

2. Totalitatea operatinunilor prin care firma producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta:

a.

activitatea de modelare a produsului

b.

asigurarea legala a produsului

c.

activitatea de inovatie

ANS: A

3. Componentele ce definesc un produs in optica marketingului pot fi grupate in :

a.

componente corporale

d.

imaginea produsului

b.

componente acorporale

e.

toate

c.

comunicatiile privitoare la produs

 

ANS: E

4. In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul, o fabrica ce produce penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice, se intelege o modalitate de diversificare:

a.

verticala

b.

orizontala

c.

laterala

ANS: B

5. In ce faza a ciclului de viata al produsului se recomandata a fi aplicata politica innoirii gamei de produse:

a.

in faza de maturitate

b.

in faza de decline

c.

in faza de crestere

ANS: A

6. Procesul elaborarii unei noi idei (produs, servicii), nu cuprinde una din urmatoarele secvente:

a.

determinarea corecta a problemei

b.

culegerea de informatii si documentare

c.

stabilirea ipotezelor si obiectivelor

ANS: C

7. Din punct de vedere al scopului urmarit, strategiile de produs se impart in 3 categorii.Strategiile care urmaresc in primul rand scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea acestora cu altele noi se numesc:

a.

strategii de crestere

b.

strategii de reflectie

c.

strategii de mentinere

ANS: B

8. Procesul de creativitate poate fi imaginat ca o succesiune de 4 etape principale, care este ordinea lor corecta:

a.

intuire, pregatire, incubare, evaluare

b.

pregatire, incubare, intuire, evaluare

c.

evaluare, intuire, pregatire, incubare

ANS: B

9. Largimea gamei de produs este data de:

a.

numarul de linii de produse ce o compun

b.

numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse

c.

numarul produselor tuturor liniilor

ANS: A

10. Daca se stie ca o firma are 3 linii de produse care alcatuiesc gama sa de produse se stie:

a.

lungimea gamei de produse

b.

profunzimea gamei de  produse

c.

largimea gamei de produse

ANS: C

11. Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate in urmatoarele ansambluri:

a.

activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare, activitatea de promovare

b.

activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse

c.

activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse

ANS: B

12. Cea mai utilizata modalitate de asigurare legala a unei marfi este:

a.

brevetarea inventiei

b.

desenele industriale

c.

inregistrarea marcii

ANS: C

13. Politica de produs se imparte in functie de scopul urmarit in 3 categorii:

a.

strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare a produsului

b.

strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie

c.

strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale diferentierii produsului

ANS: B

14. Politica diversificarii gamei de productie poate fi efectuata pe:

a.

verticala, orizontala, laterala

b.

orizontala, diagonala, laterala

c.

latime, lungime, adancime

ANS: A

15. S.C. FARMEC CLUJ fabrica 20 de sortimente de parfumuri.Aceasta varietate sortimentala a gamei de parfumuri este data de:

a.

largimea gamei

b.

profunzimea gamei

c.

lungimea gamei

ANS: B

16. Idea realizarii unui nou produs se poate ivi din directiile urmatoare:

a.

intreprindere, concurenta, consumatori

b.

consumatori, creatori de noutati, presa

c.

presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati

ANS: C

17. Care sunt cele 3 tipuri de inovatii:

a.

variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice

b.

inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare

c.

variante ale produselor existente, inovatii dinamice, inovatii revolutionare

ANS: C

18. In elaborarea unei iedi noi sunt regasite secvente.Care este secventa cu

numarul 3?

a.

prelucrarea informatiilor

b.

alegerea de informatii si documentare

c.

sintetizarea concluziilor si generarea de idei

ANS: A

19. Testarea tehnica se realizeaza in:

a.

targuri si expozitii

b.

laboratoare de cercetare

c.

demonstratii de functionare

ANS: B

20. Pentru lansarea pe piata a unui nou produs sunt necesare rezolvarea urmatoarelor probleme:

a.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs, alegerea modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare

b.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie, alegerea modalitatilor de comercializare

c.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie

ANS: A

21. Nu face parte din activitatile componente ale politicii de produs:

a.

activitatea de inovatie

c.

atitudinea fata de produsele vechi

b.

activitatea de modelare a produsului

d.

stabilirea pretului de pornire

ANS: D

22. Profunzimea gamei de produse este data de:

a.

numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse

c.

numarul produselor tuturor liniilor

b.

numarul de linii de produse ce compun o gama de produse

d.

numarul toatal de produse din firma

ANS: A

23. Numarul produselor tuturor liniilor reprezinta:

a.

largimea gamei

c.

lungimea gamei

b.

profunzimea gamei

d.

latimea gamei

ANS: C

24. Faptul ca o fabrica ce produce azotat de amoniu va produce si ingrasaminte complexe reprezinta:

a.

o diversificare orizontala a gamei sale de produse

c.

o diversificare laterala a gamei sale de produse

b.

o diversificare verticala a gamei sale de produse

d.

o diversificare in profunzime a gamei sale de produse

ANS: B

25. Exista 3 tipuri de inovatii.Una din variantele de mai jos nu este tip de inovatie:

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatii revolutionare

b.

inovatii dinamice

d.

inovatii excentrice

ANS: D

26. Inovatii care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatii revolutionare

b.

inovatii dinamice

d.

inovatii rapide

ANS: A

27. Ce inovatii conduc la produse cu totul noi, inexistente mai inainte:

a.

inovatii dinamice

c.

inovatii excentrice

b.

inovatii revolutionare

d.

nici un raspus corect

ANS: B

28. Privite din punctul de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt:

a.

strategia diferentierii produsului si strategia segmentarii pietei

c.

strategia diferentierii produsului si strategia alinierii produsului la cerintele pietei

b.

strategia adaptarii produsului si strategia segmentarii pietei

d.

nici un raspuns corect

ANS: A

29. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:

a.

piata potentiala

c.

potentialul pietei

b.

piata efectiva

d.

toate varinatele

ANS: B

30. Cota de piata nu reprezinta:

a.

marimea relativa a capacitatii pietei unei firme

c.

ponderea ce revine firmei din piata globala

b.

capacitatea potentiala a pietei

d.

o cuantificare fie sub forma de coefficient, fie in procente

ANS: B

31. Marimea cotei de piata a unei firme depinde:

a.

de potentialul uman, material si financiar al acesteia

c.

volumul total al vanzarilor firmei din volumul total al vanzarilor pietei de referinta

b.

de intensitatea concurentei ce se manifesta pe piata globala

d.

toate la un loc

ANS: D

32. Pentru marfurile de prima necesitate pe masura cresterii veniturilor cererea pentru aceste produse:

a.

scade

c.

se mentine la acelasi nivel

b.

creste

d.

creste cu mult mai mult decat la marfurile de lux

ANS: A

33. Ciclului de viata al unei marfi ii corespund mai multe etape. Etapa a 3-a o reprezinta:

a.

cresterea sau dezvoltarea

c.

maturitatea

b.

declinul

d.

lansarea pe piata

ANS: C

34. Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta importanta majora:

a.

pentru firmele producatoare

b.

pentru firmele distribuitoare

c.

atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare

d.

doar pentru firmele producatoare de produse de prima necesitate

ANS: C

35. Politica de pret in marketing urmareste:

a.

consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea de profit

b.

realizarea unei competitivitati ridicate, acoperirea cheltuielilor de productie, recuperarea investitiilor, realizarea de profit

c.

realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit

ANS: C

36. Printre obiectivele politicii de pret se numara si:

a.

patrunderea extensiva pe piata

b.

politica de dumping

c.

patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor intermediari a unor conditii de plata dezavantajoase

ANS: A

37. Cele mai cunoscute tipuri de preturi negociate sunt:

a.

preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie

b.

preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa

c.

preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord

ANS: B

38. La articolele de prima necesitate se constata o cerere de tip:

a.

rigida

b.

elastica

c.

foarte elastica

ANS: A

39. Preturile care sunt practicate de mai multe firme reunite ce urmaresc o politica de pret comuna se numesc:

a.

preturi de acord

c.

preturi de lista

b.

preturi de cartel

d.

preturi de licitatie

ANS: B

40. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:

a.

bunurile de prima necesitate

c.

bunurile de "demilux"

b.

bunurile de necesitate medie

d.

bunurile de unica folosinta

ANS: C

41. Pretul cel mai reprezentativ pentru orientarea firmei in stabilirea propriului pret este:

a.

pretul de tranzactie

c.

pretul de bursa

b.

pretul de licitatie

d.

preturi de cartel

ANS: A

42. Sunt denumite si cotatii:

a.

preturile negociate

c.

preturile de bursa

b.

preturile de licitatie

d.

preturile de tranzactie

ANS: C

43. In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor reprezinta:

a.

politica pretului coborat

c.

politica de dumping

b.

pret psihologic

d.

pret de cartel

ANS: C

44. Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor intervenite intre tarile exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cafeaua si cositorul) se numesc:

a.

preturi de cartel

c.

preturi de acord

b.

preturi de intelegere

d.

preturi de lista

ANS: C

45. Nu este obiectiv al politicii de pret:

a.

apararea in fata ofensivei concurentei

c.

patrunderea cu produsele sale intr-o anumita retea de distributie

b.

patrunderea extensiva pe piata

d.

cresterea nivelului calitativ al produselor

ANS: D

46. Fixarea pretului in momentul lansarii se refera de fapt la situatia existenta in cazul produselor noi. In aceasta situatie ce strategii poate utiliza o firma:

a.

strategia pretului inalt

b.

strategia pretului psihologic

c.

strategia pretului mediu

ANS: A

47. In exemplul expunerii pe o toneta alaturat portocale in 2 lazi cu preturi diferite, dar de aceeasi calitate constatandu-se ca primele care se vand sunt portocalele cu pret mai mare, deoarece la un pret mai ridicat este asociata de catre cumparatori ideea unei calitati superioare este folosit:

a.

pretul magic

b.

pretul psihologic

c.

pretul rotund

ANS: B

48. Cererea slab elastica sau rigida se constata:

a.

la articolele de prima necesitate

b.

la bunurile de mare lux

c.

la produsele neesentiale existentei

ANS: A

49. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt:

a.

diferite de cele de tranzactie

c.

diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mari

b.

aceleasi cu preturile de tranzactie

d.

diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mici

ANS: C

50. Pretul:

a.

poate suplini unele eforturi promotionale

c.

realizeaza legaturi stranse cu produsul

b.

este element al mixului de marketing

d.

toate raspunsurile corecte

ANS: D

51. Rezultatul unei activitati de tip design, respectiv acea combinatie armonioasa de culoare, desene, si simboluri utilizate pentru a distinge o marca dintre diferitele marci aplicate produselor similare se numeste:

a.

marcare

c.

ambalaj fizic

b.

ambalaj

d.

container

ANS: B

52. Ambalajul fizic inseamna:

a.

forma containerului in care este pus produsul si materialul din care este realizat

c.

mijlocul de transport al produsului catre punctele de vanzare

b.

cutia de cadou

d.

desenul de pe cutie

ANS: A

53. Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii ambalajului fizic?

a.

natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe piata, conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone

b.

implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare in unitatile de desfacere

c.

deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare

d.

criteriile comerciale de clasificare a produselor

ANS: D

54. Ambalajul a devenit obiectul unor activitati cu deosebita creativitate si competitivitate din mai multe motive, exclusiv:

a.

noile tehnologii

c.

noile materiale

b.

capriciile conducerii intreprinderii care realizeaza produsul

d.

diferitele inovatii

ANS: B

55. Cand se ajunge la stadiul de a proiecta ambalajul unui produs nu trebuie sa se tina seama de:

a.

solutiile utilizate de firmele concurente

c.

conditiile de depozitare

b.

cerintele concrete de transport

d.

conditiile climei la locul de productie

ANS: D

56. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Conceptia si succesul final al proiectarii ambalajului unui produs.

a.

constituie un efort creator de inalta complexitate

c.

depind de solutionarea anterioara a problemelor de fond ale plasarii pe piata a produsului

b.

nu depind de echipa care realizeaza ambalajul

d.

depind de pozitionarea corecta a produsului

ANS: C

57. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a.

pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare este necesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai multe domenii

b.

nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor

c.

nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului

d.

ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial

ANS: A

58. Care din urmatoarele categorii de specialisti nu este necesar sa fie implicati in proiectarea ambalajelor?

a.

economisti

c.

medici

b.

sociologi - psihologi

d.

experti in domeniul comunicatiilor de masa

ANS: C

59. Proiectarea ambalajul si a modului de marcare a unui produs:

a.

trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa lansarea pe piata

b.

nu ridica probleme deosebite

c.

nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii

d.

nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului

ANS: A

60. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Ambalajul si marcarea

a.

trebuie corectate periodic

b.

trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei

c.

trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii

d.

se realizeaza intuitiv

ANS: D

61. Problemele pe care le pune o proiectare si o marcare eficienta a produsului:

a.

sunt rezolvate de matematicieni

b.

nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele comercializarii

c.

trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor

d.

trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor

ANS: B

62. Pentru a obtine solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea, orice responsabil cu astfel de probleme trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte, intre care nu se include:

a.

modul de folosire a proiectului de ambalaj

c.

calitatea produselor

b.

momentul cand se recurge la proiectarea ambalajului

d.

modalitatile de marcare posibile

ANS: C

63. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Responsabilul cu problemele proiectarii ambalajului.

a.

trebuie sa apeleze la un grup de specialisti

c.

trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg programul de proiectare a ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica

b.

controleaza direct in foarte mica masura procesul concret de proiectare

d.

nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii se va orienta programul de proiectare sau caror situatii concrete de pe piata trebuie sa le gaseasca rezolvare proiectul

ANS: C

64. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?

a.

responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura

intreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele aspecte

concrete pe care le implica

b.

proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ce

urmeaza sa fie ambalat

c.

in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul de

consumatori caruia i se adreseaza in general produsul

d.

proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar de relatiile cu furnizorii

ANS: B

65. Cate etape de baza sunt in procesul de proiectare a ambalajului?

a.

c.

b.

d.

ANS: C

66. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului?

a.

orientarea si evaluarea

c.

directiile de proiectare

b.

platforma de marketing

d.

stabilirea cotei de piata

ANS: D

67. Ce este platforma de marketing?

a.

o situatie

c.

un document

b.

un proces

d.

nici una din cele de mai sus

ANS: C

68. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Colectivul de proiectanti

a.

trebuie sa cunoasca cerintele produsului

c.

trebuie sa aiba in vedere reclama facuta produsului

b.

trebuie sa inteleaga cerintele produsului

d.

nu trebuie sa tina cont de concluziile eventualelor evaluari si critici facute ambalajelor folosite in prezent

ANS: D

69. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?

a.

cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor de care dispune intreprinderea

b.

chiar si fara o deplina cunoastere a posibilitatilor si probabilitatilor specifice pietei se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului

c.

cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai ales in cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in esenta

foarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi cafeaua,

tigarile, berea, etc.

d.

cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitate

caruia i se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial la orientarea elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului

ANS: B

70. In etapa definirii platformei de marketing:

a.

se realizeaza un document care rezuma directia in care trebuie orientate eforturile de proiectare a ambalajului pentru a obtine pe piata efectele scontate

c.

se stabilesc directiile de proiectare

b.

se fac cercetari in vederea anteproiectului

d.

se valideaza proiectul

ANS: A

71. In etapa stabilirii platformei de marketing nu:

a.

se defineste sfera de cuprindere a publicului caruia se va adresa ambalajul

c.

se stabilesc criteriile functie de care va fi apreciat proiectul ambalajului

b.

se stabilesc obiectivele programului

d.

se fac cercetari in vedere anteproiectului

ANS: D

72. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?

a.

pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma de marketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se va orienta colectivul de proiectare

b.

pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia mici dar importante decizii creatoare

c.

diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt reprezentari

geometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii

d.

chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare simbolurile,

indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa influenteze

pozitiv consumatorul

ANS: D

73. Aprobarea interna si prezentarea in fata consiliului presupune:

a.

cercetari in vederea anteproiectului

c.

supunerea lucrarii unor aprecieri critice si aprobarii unei comisii speciale

b.

activitate de creatie

d.

validarea proiectului

ANS: C

74. Mentionati afirmatia incorecta: Consiliul menit sa aprobe proiectul de ambalaj.

a.

este compus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei,

reclama, estetica industriala si productie si medici

b.

se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei

c.

se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele puse pe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului

d.

in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare,

pentru a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentru calitatea proiectului

ANS: A

75. In etapa activitatii de creatie:

a.

nu se traduce in practica platforma de marketing in schite si machete

c.

se lucreaza nenumarate schite si combinatii intre acestea, aceste incercari ducand chiar pana la sute de variante

b.

se stabilesc directiile de proiectare

d.

se pastreaza absolut toate variantele aparute, pentru a fi folosite in proiectarea ambalajului

ANS: C

76. In etapa examinarii de catre consiliu:

a.

schitele alese se prezinta in fata consiliului, care le analizeaza pe baza criteriilor stabilite in platforma de marketing

c.

intodeauna se gaseste un singur proiect care sa fie evident superior, si alegerea si

recomandarile finale pot fi facute imediat

b.

nu se reduce numarul de variante de proiecte de ambalaj

d.

se stabileste platforma de marketing

ANS: A

77. Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta?

a.

in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare a

perspectivelor desfaceriilor evaluate anterior

b.

ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii de

marketing

c.

practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul conducatorului

intreprinderii

d.

problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele mai

puternice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de care

va fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere

ANS: B

78. O parte a procesului de validare a proiectului nu o constituie:

a.

conturarea profilului personalitatii fiecarui proiect

c.

verificarea proiectelor in ceea ce priveste vizibilitatea pe care o ofera

b.

modul in care proiectul de ambalaj pledeaza pentru calitate

d.

stabilirea directiilor de proiectare

ANS: D

79. In etapa definitivarii proiectului:

a.

se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a le valorifica mai bine pe cele pozitive

b.

proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre aprobare

clientului

c.

proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite

utilizarea a diferite materiale de de ambalare

d.

proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele si

dimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective

ANS: A

80. Grupele principale de materiale si forme de ambalaje sunt:

a.

lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla si cele tipizate ale societatilor de transport

b.

cutiile de carton si pungile de hartie

c.

lazile de metal si sticlele

d.

sacii de plastic si lazile de carton

ANS: A

81. Cele mai frecvent utilizate si mai bine acceptate ambalaje sunt:

a.

ambalajele de metal

c.

ambalajele din materialele transparente si cele plastice cu pulverizatoare

b.

ambalajele de sticla

d.

ambalajele de hartie

ANS: C

82. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta. Care? : In etapa controlului productiei.

a.

seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se asigura ca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de consiliu

b.

proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile, cernelurile, si metodele de tiparire

c.

modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul in

care vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelor trebuie, de asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit

d.

seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv de productie

ANS: B

83. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?

a.

in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi marci functiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in ce mai complexe si mai variate

b.

in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a atrage atentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor

c.

in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama, de publicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca tocmai ambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita produsul si de a atrage publicul cumparator in favoarea lui

d.

marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii produsului respectiv

ANS: C

84. Care dintre urmatoarele propozitii este corecta?

a.

ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor

b.

la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot al tuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor

c.

ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul

d.

promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa

ANS: D

85. Alegeti afirmatia corecta:

a.

ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de tentat sa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul si nici marca nu mai sunt o noutate pe piata

b.

in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi, ambalajul nu poate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate sub aceeasi marca

c.

nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in rafturile magazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate

d.

daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut la utilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie promotionala eficienta

ANS: A

86. Realizarea ambalajului cu scopul cresterii eficientei marcii:

a.

nu necesita in nici un caz o reproiectare totala

b.

se alcatuieste un proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi

c.

nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si aceleasi subtilitati ca orice nou proiect de ambalaj

d.

presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei anumite portiuni a ambalajului vechi

ANS: D

87. Cate tipuri de situatii in care reproiectarea ambalajului constituie o solutie a problemei in cresterea eficientei marcii?

a.

c.

b.

d.

ANS: C

88. In care din urmatoarele situatii nu constituie o solutie a cresterii eficientei marcii reproiectarea ambalajului?

a.

penetrarea pe noi piete

c.

cand s-au adus schimbari in conceptia constructiva sau tehnologica a produsului conferindu-i noi caracteristici sau revizuindu-le dupa o noua reteta care prezinta o importanta deosebita pentru consumatori

b.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte diferit




d.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

ANS: B

89. Firmele folosesc marcarea unui produs pentru:

a.

a stimula vanzarea acestuia

c.

a determina corect preturile

b.

a crea canalele de distributie optime

d.

a clasifica corect produsele oferite

ANS: A

90. Care din urmatoarele nu este varianta de utilizare a marcilor?

a.

marca exclusiva pentru produse

c.

marca fabricii

b.

marca prin care se simbolizeaza deopotriva produsul si fabrica

d.

marca canalului de distributie

ANS: D

91. Ce nu este marca?

a.

o forma grafica

c.

compusa de obicei din cuvantul sau cuvintele ce vor fi folosite pentru marcare

b.

un simbol proiectat cu mare grija

d.

codul de bare al produsului

ANS: D

92. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?

a.

marca nu trebuie proiectat astfel incat sa impresioneze, deoarece a-ti aminti de marca nu inseamna de fapt si a-ti aminti deprodusl repsectiv

c.

marca nu trebuie sa comunice caracteristicile si calitatile produsului, precum si numele organizatiei economice care il produce sau il pune in vanzare

b.

marca nu trebuie proiectata cu grija

d.

marca familiei de produse si a fabricii se foloseste ani la randul indiferent de

modificarile in modelul si in conceptia produselor, de asimilarea unor noi forme ale produselor, de reproiectarea ilustratiilor pe ambalaje sau de modificarile in culorile folosite la realizarea ambalajului

ANS: D

93. Alegeti afirmatia incorecta:

a.

marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea constituie

combinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau fabrica respectiva in diverse magazine sau pe strada

b.

forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta denumirea de marca

c.

odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a produselor sau a producatorului

d.

rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective

ANS: C

94. In situatia utilizarii marcii exclusive pentru produs, este mult mai avantajos sa:

a.

se lanseze pe piata produse care nu au nici un fel de inrudire cu cele realizate in trecut

b.

se suplimenteze substantial cheltuielile cu promovarea

c.

se extinda familia produselor existente adoptand un proiect de ambalaj care intr-un fel oarecare sa semene cu cele ale produselor anterior lansate si prin care sa se foloseasca o marca cunoscuta mai mult

d.

se angajeze personal suplimentar

ANS: C

95. In situatia utilizarii marcii pentru produs si pentru fabrica:

a.

nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca produsului va crea un efect mai avantajos

b.

nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea ce i se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-l cumpara are o calitate satisfacatoare

c.

daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care lanseaza pe piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse de inalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand noua marca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate pentru care este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca ceea ce cumpara este satisfacator

d.

trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care i se poate crea

ANS: D

96. Metoda de stabilire a pretului "cost total + adaos":

a.

efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in determinarea

preturilor

b.

se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal

c.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

d.

reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal cu costul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala exprimand

beneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs

ANS: D

97. Analiza pragului de rentabilitate:

a.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

b.

presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de productie

c.

se bazeaza pe conceptul de venit marginal

d.

poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in vederea

acoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta poate fi vanduta

ANS: D

98. Formula folosita pentru determinarea pragului de rentabilitate este:

a.

Pr = costuri fixe totale/pret unitar de

vanzare

c.

Pr = costuri fixe totale/(pret unitar de vanzare - cost variabil unitar)

b.

Pr = costuri variabile/pret mediu de

vanzare

d.

Pr = pret unitar de vanzare/costuri totale

ANS: C

99. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Analiza pragului de rentabilitate

a.

este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei

b.

precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv

c.

este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs

d.

nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in gama sortimentala

ANS: B

100. Analiza pragului de rentabilitate nu se foloeseste pentru:

a.

stabilirea alternativelor de preturi

c.

pentru a determina cantitatea dintr-un produs care se va vinde efectiv la un anumit pret

b.

analiza riscului

d.

proiectarea beneficiilor

ANS: C

101. Analiza pragului de rentabilitate este recomandata in:

a.

cazul fluctuatiei de costuri

c.

cazul schimbarilor in gama sortimentala

b.

domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un produs nou

d.

determinarea cantitatii efective care va fi vanduta realmente, fara a fi nevoie sa se estimeze cererea

ANS: B

102. Analiza marginala este folosita:

a.

in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa isi diferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale

b.

pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un anumit pret

c.

pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs nou

d.

pentru a prognoza riscul

ANS: A

103. Pentru un vanzator in conditii de concurenta monopolista, curba cererii:

a.

stagneaza

c.

este indreptata in sus

b.

este indreptata in jos

d.

stagneaza si apoi este indreptata in sus

ANS: B

104. Analiza marginala se bazeaza pe conceptele:

a.

venit mediu si marginal si cost mediu si marginal

c.

pret mediu si cost mediu

b.

venit mediu si cost mediu

d.

pret mediu si marginal si cost mediu si marginal

ANS: A

105. Venitul marginal este:

a.

pretul mediu raportat la venitul mediu

c.

incasarea obtinuta din vanzarea unei unitati aditionale sau marginale de produs

b.

venitul mediu raportat la costul mediu

d.

incasarea obtinuta din vanzarea produselor

ANS: C

106. Venitul marginal:

a.

este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs

b.

este venitul mediu plus o unitate

c.

este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute

d.

arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale

ANS: D

107. Productia unei firme va continua atata timp cat:

a.

venitul marginal este mai mic decat costul marginal

b.

costul marginal este mai mare decat venitul marginal

c.

venitul marginal este egal cu costul marginal

d.

venitul marginal este mai mare decat costul marginal

ANS: D

108. Atunci cand numarul de unitati vandut creste, venitul marginal generat de unitatile aditionale vandute:

a.

scade progresiv

c.

stagneaza

b.

creste progresiv

d.

intai creste si apoi scade progresiv

ANS: A

109. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii:

a.

presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie

b.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

c.

presupune orientarea preturilor in functie de concurenta

d.

necesita o analiza a pragului de rentabilitate

ANS: B

110. Strategia pretului inalt este recomandabila:

a.

daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs

b.

pentru a orienta preturile in functie de concurenta

c.

in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie

d.

daca se doreste determinarea venitului marginal

ANS: A

111. In cazul orientarii preturilor dupa competitie, se pot folosi mai multe variante de actiune. Intre acesta nu se include:

a.

alinierea la preturile concurentei

c.

stabilirea pretului peste nivelul concurentei

b.

determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii

d.

stabilirea preturilor sub nivelul concurentei

ANS: B

112. Alinierea la preturile concurentei este practicata:

a.

pe piata pe care nu exista o competitivitate ridicata

c.

atunci cand se urmareste determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii

b.

pentru a stabili venitul marginal necesar

d.

in cadrul stabilirii preturilor in functie de concurenta

ANS: D

113. Alinierea preturilor la concurenta nu se foloseste atunci cand:

a.

cumparatorii sunt perfect informati asupra preturilor

c.

vanzatorul are un control efectiv asupra pretului de vanzare

b.

cumparatorii au informatii precise si corecte asupra conditiilor pietei

d.

se doreste stabilirea pretului in functie de concurenta

ANS: A

114. Alinierea la preturile concurentei nu se foloseste pentru determinarea pretului:

a.

produselor agricole

c.

produselor necolorate si nevopsite din industria textila

b.

pieselor de schimb pentru autovehicule

d.

produselor colorate si vopsite din industria textila

ANS: D

115. Metoda determinarii pretului cu cateva puncte sub nivelul concurentei nu se aplica:

a.

in comertul cu amanuntul

c.

in comertul de gros

b.

in cazul general al marilor magazine care opereaza cu un rabat mai scazut

d.

in cazul general al magazinelor cu preturi reduse

ANS: C

116. Metoda determinarii pretului sub nivelul concurentei cu cateva puncte nu se foloseste atunci cand:

a.

este necesara eliminarea unor servicii, cum ar fi vanzarea cu plata in rate

b.

produsele au cerere elastica, foarte sensibila la pret

c.

producatorii trebuie sa se lupte cu concurenta sau pentru a patrunde pe noi piete

d.

cererea este inelastica si insensibila la modificarile pretului

ANS: D

117. Pretul peste nivelul pietei si al concurentei nu se foloseste atunci cand:

a.

produsul are proprietati unice

c.

vanzarea se bucura de o inalta reputatie

b.

produsul are proprietati distincte

d.

produsul nu se diferentiaza

ANS: D

118. Alternativele preturilor de baza:

a.

numarul lor depinde de amploarea gamei de produse in care intreprinderea poate fi competitiva

c.

contribuie la determinarea cantitatii de produse anticipata a fi vaduta pe piata

b.

nu se poate efectua cu ajutorul schemei de determinare a diferitelor preturi de baza

d.

numarul lor depinde de gradul existent de elasticitate in functie de pret

ANS: A

119. In determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine, una din urmatoarele estimari ale acestei cereri nu poate fi facuta:

a.

optimista

c.

reala

b.

plauzibila

d.

pesimista

ANS: C

120. Nu este categorie a bunurilor si serviciilor industriale:

a.

bunuri de echipament principal

c.

bunuri de folosinta indelungata

b.

furnituri de consum si intretinere

d.

materii prime

ANS: C

121. Asortimentul de marfuri nu se clasifica in:

a.

colectia senzitiva

c.

colectia sezoniera

b.

colectia selectiva

d.

colectia de baza

ANS: A

122. Un asortiment se caracterizeaza in general, prin trei dimensiuni. Nu constituie o dimensiune

de caracterizare a asortamentului:

a.

largimea

c.

coerenta

b.

profunzimea

d.

orientarea

ANS: D

123. De ce aspecte nu trebuie sa se tina cont cand se doreste obtinerea de solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea:

a.

cum trebuie folosit proiectul de ambalaj

b.

cand se recurge la proiectarea ambalajului

c.

cat va costa proiectarea produsului nou

d.

care pot fi modalitatile de marcare

ANS: C

124. Programul de proiectare a ambalajului depinde de:

a.

particularitatile tipului de produs ce urmeaza sa fie ambalat

b.

caracterul intreprinderii producatoare si resursele sale

c.

relatiile firmei cu furnizori sai

d.

toate caracteristicile enuntate

ANS: D

125. In proiectarea ambalajului trebuie sa se tina seama de:

a.

aspectele caracteristice produselor similare realizate de firmele concurente

c.

specificul canalelor de distributie

b.

tipul de produs ce urmeaza a fi ambalat

d.

toate aceste caracteristici

ANS: D

126. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului:

a.

platforma de marketing

c.

testele de piata

b.

activitatea de creatie

d.

validarea proiectului

ANS: C

127. Pe baza caror criterii Consiliul examineaza proiectele ambalajului alese:

a.

criterii subiective

b.

criteri stabilite in platforma de marketing

c.

criterii obiective

d.

criterii estetice

ANS: B

128. In etapa a 7-a privind examinarea de catre Consiliu a variantelor de proiectare ale ambalajului alese, numarul de variante se reduce de obicei la:

a.

3 sau 4

c.

b.

d.

2 sau 3

ANS: D

129. Etapa imediat premergatoare celei de validare a proiectului de ambalaj este:

a.

examinarea de catre Consiliu

c.

definitivarea proiectului

b.

controlul productiei

d.

activitatea de creatie

ANS: A

130. Cate grupe principale de materiale si forme de ambalaje continua sa fie utilizate:

a.

c.

b.

d.

ANS: B

131. Care din urmatoarele tipuri de ambalaje se folosesc din ce in ce mai putin pe piata:

a.

ambalajele din carton

c.

ambalajele din lemn

b.

ambalajele transparente din plastic

d.

ambalajele de metal

ANS: D

132. Care este ultima etapa in proiectarea ambalajului:

a.

controlul productiei

c.

definitivarea proiectului

b.

platforma de marketing

d.

validarea proiectului

ANS: A

133. Ce caracteristici tehnice trebuie sa verifice seful de proiect:

a.

rezistenta culorilor

c.

fidelitatea reprezentarii grafice

b.

tipurile de cerneluri folosite

d.

rezistenta culorilor si fidelitatea reprezentarii grafice

ANS: D

134. Cand este necesara proiectarea ambalajului:

a.

in vederea asigurarii unei anumite eficiente a marcii

c.

a si b

b.

cand se doreste cresterea eficientei marcii

d.

nici a, nici b

ANS: C

135. Cine aduce marca sub ochii intermediarilor si cumparatorilor:

a.

pretul

c.

continutul

b.

ambalajul

d.

distributia

ANS: B

136. Care din urmatoarele constituie o situatie a cresterii efcientei marcii prin reproiectarea ambalajului:

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte diferit

b.

cand firma are fonduri pentru reproiectarea ambalajului

c.

penetrarea pe noi piete

d.

cand ambalajul da rezultate bune pe piata

ANS: C

137. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii legat de reproiectarea ambalajului:

a.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

c.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza favorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

b.

cand se doreste penetrarea pe noi piete

d.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

ANS: C

138. In care din urmatoarele situatii reproiectarea ambalajului nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii:

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

b.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

c.

cand ambalajul da rezultate bune pe piata

d.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

ANS: C

139. Marca reprezinta:

a.

o componenta acorporala a produsului

c.

o componenta corporala a produsului

b.

o componenta a mediului cultural

d.

o componenta a micromediului

ANS: A

140. Cine are rolul de a permite identificarea produsului sau a fabricii:

a.

ambalajul

c.

produsul

b.

marca

d.

service-ul post-vanzare

ANS: B

141. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:

a.

de obicei un an

c.

ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor

b.

cat mai putin timp posibil

d.

de obicei mai putin de 5 ani, dupa care trebuie schimbata

ANS: C

142. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta:

a.

o faza de analiza in determinarea preturilor

c.

o forma de promovare

b.

o strategie de pret

d.

nici un raspuns nu este corect

ANS: A

143. In ceea ce priveste metoda cost total +adaos, acest adaos variaza:

a.

de la produs la produs

c.

la comerciantul cu amanuntul, cat si la cel cu ridicata

b.

la sortimentele de produse care se vand mai lent, fata de cele care se vand imediat

d.

toate variantele sunt corecte

ANS: D

144. Poate fi considerata o perfectionare a metodei cost total+ adaos:

a.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul  costurilor marginale

b.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul veniturilor marginale

c.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul veniturilor medii

d.

metoda cost toal +adaos nu a fost perfectionata

ANS: A

145. Costul marginal este:

a.

costul aditional rezultat din producerea unei unitati aditionale

c.

costul rezultat din vanzarea unui produs

b.

costul mediu raportat la venitul mediu

d.

costul mediu rezultat din cumpararea unei unitati aditionale de produs

ANS: A

146. Ce metoda de stabilire a preturilor specifice este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs si in general, pentru stabilirea alternativelor de preturi pentru investitii, prognoza productiei, analiza riscului:

a.

analiza marginala

c.

preturile orientate dupa competitie

b.

analiza pragului de rentabilitate

d.

nici o metoda din cele enuntate

ANS: B

147. Cand vanzarea produselor are loc in magazinele de specialitate pentru articolele de specialitate, la moda se foloseste de obicei urmatoarea strategie:

a.

strategia preturilor de penetrare

b.

strategia pretului peste nivelul concurentei

c.

strategia pretului sub nivelul concurentei

d.

alinierea la preturile concurentei

ANS: B

148. Determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine se poate face dupa formula preluata din:

a.

analiza PERT

c.

analiza BCG

b.

analiza SWOT

d.

analiza bayesiana

ANS: A

149. Considerand (cauza optimista), (cauza plauzibila), (cauza pesimista), volumul vanzarilor calculat dupa formula preluata din analiza PERT este egal cu:

a.

c.

b.

d.

ANS: C

150. Care din urmatoarele afrimatii este adevarata:

a.

rabaturile fac parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

c.

rabaturile pot fi incadrate in politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile, daca sunt oferite in conditii egale tuturor clientilor asemanatori

b.

rabaturile nu fac niciodata parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

d.

doar rabaturile pentru cantitatile cumparate fac parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

ANS: C

151. In ce tip de politica a preturilor, in cazul produselor supuse fluctuatiilor cererii se practica, uneori, o intelegere intre producatori si comercianti, prin care primii se obliga sa asigure o compensatie daca vor reduce pretul intr-o perioada de timp stabilit:

a.

rabaturile pentru activitatile promotionale

c.

politica garantiilor fata de declinul pretului

b.

politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

d.

politica reducerii temporare a pretului la unele articole pentru atragerea clientelei

ANS: C

152. Nu este element al mixului de marketing:

a.

produsul

c.

pretul

b.

plasamentul

d.

piata

ANS: D

153. Inovatiile care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt:

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatiile revolutionare

b.

inovatiile dinamice

d.

inovatiile rapide

ANS: A

154. Pentru ca, o segmentare a unei piete sa fie utila, trebuie ca ea sa satisfaca doua conditii de baza acestea sunt:

a.

pertinenta si eterogenitatea

c.

eterogenitatea si operationalitatea

b.

pertinenta si operationalitatea

d.

maturitatea si pertinenta

ANS: B

155. ........ urmareste verificarea produselor sub raportul componentelor sale calitative, al destinatiilor pentru care este realizat si apreciera conditiilor cele mai favorabile necesare introducerii lui pe piata.

a.

testarea

c.

conceperea

b.

validarea

d.

trierea

ANS: A

156. Reproiectarea ambalajului nu constituie o solutie in cresterea eficientei marcii in urmatoarea situatie:

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

b.

cand se doreste integrarea produsului caruia ii este destinat ambalajul intr-o anumita familie de ambalaje, respectiv de produse

c.

cand se distribuie produsul pe aceleasi piete

d.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

ANS: C

157. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:

a.

de obicei un an

b.

de obicei mai putin de 5 ani, majoritatea produselor au o vechime de sub 5 ani

c.

ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor

d.

de-a lungul intregului ciclu de viata al firmei

ANS: C

158. Pretul la locul de productie reprezinta:

a.

o decizie referitoare la politica preturilor

b.

o strategie de pret in etapa introducerii pe piata

c.

o etapa in determinarea preturilor de baza

d.

o forma a pretului in functie de concurenta

ANS: A

159. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului:

a.

cost

c.

comunicare

b.

cumparare

d.

comoditate

ANS: B

160. Strategia de marketing si tacticile de marketing formeaza:

a.

conducerea strategica

c.

mixul de marketing

b.

politica de marketing

d.

pozitionarea

ANS: B

161. Liniile definitorii ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective reprezinta:

a.

politica de marketing

c.

strategia de marketing

b.

tactica de marketing

d.

programul de marketing

ANS: C

162. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing:

a.

politica de investitii

c.

politica de pret

b.

politica de personal

d.

politica de dezvoltare

ANS: C

163. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing:

a.

politica de control

c.

politica de promovare

b.

politica de personal

d.

politica de marketing

ANS: C

164. Care este cea mai importanta familie din categoria bunurilor de productie si care poate servi atat la producerea bunurilor de consum, cat si la bunurile industriale:

a.

bunurile de echipament secundar

c.

semifabricate si subansamble

b.

furniturile de consum si intretinere

d.

materii prime

ANS: D

165. Din ce familie de bunuri industriale fac parte suruburile:

a.

bunuri de echipament principal

c.

furnituri de consum si intretinere

b.

materii prime

d.

semifabricate si subansamble

ANS: C

166. Care sunt caracteristicile bunurilor si serviciilor de productie:

a.

mobilurile de cumparare pot fi rationale sau emotionale

b.

bunurile de productie se cumpara cel mai adesea in cantitati mici

c.

bunurile de productie se cumpara prin intermediari specializati si de la unitatile comerciale cu amanuntul

d.

evaluarea pietei care ofera bunuri de productie se poate face mai usor decat cea a pietei care ofera bunuri de consum

ANS: D

167. Ce faza nu face parte din ciclul de viata al unui produs:

a.

faza introducerii pe piata

c.

faza dezvoltarii

b.

faza maturitatii

d.

faza declinului

ANS: C

168. Care din urmatoarele nu este o faza in dezvoltarea noilor produse:

a.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

c.

bugetul de marketing

b.

selectarea si trierea ideilor de produse noi

d.

lansarea in productie si pe piata a produsului

ANS: C

169. In ce faza din dezvoltarea noilor produse se stabilesc proprietatile fundamentale ale noului produs. Anumite trasaturi ale noului produs pot fi revazute in fazele ulterioare, nu insa si natura lui fundamentala, care se stabileste in faza:

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum

b.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

d.

perfectionari constructive-tehnice si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

ANS: C

170. In ce faza a dezvoltarii noilor produse sunt realizate studii tehnice care stabilesc caracteristicile unui produs sub forma de desene, formule, modele si instructiuni scrise, la un grad de detaliere si precizie eficient:

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum

b.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

d.

perfectionari constructive-tehnice si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

ANS: D

171. In cadrul criteriilor dupa care sunt evaluate ideile de produse noi nu intra :

a.

beneficiile anticipate posibile de realizat pentru noul produs

b.

situatia produselor din alta gama pe piata

c.

integrarea generala a noului produs in profilul de specialitate al intreprinderii

d.

amploarea investitiilor necesare pentru introducerea noului produs

ANS: B

172. Aranjati in ordinea corecta etapele privind dezvoltarea noilor produse:

1. lansarea in productie si pe piata

2. selectarea si trierea ideilor de produse noi

3. identificare si colectarea ideilor de produse noi

4. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

5. verificarea acestuia prin testarea utilizarii lui in consum

6. perfectionarea constructiva-tehnica

7. testele de piata

a.

c.

b.

d.

ANS: B

173. In ce etapa a dezvoltarii noilor produse apar tehnicile si metodele intuitive precum brainstormingul, Delphi:

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

b.

perfectionarea constructiva-tehnica si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

d.

identificarea si colectarea ideilor de produse noi

ANS: D

174. Idei de produse noi nu pot proveni din:

a.

analiza colectiilor de brevete

c.

cercetari in laboratoare

b.

cercetari de marketing

d.

nici un raspuns nu este corect

ANS: D

175. Care din urmatoarele afirmatii este corecta:

a.

bunurile si serviciile de productie sunt destinate sa fie consumate sau folosite de individ sau de colectivitate

b.

bunurile de productie sunt denumite si bunuri industriale

c.

bunurile de productie sunt cumparate de toti membri societatii

d.

nici o afirmatie nu este corecta

ANS: B

176. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului este:

a.

analiza ideilor

c.

dezvoltarea

b.

maturitatea

d.

cresterea

ANS: B

177. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou nu face parte:

a.

brainstormingul

c.

analiza sintactica

b.

Delphi

d.

sinectica

ANS: C

178. Determinare preturilor nu include faza:

a.

anticiparea reactiei competitiei

c.

testele de piata

b.

stabilirea cotei de piata

d.

stabilirea preturilor specifice

ANS: C

179. Stabilirea preturilor specifice se poate face pe mai multe cai. Care dintre urmatoarele nu este adevarata:

a.

cost total

c.

in legatura cu segmentele cererii

b.

analiza marginala

d.

analiza pragului de rentabilitate

ANS: A

180. Nu reprezinta forma de rabat:

a.

rabaturile oferite intermediarilor

c.

rabaturile pentru clietii care isi achita factura la termen

b.

rabaturile pentru cantitatile cumparate

d.

rabaturile pentru activitatile promotionale

ANS: C

181. Privind rabaturile oferite intermediarilor este adevarat ca:

a.

cea mai mare reducere ii revine angrosistului

c.

se fac reduceri egale angrosistului si detailistului

b.

cea mai mare reducere ii revine detailistului

d.

nu la angrosist si detailist se refera aceste reduceri

ANS: B

182. Politica preturilor fata de pozitia geografica a clientului include:

a.

preturile variabile

c.

preturile de livrare uniforme

b.

preturile traditionale

d.

nici un raspuns nu este corect

ANS: C

183. Toate costurile de transport sunt platite de cumparator in cazul:

a.

preturilor de livrare uniforme

c.

preturilor zonale de livrare

b.

pretului la locul de productie

d.

preturilor variabile

ANS: B

184. Unele firme practica vanzarea sub pretul de cost a unor articole bine cunoscute si frecvent cumparate, pentru a atrage clientii in speranta ca vor cumpara celelalte produse cu preturi normale prin:

a.

politica preturilor in functie de gama de produse

c.

politica reducerii temporare a pretului

b.

politica determinarii revanzarilor

d.

dumping

ANS: C

185. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:

a.

aliniat la concurenta

c.

psihologic

b.

in functie de cerere

d.

sub nivelul concurentei

ANS: C

186. Modalitatea concreta de punere in aplicare a unei anumite strategii de marketing reprezinta:

a.

planul strategic

c.

viziunea organizatiei

b.

tactica de marketing

d.

politica de marketing

ANS: B

187. Divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un comportament si caracteristici distincte, care vor necesita produse sau mixuri de marketing diferite reprezinta:

a.

segmentarea pietei

c.

tintirea pietei

b.

pozitionare pe piata

d.

mix de marketing

ANS: A

188. Aparitia notiuni de segment de piata (masa de cumparatori ce prezinta caracteristici comune) a atras dupa sine elaborarea a trei strategi de marketing. Nu este o astfel de strategie:

a.

Marketing  nediferentiat

c.

Marketing strategic

b.

Marketing concentrat

d.

Marketing diferentiat

ANS: C

189.

Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?

a.

dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea elementelor ambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le imbine

coerent intr-un intreg armonios

b.

alegerea simbolurilor corecte constituie procesul "mistic" al proiectarii deoarece

proiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie sa aiba anumite semnificatii

c.

nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului

d.

ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de care

consumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai putin

constient decat s-ar putea crede

ANS: C

190. Mixul de marketing reprezinta:

a.

tot ceea ce firma poate sa faca pentru a influenta cererea pentru produsul sau

c.

ansamblul instrumentelor de marketing ale companiei pentru stabilirea unor pozitii puternice pe pietele tinta

b.

totalitatea instrumentelor de marketing cu care se poate influenta piata grupate in jurul celor 4P

d.

toate enunturile de mai sus sunt corecte

ANS: D

191. Instrumentele tactice de marketing, referitoare la produs, pret, distributie (plasament) si promovare, pe care firma le combina ca sa produca o anumita reactie din partea pietei vizate constituie:

a.

marketingul

c.

mixul de marketing

b.

demarketingul

d.

managementul marketingului

ANS: C

192. Evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea unuia sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze reprezinta:

a.

segmentarea pietei

c.

tintirea pietei

b.

pozitionare pe piata

d.

mix de marketing

ANS: C

193.

In situatia utlizarii marcii exclusive de fabrica:

a.

trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe care

organizatia economica respectiva le poate marca astfel

b.

nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza o crestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia, inclusiv asimilarea de noi produse, consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu alte firme

c.

ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu alte

intreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot produce

modificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale marci,

adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar neadecvate

pentru gamele respective de produse

d.

in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicarea

automata a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare mai

ales daca intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largi diversitati de produse

ANS: A



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Marketing


Comunicare


Marca de produs
Integrarea retelelor de distributie
Promovarea directa- strategia de marketing a ProCredit Bank
PREGATIREA NEGOCIERII
Modele de organigrame practicate in managementul unitatilor
PROIECT DE PRACTICA MARKETING SI AFACERI ECONOMICE INTERNATIONALE
MODALITATI DE ATRAGERE A INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA
CERCETARI DE MARKETING
PROMOVAREA VANZARILOR (PV)
DISTRIBUTIA - COMPONENTA A MIXULUI DE MARKETING



loading...