PROIECT MARKETING TURISTIC - PROGRAM DE MARKETING - PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA

Deoarece agentia are un pachet de servicii turistice si doreste diversificarea acestuia cu adaugarea la oferta sa a activitatii de vanatoare si pescuit sportiv. Dezvoltarea produsului implica vanzarea produsului pe piata existenta si cresterea cifrei de afaceri, respectiv a profitului cu 10% pe urmatorii 2 ani prin lansarea lansarea pachetului turistic "Vanator la Vatra Dornei" pe piata Romaneasca.

Cap. 2. Analiza situatiei existente

2.1. Auditul de markting

2.1.1. Mediul extern

Analiza pietei

Analiza pietei turistice presupune analiza cererii si ofertei, respectiv a cumparatorilor si a vanzatorilor care tranzactioneaza produsele sau serviciile.

In cadrul analizei pietelor tinta trebuie avute in vedere trei etape: dimensionarea pietei(segmentarea pietei), tintirea pietei (evaluarea elementelor de atractivitate) si pozitionarea pietei. Dimensionarea pietei sunt date de: structura pietei (a cererii si a ofertei), aria pietei si capacitatea pietei.

a) Oferta turistica a Vatra Dornei este bogata si diversificata, ea fiind formata din:

potentialul ofertei care cuprinde totalitatea resurselor naturale (peisaje, relief, fauna, fluora, izvoare) si resurse atropice (biserici, manastiri, muzee, cetati, datini, traditii);

echipamentele de producere si comercializare a produselor turistice;

conditii de comercializare(pret, facilitati);

infrastructura turistica;

forta de munca necesara (pregatirea personalului).

Oferta actuala cuprinde:

Turism balnear

Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie.

Exista 6 izvoare pentru cura interna si peste 30 pentru cura externa (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, usor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie in tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza in modernele baze de tratament.

Factori naturali:

• Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si magneziene, feruginoase;
• Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2;
• Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;
• Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;
• Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativi.

Indicatii de tratament:

• Profilaxie - persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru imbolnavire, constitutionali si din mediul extern.

Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc.

Acestia reactioneaza favorabil la aeroterapie, cura de teren si de antrenare, kinetoterapie la sala si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri (subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu, ultraviolete) si masaj manual uscat.

• Tratament curativ si de recuperare

1. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular hipertensiunea arteriala esentiala si secundara stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblita).

Tratamentul se axeaza in principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care se adauga bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, raze ultraviolete.

2. Afectiuni ale aparatului locomotor

• de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite - mialgii, periartrite);
• de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi dupa imobilizare, recuperare la sportivi;
• de natura neurologica: sechele dupa accidente vasculare cerebrale (hemipareze si hemiplegii dupa 1 an si cu aviz neurologic), parapareze, nevrite si polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatica secundara.

Aceasta categorie de afectiuni beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala sau bazin, bai kineto si dusuri, impachetari cu parafina, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj.

3. Boli asociate

- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastica respiratorie si

- boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: impachetari si tampoane cu namol, unde scurte.

- boli endocrine - hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza.

- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arteroscleroza cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase si de plante medicinale, ionizari.

- boli ale sangelui - anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase)

- boli digestive: cura interna

- boli renale: calculoza - cura interna

- boli metabolice: diabet, obezitate - cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj)

Activitatea medico-balneara se desfasoara la:

• cabinete medicale cu medici in majoritate primari
• serviciu de explorari functionale
• doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii:
• bai carbogazoase
• hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie)
• electroterapie (curenti diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizari, bai galvanice)
• fosfoterapie (ultraviolete)
• kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna)
• pneumoterapie (aerosoli si inhalatii)
• masaj - impachetari parafina
• sectie ginecologie si namol (impachetari)
• mofete naturale

Cura balneara dureaza 10-18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutatoare prescrise de medic asociata cu dieta alimentara in functie de afectiune.

Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local.

Turism activ

I. Sporturi ce se pot practica la Vatra Dornei:

Schi alpin

- Partia Telescaun: partie in curs de omologare, 3.200 m lungime, 400 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun;

- Partia Parc: partie omologata, 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Teleschi si Baby-schi;

2. Excursii montane - ture de agrement la puncte de belvedere

- din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creasta pe masivele: Giumalau -Rarau, Suhard, Calimani. La acestea se adauga inca aprox 15 trasee secundare

- lungimea totala a traseelor este de aprox. 300 km.

- in perioada 15 mai - 15 septembrie - se desfasoara programul : Turismul montan in statiunea Vatra Dornei- initiat de Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont

Escalada si alpinism

- masivul Rarau : trasee de gradul 3 - 9 ;

- stanca Rusca

- s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale;

4. Parapanta

- In Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se afla in masivele Suhard - vf. Ousorul - Platoul Giumalau, Calimani

5. Escalada pe gheata
• In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheata de la Moara Dracului - cheile Zugrenilor.
6. Schi tour
• toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei si de creasta sunt optime pentru schi tour.
7. Schi fond
• in Vatra Dornei exista o pista betonata pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.
8. Schi extrem

- zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Calimani versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc si Pietrosul Calimani

9. Rivier rafting

- rafting se practica in conditii optime pe raurile Bastrita si Dorna. Traseele au lungimi cuprinse intre 12,5 - 20 km. La solicitarea turistilor distantele pot fi variabile.

II. Trasee montane parcurse cu snowmobilele

Traseul 1. Partie telescaun

Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenta de nivel este de 400 m. Punctul de plecare este baza partiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.

Traseul 2 . Masivul Calimani

Traseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la Neagra Sarului (Paraul Taieturi - altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf. Retitis (2021 m.). Traseul se desfasoara in proportie de 60 % in zona alpina.

Variante - ture de agrement: Gura Haitii - Exploatarea Calimani -retur 18 km

Gura Haitii - paraul Haitii - retur -10 km

Gura Haitii - paraul Neagra - Dumitrelul - Exploatarea Calimani - retur - 25 km.

Traseul 3. Masivul Giumalau

Traseu cu grad mediu de dificultate, avand lungime 32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia (Vatra Dornei) iar punctul terminus este cabana Giumalau (1625 m.), diferenta de nivel este de 823 m.

b) Cererea turistica este reprezentata de totalitatea persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa temporar in Vatra Dornei. Structura cererii implica segmentarea pietei, care se poate realiza in functie de: forma de turism si fiind bazata pe descrierea turistului.

Turismul intern in Romania

Volumul si valoarea sosirilor

Cifrele din tabelul de mai jos ilustreaza volumul turismului intern in Romania si demonstreaza predominanta covarsitoare a vacantei ca principal scop al calatoriei.[1]

Asadar, numerele nu reprezinta cifre absolute privind volumul de turisti interni, calatorii si innoptari in cadrul sejururilor, ci reprezinta estimari bazate pe forma si structura chestionarului din studiu, tehnicile de selectie adoptate si abordarea extrapolarii utilizate.

Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea ca furnizeaza un suport statistic elocvent pentru scaderea accentuata, conform raportarilor, a interesului fata de vacantele in tara in favoarea vacantelor in afara granitelor tarii in anul 2006. Calatoriile interne in scop turistic (inclusiv calatorii in scop de afaceri) si innoptarile in cadrul sejururilor au scazut cu 25% si respectiv 26%, in timp ce calatoriile si innoptarile in scop de vacanta au scazut cu 23% in fiecare caz.

Tabel sunt prezentate numarul de turisti, calatorii si innoptari pe plan intern in 2005 si 2006 (mii

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Studiul a fost demarat in anul 2003 si reprezinta un fel de pionierat in ceea ce priveste detalierea intrebarilor referitoare la profilul consumatorului si comportamentul acestuia. Un astfel de studiu are o abordare in evolutie, atat in ceea ce priveste terminologia folosita in chestionare, cat si din punct de vedere al categoriilor de populatie din care este selectat esantionul studiului

Innoptari aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul, prezinta distributia innoptarilor in tara atat in scop de vacanta, cat si in scop de afaceri, in diferite zone turistice.

Totusi, datele pe care se bazeaza structurile de cazare inregistrate nu includ numarul total al calatoriilor si innoptarilor, intrucat multe calatorii si innoptari includ cazarea la prieteni sau rude, reprezentand structuri de cazare neinregistrate. Deci, dupa cum se poate demonstra, Studiul National al Gospodariilor (prin lipsurile sale) prezinta o imagine aproximativa, mai putin detaliata a fluxurilor de vizitatori la nivel national

Categoriile si oferta de unitati de cazare

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Aceasta reflecta numarul structurilor de cazare inregistrate oficial. Se considera ca exista un mare numar de structuri de cazare 'neoficiale' in special de unitati de capacitate mai redusa.

Unitati de cazare si locuri de cazare in perioada 2001 - 2006

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Intr-un studiu realizat de ANT in anul 2003 s-a observat ca turistii romani au urmatoarele motivatii pentru petrecerea concediului/calatoriei:

Cererea turistica in Romania

In Romania, conform unei cercetari reprezentative la nivel national, efectuate pe aceasta tema de catre Institutul National de Statistica in perioada 1.04.2002-30.09.2002, ponderea principala in totalul calatoriilor o detine grupa de varsta intre 25-44 ani. Din totalul turistilor, 51,1% sunt femei, 48,9% barbati, respectandu-se structura demografica pe sexe. Dupa statutul ocupational, salariatii detin ponderea cea mai mare in numarul total de turisti 46,4%.

Calatoriile interne au reprezentat 96,2 % din totalul calatoriilor, iar cele externe 3,8%.

In anul 2004 rata medie a sejurului in Romania, conform datelor publicate de INS, a fost:

O ierarhizare a calatoriilor turistice din total calatorii arata preponderenta optiunilor pentru munte, 20,9% fata de 17,94% in zona litorala, 4,085% pentru statiuni balneoclimaterice, 1,2% in diverse circuite si 55,875% reprezinta calatorii inregistrate in alte zone, in afara zonelor turistice specificate.

Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei implica alegerea segmentului de turisti care prefera calatoriile in scop recreativ. Aceasta segmentare se face in functie de structura si compozitia calatoriei, evidentiata prin: destinatia calatoriei, modul de rezervare, forma de organizare, mijloc de transport utilizat, tipul de primire turistica si clasificarea acesteia, durata calatoriei.

Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde segmentarea turistilor in functie de; judete, varsta, sex, loc de munca, venit, stil de viata, personalitatea turistului.

Populatia Romaniei este de aproximativ 22,3 mil. locuitori in ultimii ani inregistrandu-se o scadere a acesteia. Structura populatiei pe varste este:

intre 0-14 ani - 17,95% din care: barbati- 2.054.323 si femei 1.159.196

intre 15-64 ani- 68,51% din care: barbati 7.605751 si femei 7.715.434

65 si peste 65 de ani- 13,54% din care: barbati 1.255.880 si femei 1.773.438.

Structura pe sexe a populatiei: la nastere 1,06 barbati/femei

sub15 ani 1,05 barbati/femei

15-64 ani 0,99 barbati/femei

65 si peste 0,71 barbati/femei.

Total populatie: 0,95 barbati/femei.

Speranta medie de viata a populatiei este pe total 70,16 ani,iar pe sexe 66,36 ani pentru barbati si de 74,19 ani pentru femei.

In urma analizei se poate spune ca

- 21,86% din turistii prefera turismul cultural iar 21,55% prefera concediul pentru odihna/refacere;

- 82,6% dintre turisti efectueaza un sejur de 1-7 nopti cazare;

- 70,3% dintre turisti au varsta cuprinsa intre 25-64 ani;

Ne adresam segmentului de populatie care prefera: turismul de vanatoare si pescuit sportiv, cultural, de odihna, cazare la hotel, pensiune si cabane vanatoresti, este cu venituri peste medie, are varste cuprinse intre 25-64 ani, efectueaza sejururi de cel putin 4 nopti cazare, calatoresc cu masina personala

Referindu-ne la aria pietei se observa ca aceasta este regionala, cuprinde localitatea Vatra Dornei si tinutul Bucovinei.

In urma segmentarii pietei turistice romanesti agentia de turism isi propune tintirea segmentului de turisti care prefera turismul cultural, de odihna, vanatoare si pescuit sportiv, oferindu-le posibilitatea de odihna, cunoastere a traditiilor si obiceiurilor stravechi ale romanilor si desfasurarea activitatii de vanatoare si pescuit. Segmentul selectat are marimea si cresterea corespunzatoare, si este atractiv din punct de vedere structural, el putand acoperi profitul estimat al firmei.

Pozitionarea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei" este bazata pe unicitatea destinatiei si a produsului si pe avantajele oferite de pachetului turistic. "Vanator la Vatra Dornei" este un produs cu specific national, imbinand elementele istorice, religioase si etnofolclorice, cu o fauna generoasa motiv pentru organizarea partidelor de vanatoare, intr-o ambianta moderna si o calitate superioara a serviciilor in structuri de primire compatibile cu cele existente la nivel international.

In ceea ce priveste raportul calitate/pret, in cazul serviciilor turistice destinate turismului de odihna, cultural, de vanatoare si pescuit sportiv, se poate afirma ca exista un echilibru intre cei doi termeni ai raportului.

Capacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea sau dorinta exprimata sau nu pe o anumita piata pentru un produs turistic si permite determinarea raportului in care se afla cererea si oferta, precum si a locului ce il detine pe piata globala

Volumul ofertei este dat de numarul total de unitati de cazare, municipiul Vatra Dornei beneficiind de o variata retea de hoteluri, pensiuni turistice si agroturistice, cabane, baruri, discoteci.

Cazarea se face in 13 hoteluri, 5 vile si un lant de pensiuni turistice si spatii de cazare in locuinte familiale insumand circa 2.200 locuri.

Structuri turistice in Vatra Dornei

Numarul de turisti in statiunea Vatra Dornei anual este de circa 60.000 de persoane.

Evolutia numarului turistilor in ultimii 3 ani

Obiectivele turistice ale Bazinului Dornelor sunt datorate conditiilor naturale, traditiilor istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera variate posibilitati de turism.

In perioada 1.990-1.999 turismul dornean a avut o perioada de regres in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de cazare si, implicit, cifra de afaceri.

In perioada 2.000-2.005 turismul dornean a inregistrat o dezvoltare ascendenta si a cunoscut o diversificare in toate componentele sale: balnear, de odihna, de agrement si de aventura

Investitiile private in domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind facute in noi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si aducerea lor la standarde europene. Luand in calcul dinamica turismului din perioada 2002-2005, se constata o crestere a capacitatii de cazare cu 15%, cresterea numarului de turisti cu 25% si dublarea cifrei de afaceri raportata in euro. Gradul de ocupare a spatiilor de cazare a fost de 40 si 45%.

EVOLUTIA INDICATORILOR TURISTICI IN PERIOADA 2003-2005

Cresterea totala in anul 2005, raportat la anul 2002, este de 25% - numarul turistilor, 15% - capacitatea de cazare si 100% - cifra de afaceri.

O alta latura importanta a sportului dornean este vanatoarea si pescuitul sportiv, cadrul cinegetic al zonei fiind propice acestora.

In zona Bucovinei oferta de cazare se distribuie astfel: hoteluri si moteluri 25, cabane turistice 3, campinguri 3, vile turistice si bungalouri 17, tabere 1, pensiuni turistice 30, pensiunii turistice rurale 60, popasuri turistice 1.

Ocoalele silvice sunt repartizate astfel:

Numerotarea de pe harta reprezinta codul numeric al ocoalelor astfel:

colul silvic Brosteni, 02 Ocolul silvic Crucea, 03 Ocolul silvic Dorna Cadrenilor, 04 Ocolul silvic Cosna, 05 Ocolul silvic Vatra Dornei, 06 Ocolul silvic Iacobeni, 07 Ocolul silvic Carlibaba, 09 Ocolul silvic Breaza, 10 Ocolul silvic Vama, 11 Ocolul silvic Moldovita, 12 Ocolul silvic Frasin, 13 Ocolul silvic Stulpcani, 14 Ocolul silvic Gura Humorului, 15 Ocolul silvic Solca, 16 Ocolul silvic Marginea, 17 Ocolul silvic Brodina, 18 Ocolul silvic Falcau, 19 Ocolul silvic Brodina, 20 Ocolul silvic Malini, 21 Ocolul silvic Rasca, 22 Ocolul silvic Falticeni, 23 Ocolul silvic Dolhasca, 24 Ocolul silvic Patrauti, 25 Ocolul silvic Adancata, 26 Ocolul silvic Tomnatec

Volumul cererii se determina in functie de numarul mediu de vizitatori, durata medie a sejurului, gradul de utilizare a capacitatii de cazare.

Sosiri in principalele structuri de primire turistica pe functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale anului 2005:

In luna august 2005, fata de aceeasi luna a anului 2004 (27.845) sosirile in unitatile de cazare turistica au crescut cu 5,9%.

Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale anului 2005 au fost:

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare pe primele luni ale anului 2005 a fost:

Analizand gradul de utilizare a capacitatii de cazare (reprezinta raportul dintre oferta efectiv realizata si oferta teoretica) se observa ca piata turistica a statiunii Vatra Dornei si regiunii Bucovina este nesaturata, chiar si in lunile de vara cand cererca turistica este vizibil mai ridicata

Concurenta

Avand in vedere unicitatea zonei Bucovina, respectiv Vatra Dornei, prin frumusetea naturii, a masivelor muntoase, a manastirilor si bisericilor medievale, a rezervatiilor naturale si a bogatiei fondului cinegetic putem considera ca acest produs turistic are un important avantaj competitiv. Totodata in Romania exista diferite zone turistice care pot oferi unele din frumusetile enumerate mai sus, de aceea vom analiza toate formele de concurenta

Concurenta de produs se refera la acele produse turistice care ofera excursii culturale si de turism de vanatoare si turism sportiv in diferite zone ale tarii. Acest gen de excursii nu sunt foarte numeroase deoarece in zona Bucovinei numarul mare al manastirilor este grupat pe o distanta foarte mica, turistilor ramanandu-le timp pentru admirarea peisajelor si practicarea vanatorii si pescuitului sportiv.

Concurenta de marca se refera la competitia care se creeaza intre diferitele destinatii turistice. Pentru turistii romani, unele dintre destinatiile turistice foarte interesante sunt muntii Apuseni, cu satele asezate in vaile acestora si cu obiceiurile traditionale specifice.

Avand in vedere faptul ca una dintre caracteristicile produsului este fondul cinegetic bogat si diversificat si prezentarea unei obiceiurilor traditionale mai putin cunoscute, consideram ca putem concura cu orice alta destinatie.

Concurenta formala consta in existenta unor materiale (filme, carti) despre statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei care ar putea inlocui o vizita in aceste zone. Numarul cartilor despre aceasta zona sau a unor documentare este destul de redus. Mai mult segmentul tinta vizat nu se poate multumi cu o vizionare a unui film ci simte nevoia de a se afla in mijlocul actiunii la vanatoare si pescuit.

Concurenta generica este cea intre produsul turistic "Vanator la Vatra Dornei" si achizitia de bunuri de folosinta indelungata. Segmentul nostru sunt persoane care au achizitionat deja aceste bunuri si sunt in special persoane dornice de cunoastere a valorilor vanatoresti si culturale specifice zonei.

Din punct de vedere al agentiilor de turism care organizeaza excursii in statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei enumeram: S.C. Dorna Turism S.A., S.C.Sind Romania S.R.L., S.C. INTUS S.A., Millenium Tour, Bilco Travel, Instant Travel and Tours, Central Tourism, George Turism.

Analiza PEST

ROMANIA

Mediul politic - se compune din legi, organisme guvernamentale si grupuri de presiune care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor organizatii, sau a membrilor societatii.

Romania este o republica semiprezidentiala, cu un sistem de guvernare multi partid. Pentru numirea presedintelui sunt organizate alegeri libere din 5 in 5 ani (ultima data au fost organizate in anul 2004), primul ministru este numit de catre presedinte, iar Parlamentul are o structura bicamerala: Senatul si Camera Deputatilor.

Exista multe disensiuni intre diferitele partide politice si grupuri de interese, care in cele mai multe cazuri duc la intarzierea punerii in aplicare a unor legi si a rezolvarii multiplelor probleme cu care se confrunta tara (ex. Legea Bugetului).

Printre obiectivele noii guvernari un loc important il ocupa eforturi sustinute in aceasta directie (participari la diferite intruniri, congrese, conferinte, incercarea de atingere a conditiilor impuse de catre UE si alte foruri internationale - FMI, BIRD etc.). Principala problema in momentul de fata o reprezinta coruptia la nivelul structurilor administrative si de stat.

Un alt obiectiv important, catre care se concentreaza atentia Romaniei, este atragerea cat mai multor investitori straini in tara. Atragerea investitiilor straine are ca scop dezvoltarea unor sectoare economice, aflate in declin sau in crestere, dar care nu beneficiaza de resurse financiare.

Intr-o tara cu vocatie turistica, cu un bogat potential natural, cinegetic si antropic, asa cum este Romania, rolul statului nu poate fi neglijat. Dezvoltarea turismului in tara noastra, necesita o coordonare la nivel macroeconomic si mai mult chiar, elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung.

Directii de analiza avute in vedere sunt: stabilitatea politica (reflectata semnificativ de modul de realizare a alternantei la putere ca si de schimbarile produse in sistemul politic si efectele economice, sociale si culturale ale acestora), birocratia si coruptia specifice functionarii sistemului politic si sistemelor asociate (economie, societate).

Organizatiile internationale la care Romania este participanta sunt:

• Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)
• Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA)
• Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA)
• Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA)
• Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE)
• Banca Europeana de Investitii (BEI)
• Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
• Banca Mondiala
• Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)
• Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investitiilor (ICSID)
• Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere
• Consiliul de Cooperare Nord Atlantica
• Consiliul Europe
• Corporatia Financiara Internationala (IFC)
• Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA)
• Fondul Monetar International (FMI)
• Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (FNUAP)
• Initiativa Central Europeana (ICE)
• Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI)
• ONU
• Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)
• Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)
• Organizatia Internationala a Francofoniei
• Organizatia Mondiala a Comertului
• Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAOs
• Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)
• Organizatia pentru Cooperare si dezvoltare Economica (OCDE)
• Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM)
• OSCE
• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE)
• PNUM
• Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)
• Procesul de Cooperare Dunareana
• Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

In domeniul turismului exista numeroase legi cum ar fi:

- OMT 55/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international;

- OMT 170/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor in turism;

- OMT 188/2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002;

- OMT 203/2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism;

- OMT 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitalii sau falimentului agentiei de turism;

- OMT 354 privind unele masuri de reducere a poluarii fonice in statiunile turistice din zona litoralului Marii Negre si in celelalte statiuni balneoclimatice;

- OMT 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement;

- OMT 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

- OMT 691 /2002 privind modificarea si completarea OMT 170/2001;

- OMT 910/2002 pentru modificarea normelor aprobate prin OMT 170/2001;

- HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului;

- HG nr. 165 pentru modificarea si completarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 436/2001;

- HG nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului in turism;

- HG nr. 263/2001 privind amenajarca, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement;

- HG nr. 276/2001 pentru completarea normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;

- HG nr.305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

- HG nr. 306/2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini;

- HG nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement in statiunile turistice;

- HG nr. 559/2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare in statiunile turistice;

- HG nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica

- HG nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international;

- HG nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor turistice;

- HG nr. 1.412/2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

- OG nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national aprobata prin Legea nr.378/2001;

- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobata prin Legea nr. 564/2001;

- OG nr. 63/1997 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural;

- OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;

- OG nr.430/08.06.2005 privind acordarea dreptului de pescuit in scop recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale.

- Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995;

- Legea nr. 80/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism;

- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

- Legea nr. 229/23.05.2003 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania;

- Legea nr. 271/5.10.2005 privind numarul de exemplare care se pot recolta in cadrul sezonului de vanatoare 2005-2006;

- Legea nr. 547/ 17.10.2001 privind taxa pe valoare adaugata

- Legea nr. 1143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare;

- O.U. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- Ordinul nr. 684/26.07.2005 pentru modificarea regulamentului privind organizarea si practicarea vanatorii;

- OMS nr. 201/1997 - pentru aprobarea normelor metodologice de avizare sanitara si autorizare sanitara

- OUG nr.152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare;

- OM 637/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

Mediul economic - se compune din totalitatea factorilor ce influenteaza puterea de cumparare si structura bugetului de cheltuieli ale consumatorilor.

Cu toate ca Romania a primit imprumuturi din partea mai multor foruri internationale (FMI, BERD, Banca Mondiala) multe sectoare ale economiei romanesti sunt inca in declin.

Turismul, in general, manifesta un efect multiplicator asupra celorlalte domenii de activitate, impulsionand dezvoltarea economica in ansamblu, dar in acelasi timp, el este puternic influientat de situatia economica si sociala, fiind un eficient barometru al acesteia.

In Romania ultimilor ani fenomenele negative s-au accentuat. Coruptia a atins cote ridicate intalnindu-se la aproape toate nivelurile societatii, momentan reprezentand una din problemele majore cu care se confrunta tara noastra. Existenta unei legislatii ce creaza stare de ambiguitate, reduce aportul capitalului privat autohton sau strain, conditiile grele de privatizare, interese de stat si private obscure, favorizarea locatiei de gestiune, toate aceste motive determinand necesitatea crearii si promovarii unor programe de revitalizare a turismului romanesc. In prezent se incearca gasirea unor noi solutii, cat mai viabile pentru reducerea sau chiar eliminarea acesteia.

Inflatia in Romania ramane una dintre cele mai ridicate, fata de tarile din regiune, dar perspectivele privind evolutia inflatiei s-au imbunatatit in mod considerabil in ultimii ani, guvernul previzionand o continuare a scaderii inflatiei. Rata ridicata a inflatiei a dus la scaderea nivelului de trai, fapt ce a contribuit inclusiv la scaderea numarului de turisti romani cat si la scaderea duratei sejurului in statiunile romanesti.

Principalii indicatori macro-economici ai Romaniei

- modificare annuala in %, in afara unei indicatii specifice -

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2006 a insumat 342.418,0 milioane lei preturi curente (RON), in crestere, in termeni reali, cu 7,7% fata de anul 2005.

In trimestrul IV 2006, Produsul Intern Brut a fost estimat la 112.475,7 milioane lei preturi curente (RON), cu 7,7% mai mare fata de acelasi trimestru din anul anterior.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2007 a fost de 111.345,7 milioane lei preturi curente (RON) in crestere, in termeni reali, cu 5,7% fata de acelasi trimestru din anul 2006. In perioada 1.I - 30.IX 2007 Produsul Intern Brut a fost de 266.590,6 milioane lei, in crestere cu 5,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.[2]

In luna octombrie 2007, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, atat sosirile cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 8,0 %, respectiv 5,0 %.

In perioada 1.I - 31.X.2007, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 12,2 %, respectiv 8,4 %

Comunicat Institutul National de Statistica

Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in luna octombrie 2007 au insumat 573,9 mii, in crestere cu 8,0 % fata de cele din octombrie 2006.

Sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 75,7% din numarul total de sosiri, in timp ce turistii straini au reprezentat 24,3 % din numarul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din octombrie 2006.

Sosirile in hoteluri detin in luna octombrie 2007 o pondere de 76,9 % din totalul sosirilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare si au crescut cu 6,7% fata de luna octombrie 2006.

Cresteri s-au inregistrat in toate structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, cu exceptia vilelor turistice, taberelor de elevi si prescolari, campingurilor si spatiilor de cazare pe nave.

Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in luna octombrie 2007 au insumat 1571,7 mii, in crestere cu 5,0 % fata de cele din octombrie 2006.

Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 81,2 % din numarul total de innoptari, in timp ce turistii straini au reprezentat 18,8 %, ponderi aproximativ egale cu cele din octombrie 2006.

Existenta unui segment de populatie cu venituri mari trebuie avuta in vedere la stabilirea preturilor produselor turistice, ceea ce determina preturi atractive pentru turistii pasionati pentru vanatoare si turism sportiv.

Mediul cultural - valorile culturale sunt universale. Un element universal este un mod de comportament adecvat existent in toate culturile, si poate fi luat in calcul in activitatea de marketing, permitand standardizarea unor aspecte ale programului de marketing precum proiectarea produselor turistice si a comunicatiilor.

Elementele de cultura universale sunt numeroase: varsta, sportivitatea, libertatea, onestitatea, prietenia.

Populatia Romania este alcatuita din:

romani (89,5%)

unguri 6,6%;

italieni 2,5%;

ukrainieni 0,3%;

germani 0,2%;

rusi 0,2%;

turci 0,2%;

alte nationalitati 0,5%.

Religia predominanta este crestin ortodoxa (86,8%), iar pe langa aceasta se mai intalnesc: protestanti (reformati sau penticostali) 7,5%; romano catolici 4,7%; musulmani 0,1 %; nesemnificativi 0,9%.

Limba oficiala este romana, dar sunt regiuni unde se mai vorbesc: maghiara, germana, rusa, turca, macedoneana

Sistemul de invatamant este obligatoriu de 10 clase, populatia peste 15 ani stie sa scrie si sa citeasca in procent de 98,4%.

In statiunea Vatra Dornei structura populatia dupa religie se prezinta astfel:

Vatra Dornei si Bucovina, in special, este o zona deosebita care starneste curiozitatea turistilor, cu un bogat patrimoniu cultural, fond cinegetic bogat si variat, cu traditii bine conservate, dovedind o imbinare armonioasa intre vechi si nou.

Turismul de vanatoare in Romania este practicat de persoane, atrasi de frumusetea peisajelor, fondului cinegetic si de incarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turistii fiind motivati de ideea de a invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica

Muzeul de Stiinte Naturale si Cinegetica apare ca institutie culturala de interes public in anul 1957, cand a fost deschis pentru vizitatori.

Flora si fauna Depresiunii Dornelor prezinta o parte din exponate in mediul lor de viata ceea ce da un plus de atractivitate si interes pentru publicul vizitator.

Animalele capitate: familia de mistret, familia de caprior si un cerb atacat de o haita de lupi sunt prezentate in reusite diorame. In ultima sala de la etaj se prezinta mamifere carnivore prezente in zona noastra.

Parterul localului este dedicat vanatorii in judetul Suceava.

De asemenea se prezinta resturi de animale disparute: fildes de mamut disparut din fauna lumii de peste 10.000 de ani, un corn de elan si un craniu de zimbru ultimul vanat in Muntii Calimani la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Interiorul vanatoresc cuprinde obiecte realizate din coarne de cerb lopatar si carpatin, blanuri si obiecte din blana.

Ultima sala a expozitiei de cinegetica prezinta trofee valoroase de cerb carpatin medaliate, cerb lopatar, caprior, mistret blana si colti, blanuri de urs brun, lup, ras, vulpe, bursuc.

Din colectia Posada sunt prezentate trofee de cerb lopatar, cerb carpatin si capra neagra.

Muzeul de Etnografie si Folclor situat la parterul cladirii Palatului Comunal, prezinta obiecte cu o deosebita valoare etnografica. Colectia muzeului cuprinde exponate legate de mestesugurile traditionale ale dornenilor, porturi populare si obiceiurile de sarbatoare. O mare parte a exponatelor au valoare de unicat tinand cont de faptul ca unele obiceiuri si mestesuguri au disparut in timp (ex.plutaritul - una din principalele ocupatii ale dornenilor).

Principala zona de atractie este sala unde sunt prezentate costumele si mastile populare care provin din toata zona Dornelor.

Biserica 'Inaltarea Sf. Cruci ' Patrauti[3] este ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1487. Este construita din piatra bruta, facand parte din categoria cele mai vechi constructii, ce inmanuncheaza elementele caracteristice ale arhitecturii moldovenesti: un altar cu o singura absida, un naos cu doua abside laterale si cu turla, un pronaos patrat. Pictura interioara, de o exceptionala valoare, este din timpul lui Stefan cel Mare. Portretul votiv al ctitorului, ca si 'Cavalcada Sf. Cruci' atrage in mod special atentia, prin autenticitatea prezentarii chipului marelui voievod si prin maiestria compozitiei.

Manastirea Dragomirna³ ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, este construita in 1.609 de marele carturar si miniaturist Anastasie Crimca si de marele logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1.627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare, flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati. Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii moldovenesti. Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza imaginea unei adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in partea de mijloc, constituie un alt clement arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la ancadramentele usilor si ferestrelor. Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties, Ignat si Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane vechi de o deosebita valoare.

Manastirea 'Sf. Ioan' Suceava cu Biserica 'Sf. Gheorghe'³ din incinta manastiriii este una dintre cele mai valoroase, deoarece a preluat, la scara mare, principiile constructive si artistice ale perioadei stefaniene. Constructia a inceput in anul 1.514, din porunca domnitorului Bogdan al III-lea (1.504-1.517), si a fost terminata in anul 1.522 de urmasul acestuia, Stefanila Voda (1.517-1.527). Pridvorul a fost adaugat, se pare, de mitropolitul Teofan, in anul 1579. Turnul - clopotnita a fost construit din porunca lui Petru Schiopul, catre sfarsitul secolului al XVI-lea, paraclisul din curte fiind ridicat intre 1.626-1.629 de Anastasie Crimca. Pictura exterioara a fost realizata, probabil, in timpul lui Petru Rares, biserica a fost restaurata intre anii 1.904-1.910 de arhitectul Karl Romstorfer. Aici se afla moastele sfantului Ioan cel Nou de la Suceava.

Biserica 'Sf. Dumitrul' Suceava³, a fost construita din porunca lui Petru Rares, intre anii 1.534-1.535. Din punct de vedere arhitectonic, biserica pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la intrare, in partea dreapta, arc in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul careia se afla stema Moldovei, elemente de arta renascentista. Turnul clopotnitei inalt de 45 de m este construit de Alexandru Lapusneanu.

Biserica. 'Sf. Ioan Botezatorul' (Coconilor) Suceava³ este ctitoria domnitorului Vasile Lupu, din 1642. A avut destinatie de paraclis al Curtii Domnesti. Atrage atentia prin armonia proportiilor. Turnul-clopotnita este alipit zidului bisericii, pe latura de nord si are un subsol ce pare a fi fost folosit ca osuar.

Biserica 'Sf. Ilie' Suceava³ este o ctitorie din 1.488, a lui Stefan cel Mare. Desi, a fost in mare parte restaurata de mitropolitul Varlaam intre 1.632-1.653, nu i s-a alterat forma initiala, avand aceleasi trasaturi ca biserica din Patrauti. Remarcabil este tabloul votiv al lui Stefan cel Mare impreuna cu familia sa.

Biserica 'Invierea' Suceava³, este ctitoria din 1.551 a doamnei Elena, sotia lui Petru Rares. Pastreaza caracteristicile bisericilor moldovenesti de targ. In partea dreapta a bisericii se mai pastreaza o interesanta clopotnila pe stalpi de zid-zvonita

Biserica 'Inaltarea Domnului' - Teodorenii³, din Burdujeni ctitorie din 1.597 a postelnicului Teodor Movila, din familia domnitoare. A fost refacuta de boierii din familia Costin, in secolul al XVII-lea. In interiorul bisericii se afla portretul lui Teodor Movila si al cronicarului Miron Costin.

Biserica 'Sf. Treime' Burdujeni³ a fost ridicata in 1.851 de arhimandritul Filaret Scriban. In interior se afla cripta familiei Scriban.

Complexul manastiresc-fortificat 'Zamca' Suceava³ ctitoria lui Agopsa, fiul lui Amira, de la inceputul secolului al XVII-lea (1.606-1.608) este un ansamblul arhitectural format din trei cladiri (biserica principala, turnul-clopotnita si paraclisul amenajat in vechiul turn de intrare in incinta manastirii).

Biserica 'Sf. Cruce' Suceava³ este ctitoria lui Cristea Hancoian, din anul 1.522. Biserica a fost refacuta de mai multe ori, ceea ce ii confera aspectul unei constructii din secolul al XVIII-lea. Desi destinata cultului armean, prezinta numeroase elemente arhitectonice comune cu bisericile moldovenesti.

Biserica Hagigadar³ este situata in apropierea drumului Suceava-Falticeni. A fost zidita in anul 1.522 de Dragan Donvakian. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost largit. Boltirile naosului si pronaosului sunt realizate in stil moldovenesc.

Biserica 'Sf. Simion' (Tuniu Rosu) Suceava³ este destinata cultului armean, fiind construita in anul 1.513 de un armean numit Donig. A fost refacuta in secolul al XVI-lea. Biserica este cunoscuta sub numele de Turnu Rosu.

Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul' din Reuseni³ este ctitoria din 1.503 a lui Stefan cel Mare si terminata de fiul sau Bogdan al III-lea, dupa moartea marelui voievod, in 1.504. Biserica a fost ridicata pe locul unde a fost decapitat Bogdan, tatal lui Stefan cel Mare. In plan arhitectural are o mare asemanare cu biserica din Arbore. Nu se pastreaza urme de pictura

Cetatea Scheia³ este amplasata pe creasta dealului Zamca, la o altitudine de 384 m, in nord-vestul municipiului Suceava. Construita in timpul lui Petru I Musat, avea forma unui romb, cu ziduri groase de 3 m. La fiecare colt se inalta cate un turn de aparare de forma rectangulara. In partea estica, zidul era sprijinit de 3 contraforti. A fost putin folosita, fiind apoi parasita, probabil din cauza alunecarilor de teren.

Cetatea de Scaun a Sucevei³ amplasata pe un pinten de deal, in partea de est a municipiului Suceava a fost construita in timpul lui Petru I Musat (1.375-1.391). Constructia initiala, 'fortul musatin', are plan rectangular, prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi cu turnuri de aparare de forma patrata. In timpul lui Alexandru cel Bun (1.400-1.432), in fata portii se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca lui Stefan cel Mare (1.457-1.504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in doua etape: inainte de 1.476 s-a ridicat o 'perdea' de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avand la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o inaltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul in cetate facandu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. Inainte de 1.497 s-a construit a doua 'perdea' de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid. Cetatea era inconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si ale familiei sale, ale slujitorilor domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona monetaria Moldovei. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1.388.

Curtea Domneasca Suceava³ se afla in perimetrul vechiului oras medieval, in zona 'Sipote'. Primele constructii, o casa domneasca din lemn prevazuta cu pivnita, au fost realizate in timpul lui Petru I Musat. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun au fost refacute constructiile din lemn si au fost ridicate din piatra un zid de incinta si cateva cladiri prevazute cu beciuri, pe latura de est. Aceasta cladire a dainuit pana in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cand a fost distrusa de un incendiu. Peste vechea casa domneasca s-a construit, din porunca lui Stefan cel Mare, un palat de piatra prevazut cu pivnita. Curtea Domneasca de la Suceava avea forma literei L. In timpul domniei lui Vasile Lupu, Curtea Domneasca a fost refacuta, redandu-i-se vechea stralucire. Materialele scoase la iveala cu ocazia sapaturilor arheologice, dovedesc faptul ca palatul voievodal a fost lucrat si impodobit cu mult fast.

Hanul Domnesc Suceava³ este una dintre cele mai vechi constructii civile din oras si a fost ridicat in secolul XV-XVI, intr-o zona a orasului medieval unde erau situate atelierele mestesugaresti, pe locul unei constructii mai vechi. Elementele de arhitectura moldoveneasca se pastreaza la parterul cladirii, cu ziduri groase din piatra (tavane boltite, intrari in arc semicirculare, ferestre semiinaltate cu arcuri semicirculare, ferestre practicate in grosimea zidului, pardoseli de caramida). Etajul nu are aceeasi vechime, fiind ulterior adaugat, cand aici a fost amenajat un castel de vanatoare.

Manastirea Probota³ dainuie din timpul lui Stefan I Musat (1.394-1.399), calugarii sihastri au ridicat biserica 'Sf. Nicolae' din Poiana. In anul 1.465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa, doamna Oltea si in 1.467, pe sotia sa Evdochia. Manastirea Probota a fost ridicata de Petru Rares, pe locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1.530, pictura in 1.536. Zidul de incinta a fost ridicat in 1.550. Este necropola domneasca. Pictura apartine unui mester cu serioase cunostinte si notiuni de perspectiva geometrica, apropiate de cele ale contemporanilor sai din tarile Renasterii occidentale. Tema 'Apocalipsei' reprezinta aici o adevarata manifestare de viziune fantastica moderna. Tabloul votiv il prezinta pe Petru Rares impreuna cu familia. In gropnita se afla mormintele lui Petru Rares, al doamnei Elena si al fiului lor Stefan. Probota a fost un important centru cultural, aici formandu-se vestitii carturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Rosca, Gheorghe Movila

Catedrala catolica din Baia³ -Baia a fost prima capitala a Moldovei, oras cu o mare vechime, aparut inaintea intemeierii statului feudal de sine statator Moldova. A fost un important centru mestesugaresc, comercial si religios. In secolul al XVI-lea erau renumite iarmaroacele de la Baia. Un vizitator al orasului din 1599 - Quirini - spune ca la Baia erau pe atunci 3.000 de case. Catedrala catolica a fost construita in anul 1.410, marturie a politicii religioase tolerante duse de Alexandru cel Bun. Casatoria acestuia cu catolica Ringala, sora marelui cneaz Witold al Lituaniei si vara regelui Wladislaw Jagello al Poloniei, urmarea, in principal, realizarea unor legaturi politice, economice, culturale cu vecinii, pentru a asigura Moldovei o dezvoltare linistita. Ruinele catedralei sugereaza forma pe care aceasta o avea. Biserica a carei descriere ne-a lasat-o calugarul Bandini, calator in Moldova in 1.646 - 1.647, a fost o constructie de piatra bruta, asemanatoare cu cele transilvanene ridicate in aceeasi epoca in targurile mai mici. Ea facea parte dintr-o manastire infiintata la Baia, de Margareta, mama lui Petru I Musat (1.374 - 1.392).

Biserica 'Sf. Gheorghe' Biserica Alba) din Baia³ dupa traditie, este ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1.467, dupa batalia victorioasa impotriva ostilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin. Este cladita in plan dreptunghiular din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din caramida. Sistemul de boltire al naosului este cel obisnuit in arhitectura bisericeasca moldoveneasca. I se spune Biserica Alba pentru ca nu a fost pictata

Biserica "Adormirea Maicii Domnului'³ din Baia este ctitoria lui Petru Rares din 1.532. Este construita din piatra si caramida, in plan rectangular, fara turla. Este pictata atat in interior cat si in exterior. Portretul votiv il reprezinta pe ctitor, Petru Rares impreuna cu doamna Elena si un fiu, probabil Ilias.

Manastirea Slatina³ ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu a fost construita intre 1.554-1.558 ca necropola domneasca a familiei. Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares. In interiorul incintei se afla Casa Domneasca care trebuia sa slujeasca familiei domnitorului nu numai ca locuinta, ci si ca 1oc de refugiu in caz de primejdie. Desi a suferit transformari de-a lungul anilor, ea pastreaza ramele de piatra ale ferestrelor, cu profile in stilul renasterii transilvanene, confirmand astfel legaturile stranse ale lui Lapusneanu cu orasele de peste munti si in special cu Bistrita, de unde au fost adusi mesterii pietrari care au lucrat la Slatina. Asa cum se prezinta astazi, manastirea este rezultatul unor restaurari succesive.

Manastirea Rasca³ este construita in mai multe etape: 1.512, Bogdan al III-lea a zidit chiliile, in 1.540, episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu hramul 'Sf. Nicolae', in jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1.542. Pictura interioara si exterioara a fost executata intre 1.551-1.554. Tabloul votiv il prezinta pe domnitorul Petru Rares impreuna cu familia. Biserica mai detine doua valoroase icoane din secolul al XV-lea. Intr-o camera din clopotnita manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om de stat Mihail Kogalniceanu, surghiunit in 1.844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

Biserica 'Cuvioasa Paraschiva' din Dolhesti³ este printre primele biserici boieresti din piatra si a fost construita in 1.481 de boierul Sendrea. Fresca este realizata in aceeasi perioada. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor cu familia sa.

Manastirea Voronet³ este o ctitorie din 1.488 a lui Stefan cel Mare. Biserica- manastirii cu hramul 'Sf. Gheorghe' este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea 'Pantocratorului', 'Cina cea de taina', 'Impartasirea cu paine a apostolilor', 'Impartasirea cu vin', 'Spalarea picioarelor'. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichila, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca. Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. 'Judecata de apoi' capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.

Manastirea Humor³ cu Biserica cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este ctitorie a marelui logofat Tendor Bubuiog, construita in 1.530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logoiatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia.

Biserica ,'Sfintii Apostoli Petru si Pavel'³, Solca este ctitoria domnitorului Stefan Tomsa al II-lea. Lucrarile de constructie au inceput la sfarsitul anului 1.612 si au fost finalizate in 1.622, in a doua sa domnie. Biserica este o constructie extrem de masiva, cu ziduri groase de peste 2 m, cu contraforti puternici si inalti. Zidurile de incinta ale manastirii formau aproximativ un patrat cu latura de 100 m, avand turnuri de aparare la colturi si un turn la intrare. Destinata a fi necropola a familiei voievodului Stefan Tomsa al II-lea biserica Solca n-a mai primit in gropnita trupul domnitorului, care a fost decapitat la Istambul.

Manastirea Moldovita³ estc ctitorie din 1.532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord-vest se afla clisarnita, construita la inceputul secolului al XVII-lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1.610-1.612 de Efrem, egumenul Moldovitei. Biserica cu hramul 'Buna Vestire' continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite, tendinta de inaltare si svelte. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura interioara, repictata culoare peste culoare in secolul al XVII-lea, respecta continutul ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare. Tabloul votiv in care este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul unor portrete oficiale, vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viata launtrica a personajelor.

Manastirea Sucevita³ din vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea a fost construita ca o adevarata manastire-cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1.591. Biserica manastirii cu hramul 'Invierea Domnului', avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale. Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'. Cei doi pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic si rosul sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profelilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, impreuna cu familia. Muzeul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.

Manastirea Putna³ -Biserica manastirii Putna, cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1.466 si s-au incheiat in 1.469, iar in 1.481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1.739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice. In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III-lea mort la 1.517, a surorii acestuia Maria (moarta 1.518), al Mariei, solia lui Petru Rares (mort 1.529) si al lui Stefanita Voda (mort l.527). In partea de sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie. Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichila, decedata in 1.511'. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (moarta 1.476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, lesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.

Chilia lui Daniel Sihastrul³ situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait Daniel Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se afla chilia sa.

Biserica 'Intrarea Maicii Domtiului in Biserica'- Putna³ se afla situata in apropierea manastirii. Este considerata a fi cel mai vechi monument de arhitectura religioasa din Moldova, care s-a pastrat pana astazi, pe care legenda o atribuie lui Dragos Voda. Aceeasi legenda aminteste ca a fost adusa de la Volovat la Putna, intr-o singura noapte, din porunca lui Stefan cel Mare.

Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul'- Arbore³ in aprilie 1.502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, incepe sa construiasca curtile sale din Arbore si biserica, care avea destinatia de paraclis. Este zidita din piatra bruta. Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de peretele pronaosului, unindu-se la partea superioara intr-o bolta semicilindrica, creandu-se o arcada, element arhitectural original care apare pentru prima data in arhitectura bisericilor de epoca. Valoarea artistica exceptionala a bisericii se datoreaza picturii sale. Desi pictura interioara urmeaza programul iconografic al bisericilor moldovenesti de epoca, scena 'Cavalcada imparatului Constantin' face nota aparte, alegoria avand in vedere rolul pe care Moldova 1-a jucat, prin personalitatea lui Stefan cel Mare, in politica sud-est europeana, aceea de aparator al crestinatatii, impotriva expansiunii otomane. Tabloul votiv din chivotul de piatra al mormantului lui Luca Arbore, care il prezinta pe ctitor in costum de epoca este cel mai important monument funerar in stil gotic din Moldova. Pictura exterioara a fost realizata in anul 1.541 de zugravul Dragos. De o valoare deosebita sunt temele 'Moartea dreptului', 'Moartea pacatosului', 'Legenda Fiului risipitor', 'Imnul Acatist', 'Asediul Constantinopolului', 'Judecata de apoi'.

'Biscrica tuturor- sfintilor' din Parhauti³ este ctitoria din 1.522 a logofatului Uavril Trotusan. Este o mare asemanare cu biserica de la Reuseni. Pictura interioara este valoroasa; remarcandu-se tabloul votiv in care este prezentat ctitorul in costum de epoca. Atrage atentia o scena picturala aparte, o 'Pieta', dovada a influentei picturii italiene in biscricile din Moldova. Aceasta scena este unica

Biserica 'Sf. Nicolae' - Bogdana Radauti³ este ctitoria lui Bogdan I, primul voievod al statului feudal independent Moldova. Construita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, din piatra bruta si cioplita. Sinteza moldoveneasca a trei stiluri arhitectonice: bizantin, romanic si gotic. Este cea mai veche constructie din piatra din Moldova. Adevarat 'Panteon al Moldovei', aici se afla mormintele voievozilor Bogdan I, Lalcu, Roman I., Stefan I.. A fost un important centru cultural, din atelierele caruia au iesit manuscrise miniate cu ferecaturi din aur si argint, icoane, alte obiecte de cult.

Biserica 'Sf. Treime' din Siret³ este atribuita de traditie voievodului Sas (1.334-1.358). Este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova si a functionat, probabil, ca paraclis al Curtii Domnesti. Biserica este construita din piatra bruta iar la paramentul fatadelor s-a folosit caramida simpla si cea smaltuita, cu functie decorativa. Un brau zimtat de caramizi inconjoara discontinuu fatadele bisericii, element ce va fi preluat de arhitectura moldoveneasca de mai tarziu. Prin elementele sale arhitecturale si decorative, exteriorul bisericii 'Sf. Treime' prevesteste intru totul, virtutile artistice ale monumentelor din perioada lui Stefan cel Mare.

Biserica 'Sf. Ioan Botezatorul' Siret³ este situata in centrul orasului. Traditia spune ca aceasta biserica a fost construita de Margareta Musat, mama voievodului Petru I Musat si ca ea ar fi fost ingropata aici. In stadiul in care se afla astazi, biserica a fost construita sau refacuta de domnitorul Stefan Petriceicu, pe ruinele vechii ctitorii, daramata din porunca lui Bogdan al III-lea (1.504-1.517).

Biserica 'Sf. Onufrie'-Manastioara³ se afla in apropiere de orasul Siret, in satul Manastioara. Este ctitorie din anul 1.673, a domnitorului Stefan Petriceicu. Reprezinta o copie fidela, dar la scara mai mica, a manastirii Putna.

Biserica "Sf. Nicolae" Suceava³ construita probabil in secolul al XVI-lea, din moment ce pisania aminteste ca biserica a fost 'reinnoita', in anul 1.611, de vistiernicul Nicoara Prajescu. Fapt unic in arhitectura religioasa de la noi, altarul dreptunghiular este boltit in semicilindru.

Turismul de pelerinaj este practicat in majoritatea cazurilor de turisti romani. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti, Craciun, hramuri bisericesti).

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti- dintre cei mai importanti factori am putea aminti calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni

Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale.

Mediul tehnologic - a revolutiont si revolutioneaza in continuare activitatea turistica, prin perfectionarea mijloacelor de transport conventional sau de agrement, prin deplina functionalitate si estetica a dotarilor turistice, prin diversificarea ofertelor datorata diversificarii dotarilor turistice. Utilizarea tehnologiilor informationale au deterninat agentiile de turism sa utilizeze si Internetul pentru promovarea serviciilor turistice.

Mutatiile produse la nivelul tehnologiilor duc la modificari ale componentelor in cadrul ofertei, agentia de turism trebuind sa acorde o deosebita atentie noilor aparitii, inovatiilor din domeniu pentru a le putea adopta din timp si a-si castiga astfel locul cuvenit pe piata. Romania este o tara mai putin dezvoltata din punct de vedere economic, dar ofera turistilor servicii diversificate de o calitate deosebita respectand normele ecologice si standardele de siguranla

Mediul natural - constituie unul din factorii primordiali ai activitatii turistice, pamantul cu bogatiile sale naturale, flora, fauna, peisajele, fiind chiar factorul de baza turismului, calitatea acestuia transmitandu-se aproape integral in nivelul calitatii produselor turistice. Nivelul calitatii produsului turistic este dat de un indicator agregat, care cuprinde pe langa calitati ale mediului natural, cele calitative ale serviciilor oferite, ale personalului prestator, ale dotarilor turistice si nu in ultimul rand, de calitate ale rezidentilor-nivelul ospitalitatii si gradul de toleranta turistica ale acestora.

Speciile de fauna inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenta unei bogate faune reprezentata in special de catre carnivorele mari (urs, lup, ras) si a unei variate ornitofaune, la care se adauga si prezenta unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanta prioritara o au ursul si vidra, iar dintre pasari, acvila tipatoare.

Deteriorarea calitatii mediului natural, constituie o problema majora a vietii actuale, de aceea trebuie tinut cont de restrictiile ecologice.

Mediul natural romanesc (Bucovina) este bine conservat avand rezervatii naturale si un relief cu privelisti deosebite. Se pune accent tot mai mare pe interventia statului in gestionarea resurselor naturale si in elaborarea de legi care sa asigure conservarea si protejarea patrimoniului turistic national.

Climatul este agreabil, cu temperaturi mai joase, precipitatii abundente. In munti zapada coboara timpuriu, fiind o zona favorabila sporturilor de iarna

Turismul sportiv - vanatoarea si pescuitul pot gasii conditii, datorita varietatii formelor de relief, gradului mare de impadurire a suprafetei.

Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara: Muntii Bistritei, Raraul, Giumalaul, Calimanul, Suhardul.

In podis, se vaneaza (pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima vreme fazanul (Patrauli). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vanat pe tara

Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. In apele de munte, locul principal il ocupa pastravul si lipanul, iar in cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.

Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo­climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m), dispune si de partii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel). Aici se gasesc partii atat pentru incepatori, cat si pentru avansati.

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si Campulungului.

Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului si a tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului acopera peste 10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.

Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.

Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferie. Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1.790, dar primele amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in 1.845. Spre sfarsitul secolului al X1X lea au inceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei.

'Parcul orasului' situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, impunatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1.895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament. Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale.

Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali.

Sarea de la Cacica - existenla comunei Cacica este strans legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metri adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C. Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si "Muzeului Minoritatilor'. 15 august este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 22 rezervatii naturale cu suprafata de 4.457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 8 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale geologice, 1 rezervatie naturala paleontologica, 2 rezervatii naturale mixte.

In conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite in custodie rezervatiile naturale. In urma evaluarii solicitarilor de custodie comisia de evaluare a incredintat in custodie Directiei Silvice Suceava un numar de 19 rezervatii naturale si Academiei Romane 2 rezervatii naturale. S-au intocmit conventiile de custodie, atestatele si s-au eliberat legitimatiile de custodie.

Starea padurilor

Din totalul suprafetei judetului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperita cu paduri, majoritatea acestora fiind in proprietatea publica (R.N.P.) si proprietate privata (personae juridice si fizice).

Starea de sanatate a padurilor este evaluata prin sistemul de monitoring forestier (suprafete afectate de fenomenul de uscare, pe stadii si compozitie, suprafete afectate de delicte silvice, incendii, pasunat ilegal).

Suprafetele scoase din fondul forestier in anul 2004 au insumat 20 ha, representand transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobila, conducte de aductiune apa, retele electrice.

Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor in numeroasele rezervatii din Bucovina:

Rezervatii floristice[4]

l. rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava-Falticeni din comuna Scheia, sat Sf. Ilie.

2. rezervatia Fanetele seculare de la Calafidesti (R. Siret) se gaseste la 6 km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea drumului national (DN2).

3. rezervatia Fanetele seculare de la honoace (Suceava) este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu.

4. rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulug) - accesul in rezervatie se face prin poteca de legatura care porneste din satul Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a codrului de la Slatioara, usor accesibil, sau dinspre cabana Rarau, pe un drum de creasta ce duce la Slatioara.

Rezervatii forestiere[5]

l.Rezervatia ( Querceturmul) de la Crujana (Suceava) se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului.

2. Rezervatia Fagetul-Dragomirna (Suceava) se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m.

3. Rezervatia 'Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) se afla pe teritoriul comunci Poiana Stampei, strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in standa soselei nationale Vatra Dornei - Bistrila si reprezinta cea mai intinsa rezervalie de turba naturala din lara noastra

4. Rezervatia "Timovul Gaina - Lucina (Campulung)' se afla pe raza comunei Moldova-Sulita, in (1.590 m), Stirbul (1.479 m), la vest cu Chitca Mare (1.394 m) si Chitca Mica (1.361m), iar spre sud si sud-est cu muntele Gaina (1.425 m).

5. Rezervatia "Codrul Secular Giumalau (Campulung) pe teritoriul comunci Pojorata, in actena nord-vestica a muntelui Giumalau si catre cursul superior al bazinetului Putna Mare­-Sterparul, se afla Codrul Secular Giumalau - rezervalie naturala

6. Rezervatia Codru Secular Slatioara (Campulung) Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1.353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Variuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.

7. Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava) declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar.

8. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) in partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2.100 m.

Rezervatii geologice

1.Rezervatia geologica Piatra Tabaului (Dorna) Piatra Tibaului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime.

2. Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung) Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova.

3. Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung) Este situata la gura paraului Lucava, la intrarea spre fanetele de la Lucina, pe teritoriul comunei Moldova-Sulita

4. Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung) Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata. Rezervatia se gaseste pe raza comunei Fundu Moldovei, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanele, se ajunge la un bloc de calcare rosii.

5. Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung) Situata pe cursul superior al paraului Valea Caselor, afluent de drepta al raului Moldova, rezervatia se afla la 7 km de gara Campulung Moldovenesc-Est, pe versantul de nord al masivului Rarau.

Rezervatii mixte[6]

1. Rezervatia ' 12 Apostoli ' (Dorna) este localizata pe creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietrele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, 'sculptate de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmete de lava cimentata

2. Rezervatia Pietrele Doamnei- Rarau (Campulung) Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril.

3. Rezervatia Cheile Zugretiilor (Donia) Este situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m de la suprafata apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei .

Flora ocrotita si fauna reprezentativa a judetului Suceava

A.      Flora ocrotita[7]

Fauna si zonele de vanatoare si pescuit sportiv.

Fauna

Zonele de vanatoare si pescuit sportiv sunt prezentate conform hartii de mai jos.

Mediul demografic - constituie un element important al macromediului de marketing cuprinzand populatia zonei respective care reprezinta in acelasi timp potentialii consumatori pentru produsele turistice. Populatia Romaniei este de 22.329.977 (iulie 2005), impartita pe structuri de varsta astfel:

- 0-14 ani 15,9% (barbati 1.818.488/ femei 1.727.598)

- 15-64 ani 69,5% (barbati 7.726.903/ femei 7.801.441)

- peste 65 ani 14,6% (barbati 1.342.827/ femei 1.912.720).

Rata medie de varsta este de 36,39 ani (la barbati 35,04 ani iar la femei 37,77ani). Principalele trasaturi ale mediului demografic specific pietei romanesti, evidentiate in perioada de tranzitie la economia de piata, se refera la:

- reducerea dimensiunii populatiei

- imbatranirea populatiei

- scaderea puterii de cumparare a populatiei

- cresterea usoara a ratei analfabetismului.

2.1.2. Mediul intern

Vanzari si cote de piata

Auditul intern cuprinde: vanzarile si cotele de piata, variabilele mixului si activitatile si resursele agentiei de turism.

In anul 2006, numarul de turisti a crescut cu 25% comparativ cu anul 2003. Ponderea in PIB a veniturilor din turism se apropie de cresterea de 4%.

Incasarile Romaniei din turismul national vor ajunge in anul 2006 la 800 milioane de dolari, cu 100 de milioane de dolari mai mult decat in 2005. In primul semestru al anului 2006 au beneficiat de actiuni turistice organizate de agentiile de turism 572 mii persoane, cu 6,8% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2005.

Numarul de turisti si de turisti-zile, pe actiuni turistice interne, in semestrul I 2006, precum si evolutia acestora fata de semestrul I 2005, se prezinta astfel:

Se observa ca din totalul actiunilor turistice, la numarul de turisti si numar de turisti­-zile, actiunile turistice interne au detinut ponderea principala

Cifra de afaceri a agentiei de turism fata de cifra totala de afaceri a agentiilor dc turism inregistrate in tara este:

Cifra de afceri a agentiei de turism a crescut pe parcursul celor trei ani cu 59,5%, iar cota sa de piata la nivelul tarii este de 0,6% iar la nivelul Sucevei este de 15,1 %.

Circulatia turistica in functie de structurile de cazare turistica este

Mii turisti

Cota de piata calculata in functie de numarul de innoptari pentru turistii in anul 2004 este de 15,5%, mai mare fata de 2003 cand acesta a fost de 14,7%. In Suceava in anul 2004 cota de piata a fost de 3,37% pentru numarul total de turisti.

Cotele de piata in functie de structurile de primire turistica reflecta preferintele turistilor romani. Astfel din totalul turistilor 82,76% prefera cazarea la hotel, 5% la pensiuni si 3,5% la vile.

Durata medie a sejurului pentru turisti este de 3,52 zile.

Cotele de piata detinute de Suceava privind turistii sunt 5,23%, iar la innoptari sunt 3,35% si se inregistreaza un sejur de 1,76 zile.

Turismul organizat de agentiile de turism pe sectiuni turistice si zone turistice in anul 2004 se prezinta astfel:

Variabilele mixului de marketing

Produsul "Vanator la Vatra Dornei" este un produs complex ce inglobeaza mai multe tipuri de oferte turistice: turism montan, turism cultural, turism balnear, agroturism, turism sportiv, turism de vanatoare si pescuit sportiv. Imbinarea acestor forme de turism fac ca oferta turistica sa fie atractiva pentru toate gusturile turistilor potentiali. In afara de aceste produse turistice care au aceeasi valoare turistica pe tot parcursul anului agentia ofera pachete turistice de sarbatori.

Statiunea Vatra Dornei si Zona Bucovinei ofera turistilor:

- un mediu curat in care puritatea aerului si a apei este garantata de lipsa oricarei surse de poluare industriala

- vanatoare si pescuit sportiv;

- excursii la manastiri;

- bucatele traditionale, gatite cu produse ecologice provenite din gospodariile din zona

- participarea la programe folclorice traditionale;

- lucrari executate de artizani populari

- dulgheri ce modeleaza lemnul, sculptori ce brodeaza lemnul, ateliere de cusut si tesut, confectionarea de masti, pictarea de icoane pe sticla

- traditii legate de marile sarbatori - Craciun, An Nou, Paste;

- drumetii montane;

- sporturi de iarna;

- tratamente balneo-climaterice;

Zonificarea turistica a judetului delimiteaza patru areale mari si o subzona, in functie de importanta obiectivelor cuprinse si de rolul localitatilor componente:

I. Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului. Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale: Bucuresti - Suceava - Siret (DN2 - E85), Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei (DN17 - E576) si Radauti - Sucevita - Sadova (DN 17A). Subzona Cacica - Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca, cabana 'Trei Iazuri', Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca si Cacica.

II. Zona manastirilor Stanisoarei unde se gasesc manastirile Probota, Slatina si Rasca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt. Este strabatuta de 2 drumuri principale Tirgu Neamt- Boroaia - Falticeni (DJl S3), Paltinoasa - Falticeni (DJ174).

III. Zona Campulung Moldovenesc, intinsa intre rezervatiile stiintifice si monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V judelului. Ca obiective intalnim: cadrul natural Moldova Sulila, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau - Rarau, centre de arta si folclor. Este strabatuta de 3 artere principale: E 576 - DN 17 Suceava - Vatra Dornei, DN 17A Campulung Moldovenesc - Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc - Rarau - Chiril (DN 17 B).

IV. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor, Saru Domei, Poiana Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale: Brosteni - Zugreni - Vatra Domei (DN 17B), Vatra Domei - Iacobeni - Cirlibaba (DN 18), Vatra Dornei - Dorna Candrenilor - Lunca Ilvei (DN 17), Brosteni - Dirmoxa - Panaci - Vatra Dornei (DJ 174).

Baza de cazare este esentiala, cu un rol deosebit in sustinerea formelor de turism. Ea cuprinde forme de cazare clasice (hotel, vile), cabane turistice pana la pensiuni agroturistice rurale care ofera camere aranjate si mobilate in stil bucovinean traditional.

Ca premisa necesara a procesului de elaborare a strategiei de lansare a produsului "Vanator la Vatra Dornei", preturile ar trebui stabilite la un nivel accesibil turistilor cu venituri mari si peste medie, in vederea practicarii unui turism de elita.

Datorita elasticitatii scazute a cererii turistice fata de pret, aceasta politica trebuie combinata cu cea de produs si mai ales cu cea de promovare.

Caracterul dual al produsului (de zona turistica de iarna si de vara) explica lipsa unei sezonalitati pronuntate.

Agentia isi propune stabilirea preturilor in euro, in vederea corelarii cu rata inflatiei, acordarea de discount-uri agentiilor si firmelor care contracteaza pachete complexe de servicii adresate unui numar mare de turisti.

Tarifele practicate sunt diferentiate in functie de tipul de vanat si de valoarea trofeului ce se doreste a fi vanat:

Tarife vanatoare urs

Tarife vanatoare lup

Tarife vanatoare cerb

Tarife vanatoare caprior