Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» PROIECT MARKETING TURISTIC - PROGRAM DE MARKETING - PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA


PROIECT MARKETING TURISTIC - PROGRAM DE MARKETING - PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA




A.S.E. Bucuresti

Facultatea de Marketing

C.I.E.D.D. Braila



PROIECT

MARKETING TURISTIC

PROGRAM DE MARKETING

PENTRU PROMOVAREA PE PIATA INTERNA

A PRODUSULUI

"VANATOR  LA VATRA DORNEI"

CUPRINS

Introducere

Cap.1. Stabilirea obiectivelor generale de marketing

1.1.        Misiunea

1.2.        Obiectivul general de marketing

Cap. 2. Analiza situatiei existente

                 2.1. Auditul de markting

                          2.1.1 Mediul extern

                          2.1.2. Mediul intern

                 2.2. Analiza SWOT

                 3.3. Ipoteze

Cap. 3. Previziuni de marketing

Cap.4. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing

           4.1. Obiective de marketing

           4.2. Strategii de marketing

      

Cap. 5. Buget de marketing

Cap. 6. Programul de marketing. Diagrama Gantt.

Introducere

VATRA DORNEI - PREZENTARE GENERALA

Orasul Vatra Dornei este situat in nordul Romaniei (judetul Suceava), in Carpatii Orientali, in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802 - 808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie.

 
             Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est, Barnarelu (1.321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud, Dealu Negru (1.302 m); in nord, Runcu (1.155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est, muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord, culmile Suhardului.

Repere istorice

Primele izvoare scrise despre localitatea Dorna dateaza din 14 mai 1.600. Dupa anul 1.775, Dorna intra sub stapanire austriaca.

Evolutia edilitara si urbanistica a localitatii a fost puternic marcata de descoperirea uriaselor rezerve de ape minerale. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale se datoreaza studiilor din anul 1.805 ale doctorului Ignatziu Plusch.

Din scrierile si rapoartele doctorului Plusch aflam ca, in forma lor primara, baile se faceau cu apa scoasa de bolnavi din fantana Izvorului 'Ioan', situata la 200 de pasi de drumul imparatesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea statiunii pe proprietatea particulara a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic si material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al bailor propus de doctorul Plusch a fost aprobat prin Decretul administratiei din 17 ianuarie 1.811, iar inginerul Buholzer a primit sarcina sa construiasca o cladire cu sase cazi de baie la care apa minerala era adusa printr-o teava si continua sa curga prin jgheaburi.

O noua etapa in dezvoltarea statiunii balneare s-a inregistrat in anul 1.895. La aceasta data geologul Stur a intreprins un studiu geologic al terenului pe care era amplasata statiunea Vatra Dornei. In baza acestui studiu s-a proiectat si dezvoltat statiunea dupa anul 1.895.

In perioada 1896-1897, principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate si inaugurate: Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul National, Izvorul 'Ioan' , Izvorul Ferdinand si Izvorul "Sentinela" cladirea scolii primare, Gara mare si Gara Bai, Biserica catolica si Templul evreiesc.

Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat incepand din secolul XVIII in jurul statiunii balneare si concomitent cu aceasta.

Vatra Dornei a fost declarat oras al imperiului austro ungar la 17 decembrie 1907.

Petru Forfota, primar in perioada 1934-1937, ii prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele statiunii balneare in urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat aceasta statiune in anii de dupa razboi a putut fi pe deplin satisfacut in asteptarile sale de ceea ce i se oferea. Bineinteles ca au existat si lipsuri in dezvoltarea statiunii. Lipseste canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea strazilor orasului etc. Aceste lucrari nu au putut fi executate pana acum, din cauza ca au lipsit fondurile necesare."

In timpul celui de-al doilea razboi si in special in a doua sa parte - anii 1.943-1.944 - statiunea balneara a suferit nenumarate distrugeri. Oranduirea instalata dupa 1.945 a preluat baile prin actul nationalizarii de la 11 iunie 1.948 si a inceput o vasta campanie de refacere si modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea statiunii. Imediat dupa 1.950 Vatra Dornei a intrat in exploatare la intreaga capacitate si pana in 1.989 a continuat sa se dezvolte in toate planurile: medical, de agrement, de odihna, etc.

In martie 1.999, localitatea Vatra Dornei a devenit oras-statiune turistica de interes national, pentru ca pe 7 iulie 2.000 sa fie declarat municipiu.

Turismul dornean a continuat sa se dezvolte si dupa 1.990, astazi turismul devenind componenta de baza a dezvoltarii localitatii.

Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Vatra Dornei detine un potential turistic ridicat. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, traditiile de sarbatori si portul popular dau culoare locala pentru atragerea turistilor.

Asezare geografica

Municipiul Vatra Dornei este situat in partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in depresiunea Dornelor, cuprinsa pe doua laturi intre Obcina Mare si Obcina Mestecanisului si pe latura nord-vestica de Muntii Bistritei.

Avand o asezare prielnica, depresiunea Dornei este un tinut populat, fiind legata printr-o retea de cale ferata cu toata tara. Vatra Dornei este inconjurat de munti inalti, acoperiti cu paduri de brazi si molid, care adapostesc regiunea in timpul verii de curenti si iarna de viscole.

Clima

Analizand media temperaturilor anuale, s-a constatat ca temperatura aerului in oras se situeaza in jurul valorii de +6,4 grade Celsius, osciland intre -7 grade in ianuarie si +16 grade in iulie. Presiunea atmosferica medie este de 690 mm. Datorita padurilor si muntilor inconjuratori media anuala de precipitatii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitatiilor este maxima in iunie si iulie, insa si precipitatiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizand un strat de zapada de 1,1-1,6 m grosime. Precipitatiile abundente din perioada de iarna constituie un fenomen caracteristic al zonei. Iernile incep devreme si dureaza 5-6 luni, iar in unele locuri umbroase zapada se mentine pana in ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, in schimb, sunt mai secetoase.

Precipitatii lunare:

Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei vestice, de origine atlantica, a curentilor de aer. Valoarea precipitatiilor medii anuale este de 672 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in intervalul mai - august, deci in anotimpul cald, cand exista conditii prielnice pentru formarea ploilor de convenctie.

Flora si fauna

Vegetatia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul, ienuparul si unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacanul, scorusul, plopul, salciile si arinul, precum si arbusti si subarbusti: maces, soc rosu, cununita, zmeur, afin, merisor.

Vegetatia ierboasa este bogata in specii, dintre care predomina: paiusul de livada, timoftica, golomat, teposica, rogozuri, piciorul cocosului, garofita, arnica, sunatoarea, secarica, s.a.

Fauna din aceasta zona este preponderent populata de: cerb, caprioara, urs brun, ras, lup, vulpe, mistret, jder, dihor, nevastuica, bursuc, vidra.

Dintre pasarile de munte specifice zonei amintim: cocosul de munte, corbul si unele specii de rapitoare.

In raurile Dorna si Bistrita se intalnesc pesti specifici apelor reci, de munte: pastrav, lipan, boistean, lostrita, clean. Pe vegetatie si in sol se gasesc numeroase specii nevertebrate (libelule, gandaci, fluturi, etc.).

Datorita actiunilor de protejare a vanatului si de sanctionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se pastreaza intr-un echilibru acceptabil.

Rezervatii si arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei. Arbori seculari: zambru, zada, stejar, molid. Plante ocrotite: zambru, arin pieptanat, tisa - forma arbustiva, sangele voinicului, angelica.

Animale: urs, ras, cocos de munte.

Endemisme: piciorul cocosului, caldarusa, vinetea, margareta, carbune.

Relicte: coada zmeului

Raritati: Montia fontana

Caracterizare hidrogeologica si zacaminte de apa minerala

Zacamantul Vatra Dornei si statiunea balneara cu acelasi nume se situeaza in depresiunea intramontana a Dornelor, de origine tectonica, inchisa la nord de Obcina Suhardului, la est de masivul cristalin al Bistritei, la vest de Muntii Bargaului, iar la sud de eruptivul Muntilor Calimani.

Localitatea balneara este asezata pe raul Dorna, la confluenta cu Bistrita, respectiv pe doua terase de acumulare: una cu altitudinea de 2-5 m, dezvoltata atat pe dreapta, cat si pe stanga raului Dorna, iar alta la 10-15 m pe dreapta raului; pe aceste nivele morfologice se afla parcul statiunii si bazele de tratament.

Geologic, teritoriul statiunii se incadreaza in zona cristalino - mezozoica a Carpatilor Orientali, cuprinzand o parte din semifereastra tectonica Iacobeni - Vatra Dornei. Peste formatiunile cristaline s-au depus depozite aluvionare ale teraselor de 5 si 15 m, reprezentate prin bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri grosiere, constituite din cuartite, micasisturi, andezite si gresii avand grosimi de 1,6 - 6,0 m in nivelul morfologic superior si de 3 m in nivelul morfologic inferior. Cristalinul, pe care sunt dispuse depozitele celor doua terase, este afectat de un accident tectonic major dintre doua serii de falii transversale.

Existenta apelor minerale este legata de emanatiile de dioxid de carbon ale manifestarilor postvulcanice din masivul Calimani. Migrarea CO2 spre suprafata se realizeaza prin sistemul de fracturi tectonice care afecteaza fundamentul; o parte din gaz este retinut de apa subterana acumulata in partea alterata a sisturilor cristaline; cea mai mare parte insa, se dizolva in stratele acvifere freatice, acumulate in depozitele celor doua terase din dreapta raului Dorna. Mineralizarea mai puternica se produce acolo unde acviferele freatice mentionate sunt dispuse peste liniile de fractura si imediat in aval, pe directia de curgere a curentului acvifer. Zacamantul hidromineral este deschis si exploatat in prezent prin 17 surse, din care opt captari directe prin drenuri sau puturi.

Din cele 17 surse existente in statiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore, apa minerala carbogazoasa fiind furnizata, in principal, de stratul acvifer acumulat in nivelele permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi marit printr-o exploatare rationala la peste 900 mc/24 ore, insa fara a deschide noi surse care ar putea periclita zacamantul hidromineral atat calitativ cat si cantitativ.

Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt bicarbonate calcice-magnezice sau bicarbonate calcice-magnezice-sodice, avand o compozitie chimica identica cu a apelor dulci din zona, ceea ce confirma faptul ca mineralizarea apei se produce numai prin dizolvarea dioxidului de carbon in acviferele din terasele raului Dorna. In ceea ce priveste gazele care insotesc apa, s-a constatat ca dioxidul de carbon este prezent in proportie de 92,4-93,3%. De asemenea, pe langa azotul si oxigenul de origine atmosferica, analizele au mai indicat prezenta, in proportii foarte scazute, a argonului (0,06%), metanului (0,1-0,2%) etanului si propanului. Mineralizarea totala are valori cuprinse intre 250 si 4000mg/l, a reziduului fix intre 250 si 700 mg/l, iar fierul atinge uneori chiar 65mg/l. S-a constatat ca sodiul apare in apa la sursele care exploateaza nivelele mai profunde, mai ales la cele din sisturile cristaline cu circulatie indelungata.

Concentratia in CO2, elementul principal luat in considerare in tratamentul balnear, variaza in limite largi, in functie de distanta la care se situeaza sursa de fracturile cristalinului, cat si de debitul gazului mofetic in anumite perioade ale anului. Cantitatea cea mai mare de CO2 se constata la sursele din terasa superioara. La vest de paraul Negresti, concentratiile gazului mofetic scad sub 500 mg/l, situatie de altfel observata si la sursele din terasa inferioara.

Principala substanta minerala terapeutica utilizata in aceasta statiune este apa carbogazoasa, ceea ce ii imprima specificul cardiovascular. Pe langa apa carbogazoasa se utilizeaza si namolul terapeutic exploatat din turbierele din apropierea orasului. In prezent, acesta este transportat de la exploatarea de turba Poiana Stampei.

In afara prizei de apa freatica, in intravilanul municipiului Vatra Dornei se afla zacaminte de ape minerale carbogazoase si CO2 mofetic. Aceste resurse se folosesc in cura balneara ce se efectueaza in bazele de tratament ale statiunii.

Zacamantul hidromineral de la Vatra Dornei se afla in zona terasei superioare a raului Dorna, intre paraurile Negresti si Condresti, precum si de-a lungul vailor Negresti si Rosu. In aceasta zona sunt exploatate principalele puturi, foraje si izvoare care asigura apele mineralizate necesare efectuarii tratamentelor balneare.

Prima atestare documentara asupra caracteristicilor apelor minerale din Vatra Dornei dateaza inca din anul 1870. Ulterior, si indeosebi in ultimii 50 de ani, au fost intreprinse cercetari complexe hidrologice, geofizice, climatologice si fizico-chimice, precum si lucrari de explorari si exploatare a surselor hidrominerale.

Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizandu-se printr-o individualitate hidro-chimica si genetica distincta:

- ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;

- ape minerale sulfuroase, in principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate in circuitul balnear pentru aerosoli.

Statiunea dispune pentru cura externa de 14 surse din care sunt exploatate 9 surse, celelalte fiind in conservare. Totodata, statiunea mai dispune de 2 izvoare pentru cura interna.

Spatii verzi

Vatra Dornei este una dintre cele mai mari localitati cu caracter turistic din Nordul Moldovei, atat datorita faptului ca este o statiune balneo-climaterica, cat si a potentialului sportiv si de agrement al zonei.

Situatia zonelor verzi in municipiul Vatra Dornei

Nr.

crt.

Municipiu

Suprafata (ha)

Populatie

Zona verde/cap de locuitor (mp/loc.)

Zone de agrement si parcuri

Spatii verzi

Total

1.

Vatra Dornei

36,4

0,6

37

18.487

22,5

Principalele zone verzi studiate si propunerile de extindere a acestora sau de realizare a altora noi, sunt:

Parcul statiunii, in suprafata de 35 ha, este o zona a localitatii cu o valoare peisagistica deosebita, fiind principalul loc de punere in valoare a microclimatului statiunii, intrunind calitatile specifice de parc balnear, prin oferirea unor conditii optime de odihna si refacere in aer liber, promenada, divertisment si chiar cura de plimbare activa (cura de teren).

Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren de joaca pentru copii si vestitul "Foisor" unde in fiecare vara rasuna acordurile fanfarei municipale.

Cazinoul, un edificiu de mare valoare al orasului se afla in parc, fiind in prezent in stadiu de consolidare si restaurare. Tot in parc, construita dupa 1990, se afla Catedrala "Sfanta Treime".

Parc si zona verde pe Dealul Magura (Zona Runc)

Zona Runc este denumita astfel datorita existentei pe dealul Magura a cabanei si a campingului Runc. Astazi, a luat un puternic avand din punct de vedere turistic, pe teritoriul ei infiintandu-se unitati private de prestari servicii (pensiuni, cabane, baruri, restaurante).

Cap.1. Stabilirea obiectivelor generale de marketing

1.1.       Misiunea

Agentia de turism si-a stabilit drept misiune punerea la dispozitia turistilor a unor pachete de servicii atractive, complete, de o calitate deosebita, intr-un cadru natural inedit cu o fauna si flora de o mare diversitate si un patrimoniu traditional, istoric si cultural bogat. Agentia de turism, doreste sa faca cunoscute aceste frumuseti naturale, culturale, traditionale, istorice precum si fondul cinegetic pe intreg teritoriul Romaniei.

            1.2. Obiectivele generale de marketing

            Potrivit matricei lui Ansoff, obiectivul agentiei de turism este dezvoltarea produsului.

 SHAPE  * MERGEFORMAT

                        PRODUS

Existent

Nou

Penetrarea

Pieei

Dezvoltarea

produsului

Existent

Dezvoltarea

produsului

Penetrarea

Pieei

Nou

PIA|~

Text Box: ExistentText Box: NouText Box: PIA|~

           

Deoarece agentia are un pachet de servicii turistice si doreste diversificarea acestuia cu adaugarea la oferta sa a activitatii de vanatoare si pescuit sportiv. Dezvoltarea produsului implica vanzarea produsului pe piata existenta si cresterea cifrei de afaceri, respectiv a profitului cu 10% pe urmatorii 2 ani prin lansarea lansarea pachetului turistic "Vanator la Vatra Dornei" pe piata Romaneasca.

Cap. 2. Analiza situatiei existente

               

 2.1. Auditul de markting 

2.1.1. Mediul extern

          Analiza pietei

          Analiza pietei turistice presupune analiza cererii si ofertei, respectiv a cumparatorilor si a vanzatorilor care tranzactioneaza produsele sau serviciile.

            In cadrul analizei pietelor tinta trebuie avute in vedere trei etape: dimensionarea pietei(segmentarea pietei), tintirea pietei (evaluarea elementelor de atractivitate) si pozitionarea pietei. Dimensionarea pietei sunt date de: structura pietei (a cererii si a ofertei), aria pietei si capacitatea pietei.

            a) Oferta turistica a Vatra Dornei este bogata si diversificata, ea fiind formata din:

·        potentialul ofertei care cuprinde totalitatea resurselor naturale (peisaje, relief, fauna, fluora, izvoare) si resurse atropice (biserici, manastiri, muzee, cetati, datini, traditii);

·        echipamentele de producere si comercializare a produselor turistice;

·        conditii de comercializare(pret, facilitati);

·        infrastructura turistica;

·        forta de munca necesara (pregatirea personalului).

Oferta actuala cuprinde:

Turism balnear

Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie.

Exista 6 izvoare pentru cura interna si peste 30 pentru cura externa (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, usor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie in tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza in modernele baze de tratament.

Factori naturali:

  • Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si magneziene, feruginoase;
  • Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2;
  • Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;
  • Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;
  • Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativi.

Indicatii de tratament:

  • Profilaxie - persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru imbolnavire, constitutionali si din mediul extern.

Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc.

Acestia reactioneaza favorabil la aeroterapie, cura de teren si de antrenare, kinetoterapie la sala si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri (subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu, ultraviolete) si masaj manual uscat.

  • Tratament curativ si de recuperare
  1. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arteriala esentiala si secundara stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblita).

Tratamentul se axeaza in principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care se adauga bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, raze ultraviolete.

     2. Afectiuni ale aparatului locomotor

  • de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite - mialgii, periartrite);
  • de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi dupa imobilizare, recuperare la sportivi;
  • de natura neurologica: sechele dupa accidente vasculare cerebrale (hemipareze si hemiplegii dupa 1 an si cu aviz neurologic), parapareze, nevrite si polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatica secundara.

Aceasta categorie de afectiuni beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala sau bazin, bai kineto si dusuri, impachetari cu parafina, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj.

  1. Boli asociate

- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastica respiratorie si

- boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: impachetari si tampoane cu namol, unde scurte.

- boli endocrine - hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza.

- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arteroscleroza cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase si de plante medicinale, ionizari.

- boli ale sangelui - anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase)

- boli digestive: cura interna

- boli renale: calculoza - cura interna

- boli metabolice: diabet, obezitate - cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj)

Activitatea medico-balneara se desfasoara la:

  • cabinete medicale cu medici in majoritate primari
  • serviciu de explorari functionale
  • doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii:
    • bai carbogazoase
    • hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie)
    • electroterapie (curenti diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizari, bai galvanice)
    • fosfoterapie (ultraviolete)
    • kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna)
    • pneumoterapie (aerosoli si inhalatii)
    • masaj - impachetari parafina
    • sectie ginecologie si namol (impachetari)
    • mofete naturale

Cura balneara dureaza 10-18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutatoare prescrise de medic asociata cu dieta alimentara in functie de afectiune.

Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local.

Turism activ

I. Sporturi ce se pot practica la Vatra Dornei:

1. Schi alpin

- Partia Telescaun: partie in curs de omologare, 3.200 m lungime, 400 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun;

- Partia Parc: partie omologata, 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Teleschi si Baby-schi;

2. Excursii montane - ture de agrement la puncte de belvedere

- din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creasta pe masivele: Giumalau -Rarau, Suhard, Calimani. La acestea se adauga inca aprox 15 trasee secundare

- lungimea totala a traseelor este de aprox. 300 km.

- in perioada 15 mai - 15 septembrie - se desfasoara programul : Turismul montan in statiunea Vatra Dornei- initiat de Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont

3. Escalada si alpinism

- masivul Rarau : trasee de gradul 3 - 9 ;

- stanca Rusca

- s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale;

4. Parapanta

- In Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se afla in masivele Suhard - vf. Ousorul - Platoul Giumalau, Calimani

  1. Escalada pe gheata
    • In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheata de la Moara Dracului - cheile Zugrenilor.
  2. Schi tour
    • toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei si de creasta sunt optime pentru schi tour.
  3. Schi fond
    • in Vatra Dornei exista o pista betonata pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.
  4. Schi extrem

- zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Calimani versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc si Pietrosul Calimani

  1. Rivier rafting

- rafting se practica in conditii optime pe raurile Bastrita si Dorna. Traseele au lungimi cuprinse intre 12,5 - 20 km. La solicitarea turistilor distantele pot fi variabile.

II. Trasee montane parcurse cu snowmobilele

Traseul 1. Partie telescaun

Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenta de nivel este de 400 m. Punctul de plecare este baza partiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.

Traseul 2 . Masivul Calimani

Traseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la Neagra Sarului (Paraul Taieturi - altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf. Retitis (2021 m.). Traseul se desfasoara in proportie de 60 % in zona alpina.

Variante - ture de agrement: Gura Haitii - Exploatarea Calimani -retur 18 km

Gura Haitii - paraul Haitii - retur -10 km

Gura Haitii - paraul Neagra - Dumitrelul - Exploatarea Calimani - retur - 25 km.

Traseul 3. Masivul Giumalau  

Traseu cu grad mediu de dificultate, avand lungime 32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia (Vatra Dornei) iar punctul terminus este cabana Giumalau (1625 m.), diferenta de nivel este de 823 m.

b) Cererea turistica este reprezentata de totalitatea persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa temporar in Vatra Dornei. Structura cererii implica segmentarea pietei, care se poate realiza in functie de: forma de turism si fiind bazata pe descrierea turistului.

Turismul intern in Romania

Volumul si valoarea sosirilor

Cifrele din tabelul de mai jos ilustreaza volumul turismului intern in Romania si demonstreaza predominanta covarsitoare a vacantei ca principal scop al calatoriei.[1]

Asadar, numerele nu reprezinta cifre absolute privind volumul de turisti interni, calatorii si innoptari in cadrul sejururilor, ci reprezinta estimari bazate pe forma si structura chestionarului din studiu, tehnicile de selectie adoptate si abordarea extrapolarii utilizate.

Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea ca furnizeaza un suport statistic elocvent pentru scaderea accentuata, conform raportarilor, a interesului fata de vacantele in tara, in favoarea vacantelor in afara granitelor tarii in anul 2006. Calatoriile interne in scop turistic (inclusiv calatorii in scop de afaceri) si innoptarile in cadrul sejururilor au scazut cu 25% si respectiv 26%, in timp ce calatoriile si innoptarile in scop de vacanta au scazut cu 23% in fiecare caz.

Tabel sunt prezentate numarul de turisti, calatorii si innoptari pe plan intern in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Studiul a fost demarat in anul 2003 si reprezinta un fel de pionierat in ceea ce priveste detalierea intrebarilor referitoare la profilul consumatorului si comportamentul acestuia. Un astfel de studiu are o abordare in evolutie, atat in ceea ce priveste terminologia folosita in chestionare, cat si din punct de vedere al categoriilor de populatie din care este selectat esantionul studiului.

Innoptari aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul, prezinta distributia innoptarilor in tara atat in scop de vacanta, cat si in scop de afaceri, in diferite zone turistice.

Totusi, datele pe care se bazeaza structurile de cazare inregistrate nu includ numarul total al calatoriilor si innoptarilor, intrucat multe calatorii si innoptari includ cazarea la prieteni sau rude, reprezentand structuri de cazare neinregistrate. Deci, dupa cum se poate demonstra, Studiul National al Gospodariilor (prin lipsurile sale) prezinta o imagine aproximativa, mai putin detaliata, a fluxurilor de vizitatori la nivel national.

Categoriile si oferta de unitati de cazare

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Aceasta reflecta numarul structurilor de cazare inregistrate oficial. Se considera ca exista un mare numar de structuri de cazare 'neoficiale' in special de unitati de capacitate mai redusa.

Unitati de cazare si locuri de cazare in perioada 2001 - 2006

Sursa: Turismul din Romania in cifre - 2006

Intr-un studiu realizat de ANT in anul 2003 s-a observat ca turistii romani au urmatoarele motivatii pentru petrecerea concediului/calatoriei:

Nr. crt

Motiv concediu

Mii turisti

Procent %

1

Litoral

2.738,3

26,13

2

Drumetii

120,5

2,03

3

Alpinism

23,75

0,4

4

Echitate/Ciclism

43,33

0,73

5

Refacere/Odihna

1.279,2

21,55

6

Sporturi de vara

46,89

2,74

7

Schi

46,9

0,79

8

Alte sporturi de iarna

47,5

0,08

9

Sanatate

145,43

2,45

10

Cultura

1.297,6

21,86

11

Alte motivatii

55,8

20,94

Cererea turistica in Romania

In Romania, conform unei cercetari reprezentative la nivel national, efectuate pe aceasta tema de catre Institutul National de Statistica in perioada 1.04.2002-30.09.2002, ponderea principala in totalul calatoriilor o detine grupa de varsta intre 25-44 ani. Din totalul turistilor, 51,1% sunt femei, 48,9% barbati, respectandu-se structura demografica pe sexe. Dupa statutul ocupational, salariatii detin ponderea cea mai mare in numarul total de turisti 46,4%.

Sursa: Institutul National de Statistica

Sursa: Institutul National de Statistica

Calatoriile interne au reprezentat 96,2 % din totalul calatoriilor, iar cele externe 3,8%.

In anul 2004 rata medie a sejurului in Romania, conform datelor publicate de INS, a fost:

1-3

inoptari

4-7

inoptari

8-14

inoptari

15-28

inoptari

Peste 29 inoptari

Total

56,8%

25,8%

11,8%

3,5%

2,1%

100

 O ierarhizare a calatoriilor turistice din total calatorii arata preponderenta optiunilor pentru munte, 20,9% fata de 17,94% in zona litorala, 4,085% pentru statiuni balneoclimaterice, 1,2% in diverse circuite si 55,875% reprezinta calatorii inregistrate in alte zone, in afara zonelor turistice specificate.

          Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei implica alegerea segmentului de turisti care prefera calatoriile in scop recreativ. Aceasta segmentare se face in functie de structura si  compozitia calatoriei, evidentiata prin: destinatia calatoriei, modul de rezervare, forma de organizare, mijloc de transport utilizat, tipul de primire turistica si clasificarea acesteia, durata calatoriei.

            Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde segmentarea turistilor in functie de; judete, varsta, sex, loc de munca, venit, stil de viata, personalitatea turistului.

Populatia Romaniei este de aproximativ 22,3 mil. locuitori in ultimii ani inregistrandu-se o scadere a acesteia. Structura populatiei pe varste este:

-         intre 0-14 ani - 17,95% din care: barbati- 2.054.323 si femei  1.159.196

-         intre 15-64 ani- 68,51% din care: barbati 7.605751 si femei 7.715.434

-         65 si peste 65 de ani- 13,54% din care: barbati 1.255.880 si femei 1.773.438.

Structura pe sexe a populatiei: la nastere    1,06 barbati/femei   

                                      sub15 ani    1,05 barbati/femei   

                                                  15-64 ani     0,99 barbati/femei   

                                                  65 si peste   0,71 barbati/femei.

                                          Total populatie:  0,95 barbati/femei.

Speranta medie de viata a populatiei este pe total 70,16 ani,iar pe sexe 66,36 ani pentru barbati si de 74,19 ani pentru femei.

In urma analizei se poate spune ca:

            - 21,86% din turistii prefera turismul cultural iar 21,55% prefera concediul pentru odihna/refacere;

- 82,6% dintre turisti efectueaza un sejur de 1-7 nopti cazare;

- 70,3% dintre turisti au varsta cuprinsa intre 25-64 ani;

Ne adresam segmentului de populatie care prefera: turismul de vanatoare si pescuit sportiv, cultural, de odihna, cazare la hotel, pensiune si cabane vanatoresti, este cu venituri peste medie, are varste cuprinse intre 25-64 ani, efectueaza sejururi de cel putin 4 nopti cazare, calatoresc cu masina personala.

Referindu-ne la aria pietei se observa ca aceasta este regionala, cuprinde localitatea Vatra Dornei si tinutul Bucovinei.

In urma segmentarii pietei turistice romanesti agentia de turism isi propune tintirea segmentului de turisti care prefera turismul cultural, de odihna, vanatoare si pescuit sportiv, oferindu-le posibilitatea de odihna, cunoastere a traditiilor si obiceiurilor stravechi ale romanilor si desfasurarea activitatii de vanatoare si pescuit. Segmentul selectat are marimea si cresterea corespunzatoare, si este atractiv din punct de vedere structural, el putand acoperi profitul estimat al firmei.

Pozitionarea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei" este bazata pe unicitatea destinatiei si a produsului si pe avantajele oferite de pachetului turistic. "Vanator la Vatra Dornei" este un produs cu specific national, imbinand elementele istorice, religioase si etnofolclorice, cu o fauna generoasa motiv pentru organizarea partidelor de vanatoare, intr-o ambianta moderna si o calitate superioara a serviciilor in structuri de primire compatibile cu cele existente la nivel international.

In ceea ce priveste raportul calitate/pret, in cazul serviciilor turistice destinate turismului de odihna, cultural, de vanatoare si pescuit sportiv, se poate afirma ca exista un echilibru intre cei doi termeni ai raportului.

Capacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea sau dorinta exprimata sau nu pe o anumita piata pentru un produs turistic si permite determinarea raportului in care se afla cererea si oferta, precum si a locului ce il detine pe piata globala.

Volumul ofertei este dat de numarul total de unitati de cazare, municipiul Vatra Dornei beneficiind de o variata retea de hoteluri, pensiuni turistice si agroturistice, cabane, baruri, discoteci.

Cazarea se face in 13 hoteluri, 5 vile si un lant de pensiuni turistice si spatii de cazare in locuinte familiale insumand circa 2.200 locuri.

Structuri turistice in Vatra Dornei

Structura turistica

Categorie

***

**

*

Hoteluri

4

6

3

Vila-pensiune turistica

3

2

-

Pensiuni turistice

-

30 (autorizate si in curs de autorizare)

10

Camping complex turistic

1

1

1

Pensiuni agroturistice

(Bazinul Dornelor)

-

8

5

Numarul de turisti in statiunea Vatra Dornei anual este de circa 60.000 de persoane.

Evolutia numarului turistilor in ultimii 3 ani

S.C. SIND ROMANIA S.R.L.

ANUL

2003

2004

2005

NR.ZILE-TURISTI

36.735

42.354

41.472

S.C. DORNA TURISM S.A.

ANUL

2003

2004

2005

NR.ZILE-TURISTI

94.720

112.704

123.944

Obiectivele turistice ale Bazinului Dornelor sunt datorate conditiilor naturale, traditiilor istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera variate posibilitati de turism.

In perioada 1.990-1.999 turismul dornean a avut o perioada de regres in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de cazare si, implicit, cifra de afaceri.

In perioada 2.000-2.005 turismul dornean a inregistrat o dezvoltare ascendenta si a cunoscut o diversificare in toate componentele sale: balnear, de odihna, de agrement si de aventura.

Investitiile private in domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind facute in noi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si aducerea lor la standarde europene. Luand in calcul dinamica turismului din perioada 2002-2005, se constata o crestere a capacitatii de cazare cu 15%, cresterea numarului de turisti cu 25% si dublarea cifrei de afaceri raportata in euro. Gradul de ocupare a spatiilor de cazare a fost de 40 si 45%.

EVOLUTIA INDICATORILOR TURISTICI IN PERIOADA 2003-2005

CRESTERE IN PROCENTE FATA DE 2002

2000

2001

2002

CAPACITATE DE CAZARE

6

8

11

NR. TURISTI

3

5

7

CIFRA DE AFACERI

20

35

45

Cresterea totala in anul 2005, raportat la anul 2002, este de 25% - numarul turistilor, 15% - capacitatea de cazare si 100% - cifra de afaceri.

O alta latura importanta a sportului dornean este vanatoarea si pescuitul sportiv, cadrul cinegetic al zonei fiind propice acestora.

In zona Bucovinei oferta de cazare se distribuie astfel: hoteluri si moteluri 25, cabane turistice 3, campinguri 3, vile turistice si bungalouri 17, tabere 1, pensiuni turistice 30, pensiunii turistice rurale 60, popasuri turistice 1.

Ocoalele silvice sunt repartizate astfel:

Numerotarea de pe harta reprezinta  codul numeric al ocoalelor astfel:

01    colul silvic Brosteni, 02 Ocolul silvic Crucea, 03 Ocolul silvic Dorna Cadrenilor, 04 Ocolul silvic Cosna, 05 Ocolul silvic Vatra Dornei, 06 Ocolul silvic Iacobeni, 07 Ocolul silvic Carlibaba, 09 Ocolul silvic Breaza, 10 Ocolul silvic Vama, 11 Ocolul silvic Moldovita, 12 Ocolul silvic Frasin, 13 Ocolul silvic Stulpcani, 14 Ocolul silvic Gura Humorului, 15 Ocolul silvic Solca, 16 Ocolul silvic Marginea, 17 Ocolul silvic Brodina, 18 Ocolul silvic Falcau, 19 Ocolul silvic Brodina, 20 Ocolul silvic Malini, 21 Ocolul silvic Rasca, 22 Ocolul silvic Falticeni, 23 Ocolul silvic Dolhasca, 24 Ocolul silvic Patrauti, 25 Ocolul silvic Adancata, 26 Ocolul silvic Tomnatec

Volumul cererii se determina in functie de numarul mediu de vizitatori, durata medie a sejurului, gradul de utilizare a capacitatii de cazare.

Sosiri in principalele structuri de primire turistica pe functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale anului 2005:

Tipuri de structuri de

primire turistica

2005

Ian

feb

Mar

apr

mai

iun

iul

aug

Total judet din care:

11.128

10.666

10.335

11.409

17.710

18.706

21.686

29.488

Hoteluri

8.334

7.800

7.801

8.643

13.160

13.040

14.360

20.396

Moteluri

134

139

136

107

263

443

307

414

Vile turistice

924

1.212

586

708

1.288

1.737

1.753

1855

Cabane turistice

67

67

43

145

170

565

444

1.156

Pensiuni turistice urbane

1.021

1.016

1.172

1.033

1.573

1.480

1.815

2.164

Pensiuni turistice rurale

546

341

425

636

1.041

1.084

1.798

2.350

In luna august 2005, fata de aceeasi luna a anului 2004 (27.845) sosirile in unitatile de cazare turistica au crescut cu 5,9%.

Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica in primele luni ale anului 2005 au fost:

Tipuri de structuri de

primire turistica

2005

Ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

Total judet din care:

23.365

22.920

24.504

23.904

40.132

40.218

53.096

62.517

Hoteluri

17.631

16.536

19.227

18.463

29.936

28.228

32.859

41.213

Moteluri

145

139

157

118

304

459

309

422 _

Vile turistice

2.185

3.189

2.198

1.807

3.983

5.208

6.329

6.690

Cabane turistice

108

103

99

183

227

629

487

1.328

Pensiuni tur. urbane

1.869

1.910

1.847

1.911

2.880

3.005

3.432

3.947

Pensiuni tur. rurale

1.291

911

796

1.174

2.317

1.810

3.662

4.585

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare pe primele luni ale anului 2005 a fost:

Indicele de utilizare a

locurilor de cazare

2005

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

Total judet

15,9

18,6

17,8

16,5

25,5

24,9

26,7

31,5

Analizand gradul de utilizare a capacitatii de cazare (reprezinta raportul dintre oferta efectiv realizata si oferta teoretica) se observa ca piata turistica a statiunii Vatra Dornei si regiunii Bucovina este nesaturata, chiar si in lunile de vara cand cererca turistica este vizibil mai ridicata.

Concurenta

Avand in vedere unicitatea zonei Bucovina, respectiv Vatra Dornei, prin frumusetea naturii, a masivelor muntoase, a manastirilor si bisericilor medievale, a rezervatiilor naturale si a bogatiei fondului cinegetic putem considera ca acest produs turistic are un important avantaj competitiv. Totodata in Romania exista diferite zone turistice care pot oferi unele din frumusetile enumerate mai sus, de aceea vom analiza toate formele de concurenta.

Concurenta de produs se refera la acele produse turistice care ofera excursii culturale si de turism de vanatoare si turism sportiv in diferite zone ale tarii. Acest gen de excursii nu sunt foarte numeroase deoarece in zona Bucovinei numarul mare al manastirilor este grupat pe o distanta foarte mica, turistilor ramanandu-le timp pentru admirarea peisajelor si practicarea vanatorii si pescuitului sportiv.

Concurenta de marca se refera la competitia care se creeaza intre diferitele destinatii turistice. Pentru turistii romani, unele dintre destinatiile turistice foarte interesante sunt muntii Apuseni,  cu satele asezate in vaile acestora si cu obiceiurile traditionale specifice.

Avand in vedere faptul ca una dintre caracteristicile produsului este fondul cinegetic bogat si diversificat si prezentarea unei obiceiurilor traditionale mai putin cunoscute, consideram ca putem concura cu orice alta destinatie.

Concurenta formala consta in existenta unor materiale (filme, carti) despre statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei care ar putea inlocui o vizita in aceste zone. Numarul cartilor despre aceasta zona sau a unor documentare este destul de redus. Mai mult segmentul tinta vizat nu se poate multumi cu o vizionare a unui film ci simte nevoia de a se afla in mijlocul actiunii la vanatoare si pescuit.

Concurenta generica este cea intre produsul turistic "Vanator la Vatra Dornei" si achizitia de bunuri de folosinta indelungata. Segmentul nostru sunt persoane care au achizitionat deja aceste bunuri si sunt in special persoane dornice de cunoastere a valorilor vanatoresti si culturale specifice zonei.

Din punct de vedere al agentiilor de turism care organizeaza excursii in statiunea Vatra Dornei si zona Bucovinei enumeram: S.C. Dorna Turism S.A., S.C.Sind Romania S.R.L., S.C. INTUS S.A., Millenium Tour, Bilco Travel, Instant Travel and Tours, Central Tourism, George Turism.

Analiza PEST

ROMANIA

Mediul politic - se compune din legi, organisme guvernamentale si grupuri de presiune care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor organizatii, sau a membrilor societatii.

Romania este o republica semiprezidentiala, cu un sistem de guvernare multi partid. Pentru numirea presedintelui sunt organizate alegeri libere din 5 in 5 ani (ultima data au fost organizate in anul 2004), primul ministru este numit de catre presedinte, iar Parlamentul are o structura bicamerala: Senatul si Camera Deputatilor.

Exista multe disensiuni intre diferitele partide politice si grupuri de interese, care in cele mai multe cazuri duc la intarzierea punerii in aplicare a unor legi si a rezolvarii multiplelor probleme cu care se confrunta tara (ex. Legea Bugetului).

Printre obiectivele noii guvernari un loc important il ocupa eforturi sustinute in aceasta directie (participari la diferite intruniri, congrese, conferinte, incercarea de atingere a conditiilor impuse de catre UE si alte foruri internationale - FMI, BIRD etc.). Principala problema in momentul de fata o reprezinta coruptia la nivelul structurilor administrative si de stat.

Un alt obiectiv important, catre care se concentreaza atentia Romaniei, este atragerea cat mai multor investitori straini in tara. Atragerea investitiilor straine are ca scop dezvoltarea unor sectoare economice, aflate in declin sau in crestere, dar care nu beneficiaza de resurse financiare.

Intr-o tara cu vocatie turistica, cu un bogat potential natural, cinegetic si antropic, asa cum este Romania, rolul statului nu poate fi neglijat. Dezvoltarea turismului in tara noastra, necesita o coordonare la nivel macroeconomic si mai mult chiar, elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung. 

Directii de analiza avute in vedere sunt: stabilitatea politica (reflectata semnificativ de modul de realizare a alternantei la putere ca si de schimbarile produse in sistemul politic si efectele economice, sociale si culturale ale acestora), birocratia si coruptia specifice functionarii sistemului politic si sistemelor asociate (economie, societate).

Organizatiile internationale la care Romania este participanta sunt:

  •  Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)
  • Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA)
  • Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA)
  • Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA)
  • Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE)
  • Banca Europeana de Investitii (BEI)
  • Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
  • Banca Mondiala
  • Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)
  • Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investitiilor (ICSID)
  • Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere
  • Consiliul de Cooperare Nord Atlantica
  • Consiliul Europe
  • Corporatia Financiara Internationala (IFC)
  • Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA)
  • Fondul Monetar International (FMI)
  • Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (FNUAP)
  • Initiativa Central Europeana (ICE)
  • Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI)
  • ONU
  • Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)
  • Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN)
  • Organizatia Internationala a Francofoniei
  • Organizatia Mondiala a Comertului
  • Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAOs
  • Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)
  • Organizatia pentru Cooperare si dezvoltare Economica (OCDE)
  • Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM)
  • OSCE
  • Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE)
  • PNUM
  • Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)
  • Procesul de Cooperare Dunareana
  • Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

In domeniul turismului exista numeroase legi cum ar fi:

- OMT 55/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international;

- OMT 170/2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor in turism;

- OMT 188/2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002;

- OMT 203/2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism;

- OMT 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitalii sau falimentului agentiei de turism;

- OMT 354 privind unele masuri de reducere a poluarii fonice in statiunile turistice din zona litoralului Marii Negre si in celelalte statiuni balneoclimatice;

- OMT 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement;

- OMT 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

- OMT 691 /2002 privind modificarea si completarea OMT 170/2001;

- OMT 910/2002 pentru modificarea normelor aprobate prin OMT 170/2001;

- HG nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului;

- HG nr. 165 pentru modificarea si completarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 436/2001;

- HG nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului in turism;

- HG nr. 263/2001 privind amenajarca, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement;

- HG nr. 276/2001 pentru completarea normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;

- HG nr.305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

- HG nr. 306/2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini;

- HG nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement in statiunile turistice;

- HG nr. 559/2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare in statiunile turistice;

- HG nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica;

- HG nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international;

- HG nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor turistice;

- HG nr. 1.412/2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

- OG nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national aprobata prin Legea nr.378/2001;

- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobata prin Legea nr. 564/2001;

- OG nr. 63/1997 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural;

- OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;

- OG nr.430/08.06.2005 privind acordarea dreptului de pescuit in scop recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale.

- Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995;

- Legea nr. 80/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism;

- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

- Legea nr. 229/23.05.2003 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania;

- Legea nr. 271/5.10.2005 privind numarul de exemplare care se pot recolta in cadrul sezonului de vanatoare 2005-2006;

- Legea nr. 547/ 17.10.2001 privind taxa pe valoare adaugata;

- Legea nr. 1143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare;

- O.U. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- Ordinul nr. 684/26.07.2005 pentru modificarea regulamentului privind organizarea si practicarea vanatorii;

- OMS nr. 201/1997 - pentru aprobarea normelor metodologice de avizare sanitara si autorizare sanitara;

- OUG nr.152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare;

- OM 637/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism;

Mediul economic - se compune din totalitatea factorilor ce influenteaza puterea de cumparare si structura bugetului de cheltuieli ale consumatorilor.

Cu toate ca Romania a primit imprumuturi din partea mai multor foruri internationale (FMI, BERD, Banca Mondiala) multe sectoare ale economiei romanesti sunt inca in declin.

Turismul, in general, manifesta un efect multiplicator asupra celorlalte domenii de activitate, impulsionand dezvoltarea economica in ansamblu, dar in acelasi timp, el este puternic influientat de situatia economica si sociala, fiind un eficient barometru al acesteia.

           In Romania ultimilor ani fenomenele negative s-au accentuat. Coruptia a atins cote ridicate intalnindu-se la aproape toate nivelurile societatii, momentan reprezentand una din problemele majore cu care se confrunta tara noastra. Existenta unei legislatii ce creaza stare de ambiguitate, reduce aportul capitalului privat autohton sau strain, conditiile grele de privatizare, interese de stat si private obscure, favorizarea locatiei de gestiune, toate aceste motive determinand necesitatea crearii si promovarii unor programe de revitalizare a turismului romanesc. In prezent se incearca gasirea unor noi solutii, cat mai viabile pentru reducerea sau chiar eliminarea acesteia.

Inflatia in Romania ramane una dintre cele mai ridicate, fata de tarile din regiune, dar perspectivele privind evolutia inflatiei s-au imbunatatit in mod considerabil in ultimii ani, guvernul previzionand o continuare a scaderii inflatiei. Rata ridicata a inflatiei a dus la scaderea nivelului de trai, fapt ce a contribuit inclusiv la scaderea numarului de turisti romani cat si la scaderea duratei sejurului in statiunile romanesti.

Principalii indicatori macro-economici ai Romaniei

- modificare annuala in %, in afara unei indicatii specifice -

2001

2002

2003

2004

2005

2006 prev.

1. Produsul Intern Brut

%

+5,3

+4,9

+5,2

+8,3

+4,1

+6,0

2. Consumul casnic

%

+6,5

+3,7

+7,2

+10,8

3. Formarea bruta de capital fix

%

+9,1

+8,9

+9,1

+10,1

4. Rata investitiei/PIB

Pondere in %

20,4

21,4

22,6

5. Productia industriala

%

+8,3

+4,3

+3,1

+5,3

+2,0

+3,0

6. Productia manufacturata

%

+9,9

+7,9

7. Exporturi (fob)

Mil. Euro

12 722

14 675

15 614

18 935

22 255

%

+12,9

+15,3

+6,4

+21,3

+17,5

8. Importuri (cif)

Mil. Euro

17 383

18 886

21 201

%

+22,1

+8,6

+12.3

9. Importuri (fob)

Mil. Euro

16 045

17 427

19 569

24 258

30.061

%

+22,1

+8,6

+12.3

+24,0

+23,9

10. Sold balanta comerciala

Mil. Euro fob-fob

-3 323

-2 752

-3 955

-5 323

-7 806

Mil. Euro fob-cif

- 4 661

-4 218

-5 587

11. Deficit cont curent

Mil. Euro

-2 488

- 1 623

-3 060

-4 460

% din PIB

-5,5

-3,4

-5,8

-7,7

12. Numar salariati

Mii pers.

4 619,0

4 568,0

4 591,0

4 420,9

4 704,0

13. Salariu mediu brut

Mii Lei

4 220,4

5 452,1

6 741,2

8 261,5

14. Rata somajului

Pondere in %

8,8

8,4

7,4

6,3

5,9

5,8

15. Inflatie

Dec - Dec in %

30,3

17,8

14,1

9,3

8,6

6,0

16. Rata de schimb (medie anuala)

RON pentru 1 Euro

2,6027

3,1255

3,7556

4,0532

3,6334

RON pentru 1 $

2,9061

3,3055

3,3200

32 637

2,9137

17. Deficit bugetar

% din PIB

2,5

1,1

0,8

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2006 a insumat 342.418,0 milioane lei preturi curente (RON), in crestere, in termeni reali, cu 7,7% fata de anul 2005.

In trimestrul IV 2006, Produsul Intern Brut a fost estimat la 112.475,7 milioane lei preturi curente (RON), cu 7,7% mai mare fata de acelasi trimestru din anul anterior.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2007 a fost de 111.345,7 milioane lei preturi curente (RON) in crestere, in termeni reali, cu 5,7% fata de acelasi trimestru din anul 2006. In perioada 1.I - 30.IX 2007 Produsul Intern Brut a fost de 266.590,6 milioane lei, in crestere cu 5,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.[2]

In luna octombrie 2007, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, atat sosirile cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 8,0 %, respectiv 5,0 %.

In perioada 1.I - 31.X.2007, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 12,2 %, respectiv 8,4 %.

Comunicat Institutul National de Statistica

Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in luna octombrie 2007 au insumat 573,9 mii, in crestere cu 8,0 % fata de cele din octombrie 2006.

Sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 75,7% din numarul total de sosiri, in timp ce turistii straini au reprezentat 24,3 % din numarul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din octombrie 2006.

Sosirile in hoteluri detin in luna octombrie 2007 o pondere de 76,9 % din totalul sosirilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare si au crescut cu 6,7% fata de luna octombrie 2006.

Cresteri s-au inregistrat in toate structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, cu exceptia vilelor turistice, taberelor de elevi si prescolari, campingurilor si spatiilor de cazare pe nave.

Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in luna octombrie 2007 au insumat 1571,7 mii, in crestere cu 5,0 % fata de cele din octombrie 2006.

Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna octombrie 2007, 81,2 % din numarul total de innoptari, in timp ce turistii straini au reprezentat 18,8 %, ponderi aproximativ egale cu cele din octombrie 2006.

Existenta unui segment de populatie cu venituri mari trebuie avuta in vedere la stabilirea preturilor produselor turistice, ceea ce determina preturi atractive pentru turistii pasionati pentru vanatoare si turism sportiv.

Mediul cultural - valorile culturale sunt universale. Un element universal este un mod de comportament adecvat existent in toate culturile, si poate fi luat in calcul in activitatea de marketing, permitand standardizarea unor aspecte ale programului de marketing precum proiectarea produselor turistice si a comunicatiilor.

Elementele de cultura universale sunt numeroase: varsta, sportivitatea, libertatea, onestitatea, prietenia.

Populatia Romania este alcatuita din:

-         romani (89,5%)

-         unguri 6,6%;

-         italieni 2,5%;

-         ukrainieni 0,3%;

-         germani 0,2%;

-         rusi 0,2%;

-         turci 0,2%;

-         alte nationalitati 0,5%.

Religia predominanta este crestin ortodoxa (86,8%), iar pe langa aceasta se mai intalnesc: protestanti (reformati sau penticostali) 7,5%; romano catolici 4,7%; musulmani 0,1 %; nesemnificativi 0,9%.

Limba oficiala este romana, dar sunt regiuni unde se mai vorbesc: maghiara, germana, rusa, turca, macedoneana.

Sistemul de invatamant este obligatoriu de 10 clase, populatia peste 15 ani stie sa scrie si sa citeasca in procent de 98,4%.

In statiunea Vatra Dornei structura populatia dupa religie se prezinta astfel:

1992

2002

Ortodoxa

17.406

15.496

Romano-catolica

506

411

Greco-catolica

69

43

Reformata

33

30

Evanghelica de confesiune augustana

8

2

Evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana

11

7

Unitariana

1

1

Crestina de rit vechi

3

Baptista

87

113

Penticostala

151

156

Adventista de ziua a saptea

114

135

Crestina dupa evanghelie

30

15

Musulmana

2

12

Mozaica

27

12

Alta religie

34

22

Fara religie

3

2

Atei

5

5

Vatra Dornei si Bucovina, in special, este o zona deosebita care starneste curiozitatea turistilor, cu un bogat patrimoniu cultural, fond cinegetic bogat si variat, cu traditii bine conservate, dovedind o imbinare armonioasa intre vechi si nou.

Turismul de vanatoare in Romania este practicat de persoane, atrasi de frumusetea peisajelor, fondului cinegetic si de incarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turistii fiind motivati de ideea de a invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica

Muzeul de Stiinte Naturale si Cinegetica apare ca institutie culturala de interes public in anul 1957, cand a fost deschis pentru vizitatori.

Flora si fauna Depresiunii Dornelor prezinta o parte din exponate in mediul lor de viata ceea ce da un plus de atractivitate si interes pentru publicul vizitator.

Animalele capitate: familia de mistret, familia de caprior si un cerb atacat de o haita de lupi sunt prezentate in reusite diorame. In ultima sala de la etaj se prezinta mamifere carnivore prezente in zona noastra.

Parterul localului este dedicat vanatorii in judetul Suceava.

De asemenea se prezinta resturi de animale disparute: fildes de mamut disparut din fauna lumii de peste 10.000 de ani, un corn de elan si un craniu de zimbru ultimul vanat in Muntii Calimani la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Interiorul vanatoresc cuprinde obiecte realizate din coarne de cerb lopatar si carpatin, blanuri si obiecte din blana.

Ultima sala a expozitiei de cinegetica prezinta trofee valoroase de cerb carpatin medaliate, cerb lopatar, caprior, mistret blana si colti, blanuri de urs brun, lup, ras, vulpe, bursuc.

Din colectia Posada sunt prezentate trofee de cerb lopatar, cerb carpatin si capra neagra.

Muzeul de Etnografie si Folclor, situat la parterul cladirii Palatului Comunal, prezinta obiecte cu o deosebita valoare etnografica. Colectia muzeului cuprinde exponate legate de mestesugurile traditionale ale dornenilor, porturi populare si obiceiurile de sarbatoare. O mare parte a exponatelor au valoare de unicat tinand cont de faptul ca unele obiceiuri si mestesuguri au disparut in timp (ex.plutaritul - una din principalele ocupatii ale dornenilor).

Principala zona de atractie este sala unde sunt prezentate costumele si mastile populare care provin din toata zona Dornelor.

Biserica 'Inaltarea Sf. Cruci ' Patrauti[3] este ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1487. Este construita din piatra bruta, facand parte din categoria cele mai vechi constructii, ce inmanuncheaza elementele caracteristice ale arhitecturii moldovenesti: un altar cu o singura absida, un naos cu doua abside laterale si cu turla, un pronaos patrat. Pictura interioara, de o exceptionala valoare, este din timpul lui Stefan cel Mare. Portretul votiv al ctitorului, ca si 'Cavalcada Sf. Cruci' atrage in mod special atentia, prin autenticitatea prezentarii chipului marelui voievod si prin maiestria compozitiei.

Manastirea Dragomirna3 ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, este construita in 1.609 de marele carturar si miniaturist Anastasie Crimca si de marele logofat Lupu Stroici. Ulterior, in anul 1.627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare, flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati. Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii moldovenesti. Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza imaginea unei adevarate dantelarii. Braul torsada care incinge longitudinal biserica in partea de mijloc, constituie un alt clement arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la ancadramentele usilor si ferestrelor. Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties, Ignat si Grigorie. Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane vechi de o deosebita valoare.

Manastirea 'Sf. Ioan' Suceava cu Biserica 'Sf. Gheorghe'3 din incinta manastiriii este una dintre cele mai valoroase, deoarece a preluat, la scara mare, principiile constructive si artistice ale perioadei stefaniene. Constructia a inceput in anul 1.514, din porunca domnitorului Bogdan al III-lea (1.504-1.517), si a fost terminata in anul 1.522 de urmasul acestuia, Stefanila Voda (1.517-1.527). Pridvorul a fost adaugat, se pare, de mitropolitul Teofan, in anul 1579. Turnul - clopotnita a fost construit din porunca lui Petru Schiopul, catre sfarsitul secolului al XVI-lea, paraclisul din curte fiind ridicat intre 1.626-1.629 de Anastasie Crimca. Pictura exterioara a fost realizata, probabil, in timpul lui Petru Rares, biserica a fost restaurata intre anii 1.904-1.910 de arhitectul Karl Romstorfer. Aici se afla moastele sfantului Ioan cel Nou de la Suceava.

Biserica 'Sf. Dumitrul' Suceava3, a fost construita din porunca lui Petru Rares, intre anii 1.534-1.535. Din punct de vedere arhitectonic, biserica pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la intrare, in partea dreapta, arc in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul careia se afla stema Moldovei, elemente de arta renascentista. Turnul clopotnitei inalt de 45 de m este construit de Alexandru Lapusneanu.

Biserica. 'Sf. Ioan Botezatorul' (Coconilor) Suceava3 este ctitoria domnitorului Vasile Lupu, din 1642. A avut destinatie de paraclis al Curtii Domnesti. Atrage atentia prin armonia proportiilor. Turnul-clopotnita este alipit zidului bisericii, pe latura de nord si are un subsol ce pare a fi fost folosit ca osuar.

Biserica 'Sf. Ilie' Suceava3 este o ctitorie din 1.488, a lui Stefan cel Mare. Desi, a fost in mare parte restaurata de mitropolitul Varlaam intre 1.632-1.653, nu i s-a alterat forma initiala, avand aceleasi trasaturi ca biserica din Patrauti. Remarcabil este tabloul votiv al lui Stefan cel Mare impreuna cu familia sa.

Biserica 'Invierea' Suceava3, este ctitoria din 1.551 a doamnei Elena, sotia lui Petru Rares. Pastreaza caracteristicile bisericilor moldovenesti de targ. In partea dreapta a bisericii se mai pastreaza o interesanta clopotnila pe stalpi de zid-zvonita.

Biserica 'Inaltarea Domnului' - Teodorenii3, din Burdujeni ctitorie din 1.597 a postelnicului Teodor Movila, din familia domnitoare. A fost refacuta de boierii din familia Costin, in secolul al XVII-lea. In interiorul bisericii se afla portretul lui Teodor Movila si al cronicarului Miron Costin.

Biserica 'Sf. Treime' Burdujeni3 a fost ridicata in 1.851 de arhimandritul Filaret Scriban. In interior se afla cripta familiei Scriban.

Complexul manastiresc-fortificat  'Zamca' Suceava3 ctitoria lui Agopsa, fiul lui Amira, de la inceputul secolului al XVII-lea (1.606-1.608) este un ansamblul arhitectural format din trei cladiri (biserica principala, turnul-clopotnita si paraclisul amenajat in vechiul turn de intrare in incinta manastirii).

Biserica 'Sf. Cruce' Suceava3 este ctitoria lui Cristea Hancoian, din anul 1.522. Biserica a fost refacuta de mai multe ori, ceea ce ii confera aspectul unei constructii din secolul al XVIII-lea. Desi destinata cultului armean, prezinta numeroase elemente arhitectonice comune cu bisericile moldovenesti.

Biserica Hagigadar3 este situata in apropierea drumului Suceava-Falticeni. A fost zidita in anul 1.522 de Dragan Donvakian. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost largit. Boltirile naosului si pronaosului sunt realizate in stil moldovenesc.

Biserica 'Sf. Simion' (Tuniu Rosu) Suceava3  este destinata cultului armean, fiind construita in anul 1.513 de un armean numit Donig. A fost refacuta in secolul al XVI-lea. Biserica este cunoscuta sub numele de Turnu Rosu.

Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul' din Reuseni3 este ctitoria din 1.503 a lui Stefan cel Mare si terminata de fiul sau Bogdan al III-lea, dupa moartea marelui voievod, in 1.504. Biserica a fost ridicata pe locul unde a fost decapitat Bogdan, tatal lui Stefan cel Mare. In plan arhitectural are o mare asemanare cu biserica din Arbore. Nu se pastreaza urme de pictura.

            Cetatea Scheia3 este amplasata pe creasta dealului Zamca, la o altitudine de 384 m, in nord-vestul municipiului Suceava. Construita in timpul lui Petru I Musat, avea forma unui romb, cu ziduri groase de 3 m. La fiecare colt se inalta cate un turn de aparare de forma rectangulara. In partea estica, zidul era sprijinit de 3 contraforti. A fost putin folosita, fiind apoi parasita, probabil din cauza alunecarilor de teren.

Cetatea de Scaun a Sucevei3 amplasata pe un pinten de deal, in partea de est a municipiului Suceava a fost construita in timpul lui Petru I Musat (1.375-1.391). Constructia initiala, 'fortul musatin', are plan rectangular, prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi cu turnuri de aparare de forma patrata. In timpul lui Alexandru cel Bun (1.400-1.432), in fata portii se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca lui Stefan cel Mare (1.457-1.504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in doua etape: inainte de 1.476 s-a ridicat o 'perdea' de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avand la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o inaltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul in cetate facandu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. Inainte de 1.497 s-a construit a doua 'perdea' de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid. Cetatea era inconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si ale familiei sale, ale slujitorilor domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona monetaria Moldovei. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1.388.

Curtea Domneasca Suceava3 se afla in perimetrul vechiului oras medieval, in zona 'Sipote'. Primele constructii, o casa domneasca din lemn prevazuta cu pivnita, au fost realizate in timpul lui Petru I Musat. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun au fost refacute constructiile din lemn si au fost ridicate din piatra un zid de incinta si cateva cladiri prevazute cu beciuri, pe latura de est. Aceasta cladire a dainuit pana in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cand a fost distrusa de un incendiu. Peste vechea casa domneasca s-a construit, din porunca lui Stefan cel Mare, un palat de piatra prevazut cu pivnita. Curtea Domneasca de la Suceava avea forma literei L. In timpul domniei lui Vasile Lupu, Curtea Domneasca a fost refacuta, redandu-i-se vechea stralucire. Materialele scoase la iveala cu ocazia sapaturilor arheologice, dovedesc faptul ca palatul voievodal a fost lucrat si impodobit cu mult fast.

Hanul Domnesc Suceava3 este una dintre cele mai vechi constructii civile din oras si a fost ridicat in secolul XV-XVI, intr-o zona a orasului medieval unde erau situate atelierele mestesugaresti, pe locul unei constructii mai vechi. Elementele de arhitectura moldoveneasca se pastreaza la parterul cladirii, cu ziduri groase din piatra (tavane boltite, intrari in arc semicirculare, ferestre semiinaltate cu arcuri semicirculare, ferestre practicate in grosimea zidului, pardoseli de caramida). Etajul nu are aceeasi vechime, fiind ulterior adaugat, cand aici a fost amenajat un castel de vanatoare.

            Manastirea Probota3 dainuie din timpul lui Stefan I Musat (1.394-1.399), calugarii sihastri au ridicat biserica 'Sf. Nicolae' din Poiana. In anul 1.465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa, doamna Oltea si in 1.467, pe sotia sa Evdochia. Manastirea Probota a fost ridicata de Petru Rares, pe locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1.530, pictura in 1.536. Zidul de incinta a fost ridicat in 1.550. Este necropola domneasca. Pictura apartine unui mester cu serioase cunostinte si notiuni de perspectiva geometrica, apropiate de cele ale contemporanilor sai din tarile Renasterii occidentale. Tema 'Apocalipsei' reprezinta aici o adevarata manifestare de viziune fantastica moderna. Tabloul votiv il prezinta pe Petru Rares impreuna cu familia. In gropnita se afla mormintele lui Petru Rares, al doamnei Elena si al fiului lor Stefan. Probota a fost un important centru cultural, aici formandu-se vestitii carturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Rosca, Gheorghe Movila.

Catedrala catolica din Baia3 -Baia a fost prima capitala a Moldovei, oras cu o mare vechime, aparut inaintea intemeierii statului feudal de sine statator Moldova. A fost un important centru mestesugaresc, comercial si religios. In secolul al XVI-lea erau renumite iarmaroacele de la Baia. Un vizitator al orasului din 1599 - Quirini - spune ca la Baia erau pe atunci 3.000 de case. Catedrala catolica a fost construita in anul 1.410, marturie a politicii religioase tolerante duse de Alexandru cel Bun. Casatoria acestuia cu catolica Ringala, sora marelui cneaz Witold al Lituaniei si vara regelui Wladislaw Jagello al Poloniei, urmarea, in principal, realizarea unor legaturi politice, economice, culturale cu vecinii, pentru a asigura Moldovei o dezvoltare linistita. Ruinele catedralei sugereaza forma pe care aceasta o avea. Biserica a carei descriere ne-a lasat-o calugarul Bandini, calator in Moldova in 1.646 - 1.647, a fost o constructie de piatra bruta, asemanatoare cu cele transilvanene ridicate in aceeasi epoca in targurile mai mici. Ea facea parte dintr-o manastire infiintata la Baia, de Margareta, mama lui Petru I Musat (1.374 - 1.392).

Biserica 'Sf. Gheorghe' Biserica Alba) din Baia3 dupa traditie, este ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1.467, dupa batalia victorioasa impotriva ostilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin. Este cladita in plan dreptunghiular din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din caramida. Sistemul de boltire al naosului este cel obisnuit in arhitectura bisericeasca moldoveneasca. I se spune Biserica Alba pentru ca nu a fost pictata.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului'3 din Baia este ctitoria lui Petru Rares din 1.532. Este construita din piatra si caramida, in plan rectangular, fara turla. Este pictata atat in interior cat si in exterior. Portretul votiv il reprezinta pe ctitor, Petru Rares impreuna cu doamna Elena si un fiu, probabil Ilias.

Manastirea Slatina3 ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu a fost construita intre 1.554-1.558 ca necropola domneasca a familiei. Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares. In interiorul incintei se afla Casa Domneasca care trebuia sa slujeasca familiei domnitorului nu numai ca locuinta, ci si ca 1oc de refugiu in caz de primejdie. Desi a suferit transformari de-a lungul anilor, ea pastreaza ramele de piatra ale ferestrelor, cu profile in stilul renasterii transilvanene, confirmand astfel legaturile stranse ale lui Lapusneanu cu orasele de peste munti si in special cu Bistrita, de unde au fost adusi mesterii pietrari care au lucrat la Slatina. Asa cum se prezinta astazi, manastirea este rezultatul unor restaurari succesive.

Manastirea Rasca3 este construita in mai multe etape: 1.512, Bogdan al III-lea a zidit chiliile, in 1.540, episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu hramul 'Sf. Nicolae', in jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1.542. Pictura interioara si exterioara a fost executata intre 1.551-1.554. Tabloul votiv il prezinta pe domnitorul Petru Rares impreuna cu familia. Biserica mai detine doua valoroase icoane din secolul al XV-lea. Intr-o camera din clopotnita manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om de stat Mihail Kogalniceanu, surghiunit in 1.844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

Biserica 'Cuvioasa Paraschiva' din Dolhesti3 este printre primele biserici boieresti din piatra si a fost construita in 1.481 de boierul Sendrea. Fresca este realizata in aceeasi perioada. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor cu familia sa.

Manastirea Voronet3 este o ctitorie din 1.488 a lui Stefan cel Mare. Biserica- manastirii cu hramul 'Sf. Gheorghe' este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea 'Pantocratorului', 'Cina cea de taina', 'Impartasirea cu paine a apostolilor', 'Impartasirea cu vin', 'Spalarea picioarelor'. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichila, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca. Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. 'Judecata de apoi' capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.

Manastirea Humor3 cu Biserica cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este ctitorie a marelui logofat Tendor Bubuiog, construita in 1.530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logoiatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia.

Biserica ,'Sfintii Apostoli Petru si Pavel'3, Solca este ctitoria domnitorului Stefan Tomsa al II-lea. Lucrarile de constructie au inceput la sfarsitul anului 1.612 si au fost finalizate in 1.622, in a doua sa domnie. Biserica este o constructie extrem de masiva, cu ziduri groase de peste 2 m, cu contraforti puternici si inalti. Zidurile de incinta ale manastirii formau aproximativ un patrat cu latura de 100 m, avand turnuri de aparare la colturi si un turn la intrare. Destinata a fi necropola a familiei voievodului Stefan Tomsa al II-lea biserica Solca n-a mai primit in gropnita trupul domnitorului, care a fost decapitat la Istambul.

Manastirea Moldovita3 estc ctitorie din 1.532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord-vest se afla clisarnita, construita la inceputul secolului al XVII-lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1.610-1.612 de Efrem, egumenul Moldovitei. Biserica cu hramul 'Buna Vestire' continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite, tendinta de inaltare si svelte. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura interioara, repictata culoare peste culoare in secolul al XVII-lea, respecta continutul ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare. Tabloul votiv in care este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul unor portrete oficiale, vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viata launtrica a personajelor.

Manastirea Sucevita3 din vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea a fost construita ca o adevarata manastire-cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1.591. Biserica manastirii cu hramul 'Invierea Domnului', avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale. Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'. Cei doi pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic si rosul sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profelilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, impreuna cu familia. Muzeul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.

Manastirea Putna3 -Biserica manastirii Putna, cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1.466 si s-au incheiat in 1.469, iar in 1.481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1.739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice. In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III-lea mort la 1.517, a surorii acestuia Maria (moarta 1.518), al Mariei, solia lui Petru Rares (mort 1.529) si al lui Stefanita Voda (mort l.527). In partea de sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie. Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichila, decedata in 1.511'. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (moarta 1.476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, lesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.

Chilia lui Daniel Sihastrul3 situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait Daniel Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se afla chilia sa.

Biserica 'Intrarea Maicii Domtiului in Biserica'- Putna3 se afla situata in apropierea manastirii. Este considerata a fi cel mai vechi monument de arhitectura religioasa din Moldova, care s-a pastrat pana astazi, pe care legenda o atribuie lui Dragos Voda. Aceeasi legenda aminteste ca a fost adusa de la Volovat la Putna, intr-o singura noapte, din porunca lui Stefan cel Mare.

Biserica 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul'- Arbore3 in aprilie 1.502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, incepe sa construiasca curtile sale din Arbore si biserica, care avea destinatia de paraclis. Este zidita din piatra bruta. Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de peretele pronaosului, unindu-se la partea superioara intr-o bolta semicilindrica, creandu-se o arcada, element arhitectural original care apare pentru prima data in arhitectura bisericilor de epoca. Valoarea artistica exceptionala a bisericii se datoreaza picturii sale. Desi pictura interioara urmeaza programul iconografic al bisericilor moldovenesti de epoca, scena 'Cavalcada imparatului Constantin' face nota aparte, alegoria avand in vedere rolul pe care Moldova 1-a jucat, prin personalitatea lui Stefan cel Mare, in politica sud-est europeana, aceea de aparator al crestinatatii, impotriva expansiunii otomane. Tabloul votiv din chivotul de piatra al mormantului lui Luca Arbore, care il prezinta pe ctitor in costum de epoca este cel mai important monument funerar in stil gotic din Moldova. Pictura exterioara a fost realizata in anul 1.541 de zugravul Dragos. De o valoare deosebita sunt temele 'Moartea dreptului', 'Moartea pacatosului', 'Legenda Fiului risipitor', 'Imnul Acatist', 'Asediul Constantinopolului', 'Judecata de apoi'.

'Biscrica tuturor- sfintilor' din Parhauti3 este ctitoria din 1.522 a logofatului Uavril Trotusan. Este o mare asemanare cu biserica de la Reuseni. Pictura interioara este valoroasa; remarcandu-se tabloul votiv in care este prezentat ctitorul in costum de epoca. Atrage atentia o scena picturala aparte, o 'Pieta', dovada a influentei picturii italiene in biscricile din Moldova. Aceasta scena este unica.

Biserica 'Sf. Nicolae' - Bogdana Radauti3 este ctitoria lui Bogdan I, primul voievod al statului feudal independent Moldova. Construita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, din piatra bruta si cioplita. Sinteza moldoveneasca a trei stiluri arhitectonice: bizantin, romanic si gotic. Este cea mai veche constructie din piatra din Moldova. Adevarat 'Panteon al Moldovei', aici se afla mormintele voievozilor Bogdan I, Lalcu, Roman I., Stefan I.. A fost un important centru cultural, din atelierele caruia au iesit manuscrise miniate cu ferecaturi din aur si argint, icoane, alte obiecte de cult.

Biserica 'Sf. Treime' din Siret3 este atribuita de traditie voievodului Sas (1.334-1.358). Este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova si a functionat, probabil, ca paraclis al Curtii Domnesti. Biserica este construita din piatra bruta iar la paramentul fatadelor s-a folosit caramida simpla si cea smaltuita, cu functie decorativa. Un brau zimtat de caramizi inconjoara discontinuu fatadele bisericii, element ce va fi preluat de arhitectura moldoveneasca de mai tarziu. Prin elementele sale arhitecturale si decorative, exteriorul bisericii 'Sf. Treime' prevesteste intru totul, virtutile artistice ale monumentelor din perioada lui Stefan cel Mare.

Biserica 'Sf. Ioan Botezatorul' Siret3 este situata in centrul orasului. Traditia spune ca aceasta biserica a fost construita de Margareta Musat, mama voievodului Petru I Musat si ca ea ar fi fost ingropata aici. In stadiul in care se afla astazi, biserica a fost construita sau refacuta de domnitorul Stefan Petriceicu, pe ruinele vechii ctitorii, daramata din porunca lui Bogdan al III-lea (1.504-1.517).

Biserica 'Sf. Onufrie'-Manastioara3 se afla in apropiere de orasul Siret, in satul Manastioara. Este ctitorie din anul 1.673, a domnitorului Stefan Petriceicu. Reprezinta o copie fidela, dar la scara mai mica, a manastirii Putna.

Biserica "Sf. Nicolae" Suceava3 construita probabil in secolul al XVI-lea, din moment ce pisania aminteste ca biserica a fost 'reinnoita', in anul 1.611, de vistiernicul Nicoara Prajescu. Fapt unic in arhitectura religioasa de la noi, altarul dreptunghiular este boltit in semicilindru.

Turismul de pelerinaj este practicat in majoritatea cazurilor de turisti romani. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti, Craciun, hramuri bisericesti).

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti- dintre cei mai importanti factori am putea aminti calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni

Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale.

Mediul tehnologic - a revolutiont si revolutioneaza in continuare activitatea turistica, prin perfectionarea mijloacelor de transport conventional sau de agrement, prin deplina functionalitate si estetica a dotarilor turistice, prin diversificarea ofertelor datorata diversificarii dotarilor turistice. Utilizarea tehnologiilor informationale au deterninat agentiile de turism sa utilizeze si Internetul pentru promovarea serviciilor turistice.

Mutatiile produse la nivelul tehnologiilor duc la modificari ale componentelor in cadrul ofertei, agentia de turism trebuind sa acorde o deosebita atentie noilor aparitii, inovatiilor din domeniu pentru a le putea adopta din timp si a-si castiga astfel locul cuvenit pe piata. Romania este o tara mai putin dezvoltata din punct de vedere economic, dar ofera turistilor servicii diversificate de o calitate deosebita respectand normele ecologice si standardele de siguranla.

Mediul natural - constituie unul din factorii primordiali ai activitatii turistice, pamantul cu bogatiile sale naturale, flora, fauna, peisajele, fiind chiar factorul de baza turismului, calitatea acestuia transmitandu-se aproape integral in nivelul calitatii produselor turistice. Nivelul calitatii produsului turistic este dat de un indicator agregat, care cuprinde pe langa calitati ale mediului natural, cele calitative ale serviciilor oferite, ale personalului prestator, ale dotarilor turistice si nu in ultimul rand, de calitate ale rezidentilor-nivelul ospitalitatii si gradul de toleranta turistica ale acestora.

Speciile de fauna inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existenta unei bogate faune reprezentata in special de catre carnivorele mari (urs, lup, ras) si a unei variate ornitofaune, la care se adauga si prezenta unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore, importanta prioritara o au ursul si vidra, iar dintre pasari, acvila tipatoare.

Deteriorarea calitatii mediului natural, constituie o problema majora a vietii actuale, de aceea trebuie tinut cont de restrictiile ecologice.

Mediul natural romanesc (Bucovina) este bine conservat avand rezervatii naturale si un relief cu privelisti deosebite. Se pune accent tot mai mare pe interventia statului in gestionarea resurselor naturale si in elaborarea de legi care sa asigure conservarea si protejarea patrimoniului turistic national.

Climatul este agreabil, cu temperaturi mai joase, precipitatii abundente. In munti zapada coboara timpuriu, fiind o zona favorabila sporturilor de iarna.

Turismul sportiv - vanatoarea si pescuitul pot gasii conditii, datorita varietatii formelor de relief, gradului mare de impadurire a suprafetei.

Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara: Muntii Bistritei, Raraul, Giumalaul, Calimanul, Suhardul.

In podis, se vaneaza (pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima vreme fazanul (Patrauli). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vanat pe tara.

Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. In apele de munte, locul principal il ocupa pastravul si lipanul, iar in cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.

Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo­climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m), dispune si de partii de schi si saniute amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel). Aici se gasesc partii atat pentru incepatori, cat si pentru avansati.

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si Campulungului.

Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacamintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului si a tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului acopera peste 10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.

Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.

Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferie. Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1.790, dar primele amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in 1.845. Spre sfarsitul secolului al X1X lea au inceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei.

'Parcul orasului' situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, impunatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1.895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament. Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale.

Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali.

Sarea de la Cacica - existenla comunei Cacica este strans legata de munca ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metri adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C. Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si "Muzeului Minoritatilor'. 15 august este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 22 rezervatii naturale cu suprafata de 4.457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 8 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale geologice, 1 rezervatie naturala paleontologica, 2 rezervatii naturale mixte.

In conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite in custodie rezervatiile naturale. In urma evaluarii solicitarilor de custodie comisia de evaluare a incredintat in custodie Directiei Silvice Suceava un numar de 19 rezervatii naturale si Academiei Romane 2 rezervatii naturale. S-au intocmit conventiile de custodie, atestatele si s-au eliberat legitimatiile de custodie.

Starea padurilor

Din totalul suprafetei judetului Suceava (855.350 ha), 53% este acoperita cu paduri, majoritatea acestora fiind in proprietatea publica (R.N.P.) si proprietate privata (personae juridice si fizice).

Starea de sanatate a padurilor este evaluata prin sistemul de monitoring forestier (suprafete afectate de fenomenul de uscare, pe stadii si compozitie, suprafete afectate de delicte silvice, incendii, pasunat ilegal).

Suprafetele scoase din fondul forestier in anul 2004 au insumat 20 ha, representand transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobila, conducte de aductiune apa, retele electrice.

Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor in numeroasele rezervatii din Bucovina:

Rezervatii floristice[4]

l. rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava-Falticeni din comuna Scheia, sat Sf. Ilie.

2. rezervatia Fanetele seculare de la Calafidesti (R. Siret) se gaseste la 6 km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea drumului national (DN2).

3. rezervatia Fanetele seculare de la honoace (Suceava) este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu.

4. rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulug) - accesul in rezervatie se face prin poteca de legatura care porneste din satul Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a codrului de la Slatioara, usor accesibil, sau dinspre cabana Rarau, pe un drum de creasta ce duce la Slatioara.

Rezervatii forestiere[5]

l.Rezervatia ( Querceturmul) de la Crujana (Suceava) se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului.

2. Rezervatia Fagetul-Dragomirna (Suceava) se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m.

3. Rezervatia 'Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna) se afla pe teritoriul comunci Poiana Stampei, strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in standa soselei nationale Vatra Dornei - Bistrila si reprezinta cea mai intinsa rezervalie de turba naturala din lara noastra.

4. Rezervatia "Timovul Gaina - Lucina (Campulung)' se afla pe raza comunei Moldova-Sulita, in (1.590 m), Stirbul (1.479 m), la vest cu Chitca Mare (1.394 m) si Chitca Mica (1.361m), iar spre sud si sud-est cu muntele Gaina (1.425 m).

5. Rezervatia "Codrul Secular Giumalau (Campulung) pe teritoriul comunci Pojorata, in actena nord-vestica a muntelui Giumalau si catre cursul superior al bazinetului Putna Mare­-Sterparul, se afla Codrul Secular Giumalau - rezervalie naturala.

6. Rezervatia Codru Secular Slatioara (Campulung) Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1.353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Variuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.

7. Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava) declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar.

8. Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna) in partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2.100 m.

Rezervatii geologice

1.Rezervatia geologica Piatra Tabaului (Dorna) Piatra Tibaului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime.

2. Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung) Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova.

3. Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung) Este situata la gura paraului Lucava, la intrarea spre fanetele de la Lucina, pe teritoriul comunei Moldova-Sulita

4. Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung) Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata. Rezervatia se gaseste pe raza comunei Fundu Moldovei, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanele, se ajunge la un bloc de calcare rosii.

5. Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung) Situata pe cursul superior al paraului Valea Caselor, afluent de drepta al raului Moldova, rezervatia se afla la 7 km de gara Campulung Moldovenesc-Est, pe versantul de nord al masivului Rarau.

Rezervatii mixte[6]

1. Rezervatia ' 12 Apostoli ' (Dorna) este localizata pe creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietrele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, 'sculptate de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmete de lava cimentata.

2. Rezervatia Pietrele Doamnei- Rarau (Campulung) Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril.

3. Rezervatia Cheile Zugretiilor (Donia)  Este situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m de la suprafata apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei .

           

Flora ocrotita si fauna reprezentativa a judetului Suceava

A.      Flora ocrotita[7]

Nr.

crt

Specia

Statiunea unde a fost identificata si protejata

0

1

2

1

Adonis vernalis L. - ruscuta de primavara

Specie monument al naturii

Rezervatia naturala de la Ponoare si limitrof, zona Cumparartura -Bosanci si Bunesti - Falticeni

2

Allium sibiricum - usturoi siberian

Relict glaciar

Rezervatia floristica Plaiu Todirescu, ce formeaza cununa superioara a Codrului Secular Slatioara

3

Alnus viridis Chaix Lam et D.C.- arin de munte, specie rara de arin pe cale de disparitie

Padurile Bucovinei

4

Andromeda polifolia L.- ruginarea

Relict glaciar din turbarii

Turbariile Cosna, Gradinita, Poiana Stampei

5

Andryalla levitomentosa (E. Nyar) N. Sall (petrosia) -relict glaciar unicat mondial

Muntele Pietrosu Bistritei

6

Angelica archangelica L.- angelica

Specie monument al naturii

Valea Bistritei

7

Aquilleggia nigricans Baumg - specie rara

Fanaturile montane superioare

8




Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng. (strugurele ursului) -specie monument al naturii

Dealul Rachitisul Mare, comuna Moldova sulita

9

Betula humilis Scchrank (mestecanas)

Relict circumpolar

Tinovul Mare de la Poiana Stampei, Cosna, Gradinita

10

Betula nana L. (mesteacan pitic)

Specie monument al naturii , relict circumpolar

Tinovul Gaina -Lucina

11

Calla palustris Stephan (coada smeului)

Specie foarte rara

Rezervatia de la Dorna Arini

12

Centaureaum marschalliana Spreng.

Planta foarte rara

Rezervatia floristica de la Frumoasa- Moara 

13

Centaurea trinervia Stephan

Specie foarte rara

Dealul Romandan- Moara

14

Crambe tatarica Sebeők

Specie foarte rara

Rezervatia floristica Ponoare

15

Cyclamen  europaeum L.

Specie foarte rara

Calinesti Cuparencu

16

Cypripedium calceolus L. - papucul doamnei

Specie monument al naturii

Rezervatia Lunca Zamostei, Cacica, Codrul Secular Slatioara, Cimpulung Moldovenesc, Sadova

17

Daphne eneorum L. - tulichina pitica

Specie foarte rara

Codrul Secular Slatioara

18

Dictamnus albus L.- frasinel

Specie foarte rara

Rezervatia floristica Ponoare

19

Drosera rotundifolia L. - roua cerului

Planta carnivora

Tinoavele de la Poiana Stampei, Cosna si Gradinita

20

Dryar octopetala L. - argintica

Specie monument al naturii, relict glaciar

Stancariile de pe Rarau- Inau

21

Evonymus nana M.B. - salba pitica

Specie monument al naturii, foarte rara

Barnar, comuna Crucea,

Rezervatia Lunca Zamostei

22

Gentiana luteia L.- ghintura galbena

Specie monument al naturii

Muntii Calimani- Pietricelul, Racitis, Pietrosul

23

Gentiana punctata L.

Specie monument al naturii

Pietricelul - Calimani

Pietrosul - Calimani

24

Hieracium pojoritense Nol.

Endemism bucovinean foarte rar

Muntele Adfam si Eva, comuna Pojorita, codrul secular Slatioara, Cheile Barnarului

25

Hyacinthella leucophaea (C. Koch) Schur

Specie foarte rara

Rezervatia  floristica Ponoare

26

Iris sibirica L. - stanjenel siberian

Specie monument al naturii

Rezervatiile de la Ponoare, Calafindesti, Lunca Zamostei, Patrauti

27

Ligularia glauca (L.) O. Hoffm. - varza iepurelui, specie foarte rara

Rezervatia floristica de la Calafindesti

28

Ligularia sibirica  (L.) Cass forma arancosa - curechi de munte, specie foarte rara

Lucina, Breaza, Poiana Stampei

29

Lilium martagon L. - crin de padure

Specie monument al naturii

Rezervatiile floristice  de la Ponoare, Calafindesti , Adincata

30

Linnaea borealis  L.

Relict glaciar circumpolar

Izvorul Paraul Bila  din Muntii Rodnei

31

Narcissus angustifolius Curt. - narcisa

Specie foarte rara

Poiana Stampei

32

Nigritela nigra (L.) Reht.

Specie monument al naturii

Panaci, Rezervatia 12 Apostoli

33

Nigritella rubra (Welst.) Reht.

Specie monument al naturii

Paltinis - Panaci

Rezervatia 12 Apostoli

34

Pedicularis sceptrum -carolinum L  - darie

Specie foarte rara

Neagra -  Brostenilor (mlastina ce urmeaza a fi propusa rezervatie   naturala )

35

Polemonium caeruleum L. - scara domnului

Specie foarte rara

Valea Paraului Barnar

36

Polyschemone nivalis Sch. Nym. Et Ky - endemism al Muntilor Rodnei

Specie monument al naturii

Muntii Rodnei

37

Pulsatilla nigricans Strők - deditei

Specie foarte rara

Rezervatia floristica Ponoare

38

Rhododendron kotschy Simk - smirdarul

Specie monument al naturii

Valea pararului Lala, la culmea Plescutei,

Calimani, la cota 1850-1950 m

39

Sisyrinchium angustifolium Mill

Specie foarte rara

Muntele Ousor, Poiana Stampei, Valea Paraului Deia de la Cimpulung Moldovenesc

40

Trientalis europaea L.

Specie foarte rara

Valea Ciumirnei

 

            Fauna si zonele de vanatoare si pescuit sportiv.

            Fauna

Ursul

   Greutate: 268-440 kg.
   Mediu de viata: Paduri intinse si linistite, stancarii,
   arborete.

Sezon de vanatoare: Se stabileste cu aprobarea ministerului de resort

Cerbul

   Longevitate: 20ani;
   Greutate: 170-315kg;
   Lungime: 240-250cm;
   Inaltime la greaban: 152-155 cm;
   Mediu de viata: Padurile de mare intindere din Carpati;
Sezon de vanatoare mascul:1 Sep-15 Dec
Sezon de vanatoare femela:1 Sep-15 Feb

Capriorul

   Longevitate:16-17 ani,pana la 20 ani
   Greutate: 22-31 kg.
   Lungime: 95-135 cm;
   Inaltime la greaban: 65-75 cm;
   Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici de padure;
Sezonul de vanatoare: 15mai-15octombrie

Perioada optima de vanatoare: In lunile iunie-august

Pisica Salbatica
Sezonul de vanatoare: 15septembrie-31martie(cu aprobarea ministerului)

Perioada optima de vanatoare: In lunile septembrie-martie

Mistretul

   Longevitate:20ani;
   Greutate:250-300 kg;
   Mediu de viata: Padurile de foioase, terenuri
   agricole;  
Sezon de vanatoare : 1 Aug-31 Ian

Perioada optima de vanatoare: In lunile decembrie-ianuarie

Cocos de munte
Sezon de vanatoare:1 aprilie - 05 Mai

   Lungime: 60-87 cm;
   Anvergura aripilor: 87 - 125 cm;
   Longevitate: 10 ani;
   Greutate: Femela: 1500-2000g;
   Masculul: 3400-3600g;
   Mediu de viata:Paduri de molid si amestec de    rasinoase si foioase
   Sezon de vanatoare: 1 Apr - 15 Mai;
   Restrictii: Este permisa numai recoltarea masculilor, femelele fiind ocrotite.

Perioada optima de vanatoare: 17-30 aprilie

Ras
Sezonul de vanatoare: 15septembrie-31martie(cu aprobarea ministerului)

Perioada optima de vanatoare: In lunile septembrie - martie

Lup

   Greutate: 268-440 kg.
   Mediu de viata: Paduri intinse si linistite, stancarii, arborete.
Sezonul de vanatoare: 15septembrie-31martie(cu aprobarea ministerului)

Perioada optima de vanatoare: In lunile decembrie - martie

Iepure

   Longevitate:8-12ani
   Greutate:4-5kg
   Mediu de viata: Altitudine 200-250m, pana la 300 - 400m, in zona dealurilor.
   Sezon de vanatoare: 1 Nov-31 Ian
Sezon de vanatoare 1 noiembrie-31 ianuarie

Perioada optima de vanatoare: Pe durata intregului sezon

Vulpe
Sezon de vanatoare:Tot anul, fara sezon



            Zonele de vanatoare si pescuit sportiv sunt prezentate conform hartii de mai jos.

           

Mediul demografic - constituie un element important al macromediului de marketing cuprinzand populatia zonei respective care reprezinta in acelasi timp potentialii consumatori pentru produsele turistice. Populatia Romaniei este de 22.329.977 (iulie 2005), impartita pe structuri de varsta astfel:

- 0-14 ani 15,9% (barbati 1.818.488/ femei 1.727.598)

- 15-64 ani 69,5% (barbati 7.726.903/ femei 7.801.441)

- peste 65 ani 14,6% (barbati 1.342.827/ femei 1.912.720).

Rata medie de varsta este de 36,39 ani (la barbati 35,04 ani iar la femei 37,77ani). Principalele trasaturi ale mediului demografic specific pietei romanesti, evidentiate in perioada de tranzitie la economia de piata, se refera la:

- reducerea dimensiunii populatiei

- imbatranirea populatiei

- scaderea puterii de cumparare a populatiei

- cresterea usoara a ratei analfabetismului.

2.1.2. Mediul intern

Vanzari si cote de piata

Auditul intern cuprinde: vanzarile si cotele de piata, variabilele mixului si activitatile si resursele agentiei de turism.

In anul 2006, numarul de turisti a crescut cu 25% comparativ cu anul 2003. Ponderea in PIB a veniturilor din turism se apropie de cresterea de 4%.

Incasarile Romaniei din turismul national vor ajunge in anul 2006 la 800 milioane de dolari, cu 100 de milioane de dolari mai mult decat in 2005. In primul semestru al anului 2006 au beneficiat de actiuni turistice organizate de agentiile de turism 572 mii persoane, cu 6,8% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2005.

Numarul de turisti si de turisti-zile, pe actiuni turistice interne, in semestrul I 2006, precum si evolutia acestora fata de semestrul I 2005, se prezinta astfel:

Actiuni turistice

total (mii)

Sem I 2005

Sem I 2006 in % fata de 2005

Turisti

Turisti-zile

Turisti

Turisti-zile

572

4.053,5

106,8

101

Interne

509,5

3.628,2

106,6

98,9

Se observa ca din totalul actiunilor turistice, la numarul de turisti si numar de turisti­-zile, actiunile turistice interne au detinut ponderea principala (89,1 %; 89,5%).

Cifra de afaceri a agentiei de turism fata de cifra totala de afaceri a agentiilor dc turism inregistrate in tara este:

CA (milioane lei)

2003

2004

2005

Total tara

5.545,2

7.594,5

7.323,2

Ag. Turism Suceava

221,8

305,6

366,2

Agentie

33,495

40,927

56,247

Cifra de afceri a agentiei de turism a crescut pe parcursul celor trei ani cu 59,5%, iar cota sa de piata la nivelul tarii este de 0,6% iar la nivelul Sucevei este de 15,1 %.

Circulatia turistica in functie de structurile de cazare turistica este

Mii turisti

Structuri

cazare

2003

2004

2004 Suceava

Sosiri

Innoptari

Sosiri

Innoptari

Sosiri

Innoptari

Hotel total

turisti

4.036

14.629

4.185

15.197

168,5

3.824

924

2.336

1.015

2.524

34,20

71,17

Motel

27

39

33

47

4,69

4,91

6

11

7

12

1,29

1,56

Vile

163

702

175

700

12,11

53,91

17

49

19

44

2,16

3,69

Cabane

84

162

93

178

11,41

14,36

4

8

5

8

0,68

0,98

Pensiuni

190

377

253

534

40,89

88,62

31

69

41

102

10,23

14,81

Cota de piata calculata in functie de numarul de innoptari pentru turistii in anul 2004 este de 15,5%, mai mare fata de 2003 cand acesta a fost de 14,7%. In Suceava in anul 2004 cota de piata a fost de 3,37% pentru numarul total de turisti.

Cotele de piata in functie de structurile de primire turistica reflecta preferintele turistilor romani. Astfel din totalul turistilor 82,76% prefera cazarea la hotel, 5% la pensiuni si 3,5% la vile.

Durata medie a sejurului pentru turisti este de 3,52 zile.

Cotele de piata detinute de Suceava privind turistii sunt 5,23%, iar la innoptari sunt 3,35% si se inregistreaza un sejur de 1,76 zile.

Turismul organizat de agentiile de turism pe sectiuni turistice si zone turistice in anul 2004 se prezinta astfel:

Zone

Turisti (mii pers)

Turisti-zile (mii)

Durata medie a

sejurului (zile)

Montane - orase

341

1.766

5,2

Balneare

334

4.578

13,7

Litoral

318

2.410

7,6

Montane-sate   si

trasee turistice

89

522

5,9

Istorice

50

125

2,5

Pelerinaj religios

4

8

2

Total

1.234

9.724

7,9

Variabilele mixului de marketing

Produsul "Vanator la Vatra Dornei" este un produs complex ce inglobeaza mai multe tipuri de oferte turistice: turism montan, turism cultural, turism balnear, agroturism, turism sportiv, turism de vanatoare si pescuit sportiv. Imbinarea acestor forme de turism fac ca oferta turistica sa fie atractiva pentru toate gusturile turistilor potentiali. In afara de aceste produse turistice care au aceeasi valoare turistica pe tot parcursul anului agentia ofera pachete turistice de sarbatori.

Statiunea Vatra Dornei si Zona Bucovinei ofera turistilor:

- un mediu curat in care puritatea aerului si a apei este garantata de lipsa oricarei surse de poluare industriala;

- vanatoare si pescuit sportiv;

- excursii la manastiri;

- bucatele traditionale, gatite cu produse ecologice provenite din gospodariile din zona;

- participarea la programe folclorice traditionale;

- lucrari executate de artizani populari

- dulgheri ce modeleaza lemnul, sculptori ce brodeaza lemnul, ateliere de cusut si tesut, confectionarea de masti, pictarea de icoane pe sticla;

- traditii legate de marile sarbatori - Craciun, An Nou, Paste;

- drumetii montane;

- sporturi de iarna;

- tratamente balneo-climaterice;

Zonificarea turistica a judetului delimiteaza patru areale mari si o subzona, in functie de importanta obiectivelor cuprinse si de rolul localitatilor componente:

I. Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului. Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale: Bucuresti - Suceava - Siret (DN2 - E85), Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei (DN17 - E576) si Radauti - Sucevita - Sadova (DN 17A). Subzona Cacica - Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca, cabana 'Trei Iazuri', Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca si Cacica.

II. Zona manastirilor Stanisoarei unde se gasesc manastirile Probota, Slatina si Rasca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt. Este strabatuta de 2 drumuri principale Tirgu Neamt- Boroaia - Falticeni (DJl S3), Paltinoasa - Falticeni (DJ174).

III. Zona Campulung Moldovenesc, intinsa intre rezervatiile stiintifice si monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V judelului. Ca obiective intalnim: cadrul natural Moldova Sulila, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau - Rarau, centre de arta si folclor. Este strabatuta de 3 artere principale: E 576 - DN 17 Suceava - Vatra Dornei, DN 17A Campulung Moldovenesc - Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc - Rarau - Chiril (DN 17 B).

IV. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor, Saru Domei, Poiana Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale: Brosteni - Zugreni - Vatra Domei (DN 17B), Vatra Domei - Iacobeni - Cirlibaba (DN 18), Vatra Dornei - Dorna Candrenilor - Lunca Ilvei (DN 17), Brosteni - Dirmoxa - Panaci - Vatra Dornei (DJ 174).

Baza de cazare este esentiala, cu un rol deosebit in sustinerea formelor de turism. Ea cuprinde forme de cazare clasice (hotel, vile), cabane turistice pana la pensiuni agroturistice rurale care ofera camere aranjate si mobilate in stil bucovinean traditional.

Ca premisa necesara a procesului de elaborare a strategiei de lansare a produsului "Vanator la Vatra Dornei", preturile ar trebui stabilite la un nivel accesibil turistilor cu venituri mari si peste medie, in vederea practicarii unui turism de elita.

Datorita elasticitatii scazute a cererii turistice fata de pret, aceasta politica trebuie combinata cu cea de produs si mai ales cu cea de promovare.

Caracterul dual al produsului (de zona turistica de iarna si de vara) explica lipsa unei sezonalitati pronuntate.

Agentia isi propune stabilirea preturilor in euro, in vederea corelarii cu rata inflatiei, acordarea de discount-uri agentiilor si firmelor care contracteaza pachete complexe de servicii adresate unui numar mare de turisti.

Tarifele practicate sunt diferentiate in functie de tipul de vanat si de valoarea trofeului ce se doreste a fi vanat:

Tarife vanatoare urs

Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tariful practicat
--EURO--

Adaos pentru fiecare pct. C.I.C in plus peste punctajul din coloana 1
EURO/pct. C.I.C.

pana la 350 inclusiv

5000

--

351-400

7000

--

peste 400

7000

70

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.275 EURO


Tarife vanatoare lup

Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tarif de impuscare
EURO/piesa

pana la 120 inclusiv

400

peste 120

500

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO



Tarife vanatoare cerb

Trofeu recoltat
--kg--

Tariful practicat
--EURO--

Pentru fiecare 10 grame din coloana 1
cateEURO

pana la 7.01

1500

--

de la 7.01 la 8.00

1950

7

de la 8.01 la 9.00

2650

7.5

de la 9.01 la 10.00

3400

10

de la 10.01 pana la 11.00

4400

19

peste 11

6300

50

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20 EURO


Tarife vanatoare caprior

Trofeu recoltat
--grame--

Tariful practicat
--EURO--

Pentru fiecare 10 grame din coloana 1
cateEURO

pana la 300.0 inclusiv

225

--

de la 300.01 la 350.00

225

4.5

de la 350.01 la 400.00

450

5

de la 400.01 la 450.00

700

9

de la 450.01 pana la 500.00

1150

12

de la 500.01 la 550.00

1750

23

peste 550.00

2900

30

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20 EURO


Tarife vanatoare mistret

Lungimea medie a coltilor arma inferiori
--cm--

Tariful practicat
--EURO--

Pentru fiecare mm din coloana 1
cateEURO

pana la 12.0 inclusiv

225

--

de la 12.01 la 16.00

350

--

de la 16.01 la 20.00

550

--

peste 20.00

750

10

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.150 EURO


Tarife vanatoare cocos de munte

Tarif de impuscare
EURO/piesa

Tarif preluare
EURO/piesa

1000

0

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.20EURO


Tarife vanatoare iepure

Tarif de impuscare
EURO/piesa

Tarif preluare
EURO/piesa

25

10

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare la picior.25EURO

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare la goana.50 EURO


Tarife vanatoare ras

Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tarif de impuscare
EURO/piesa

pana la 125 inclusiv

800

peste 125

1000

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO



Tarife vanatoare pisica salbatica

Punctajul pentru blana cruda,dupa formula de evaluare a trofeului blana
--puncte C.I.C.--

Tarif de impuscare
EURO/piesa

pana la 50 inclusiv

100

peste 50

150

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO


Tarife vanatoare vulpe

Punctajul pentru trofeu craniu
--puncte C.I.C.--

Tarif de impuscare
EURO/piesa

pana la 24.00 inclusiv

25

24.10-24.49

30

24.49-24.99

40

peste 24.99

50

TARIF organizare pentru o zi de vanatoare/vanator.15 EURO

Romanii care doresc sa devina vanatori trebuie sa urmeze un curs de instruire si sa sustina un examen pentru a obtine permisul de vanatoare, care se reinnoieste anual. De asemenea, ei trebuie sa posede permis de port arma valabil.

Permisul de pescuit poate fi obtinut de la AGVPS sau Romsilva. Romsilva controleaza pescuitul in ape curgatoare din zone montane si din rezervatiile pe care le administreaza.

Distributia se va realiza prin intermediul retelei proprii de sucursale dispuse in marile orase ale tarii si care detine o cota de piata de 5% pe piata din Romania si prin subcontractarea produsului "Vanator la Vatra Dornei".

Politica de promovare trebuie canalizata pe doua directii, si anume: publicitate si relatii publice.

Promovarea produsului "Vanator la Vatra Dornei" prin publicitate pe piata turistica se face inclusiv prin Internet, avand in vedere numarul in crestere a utilizatorilor de internet pe piata romaneasca.

Promovarea se va mai realiza prin brosuri turistice difuzate prin agentiile de turism proprii. Chiar daca cheltuielile de realizare a unor astfel de brosuri sunt destul de mari, necesitatea elaborarii si distribuirii lor este evidenta, acesta in scopul familiarizarii potentialilor clienti cu produsul turistic "Vanator la Vatra Dornei".

Trebuie utilizate pe langa tacticile de publicitate arhicunoscute si cele de relatii publice, prin intermediul lor asigurandu-se nu doar transmiterea informatiei nealterate de la furnizorul de servicii turistice la clientii sai si la autoritati, dar si un flux de sens contrar continand impresii si sugestii referitoare nu doar la modalitatile de imbunatatire a calitatii si de diversificare a ofertei turistice, ci si de probleme de interes general.

Activitati si resurse

Agentia de turism a luat fiinta in anul 1990, si este unul dintre importantii tour­operatori din Romania. Inca de la inceputul activitatii agentia a reusit sa se impuna ca un partener de afaceri serios.

Pentru a fi conectata permanent la tendintele turismului, agentia este membra a unor prestigioase asociatii nationale si internationale de profil: ANAT, UFTAA (Universal Federation of Travel Agents Association), IATA (International Air Transport Association), TIA (Travel Industry Association of America), ASTA (American Society of Travel Agents).

Agentia de turism opereaza cu urmatoarele sisteme de rezervare on-line, ceea ce reduce considerabil     timpul            planificarii         unei      calatorii.

Prin departamentele sale specializate agentia ofera servicii complete, la standarde de calitate, printre care enumeram:

- rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale;

- rezervari on-line in peste 50.000 hoteluri din intreaga lume;

- cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara;

- rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane;

            - transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini;

- logistica pentru organizarea de conferinte, congrese, simpozioane in Romania si in strainatate;

- organizarea de misiuni economice in strainatate, pentru participare la targuri si expozitii;

- organizarea de excursii externe pentru grupuri si turisti individuali;

- vacante exotice, croaziere;

- programe de week-end;

- inscrieri pentru cursuri de limbi straine organizate peste hotare;

- emitere de asigurari medicale si carte verde.

2.2. Analiza SWOT

Utilizarea analizei SWOT in contextul elaborarii strategiei de marketing a agentiei de turism presupune creerea unui cadru logistic care sa orienteze procesul decizional de marketing in evaluarea contextului general al mediului, al abilitatilor, resurselor si capacitatilor agentiei, in vederea identificarii variantelor strategice disponibile si a alegerii celei mai bune dintre acestea.

Punctele tari si punctele slabe se stabilesc in raport cu mediul intern de marketing ii arata daca oferta este comparabila cu cerintele consumatorilor din punct de vedere financiar, tehnologic, organizatoric, promotional, raport calitate-pret.

Oportunitatile si amenintarile pentru organizatie in raport cu mediul extern de marketing, la nivel national, international si la nivelul pietei externe efective din punct de vedere demografic, economic, cultural, politic, tehnologic, natural, exigentele consumatorilor.

Analiza SWOT a agentiei de turism

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- dispune de resurse financiare eficiente pentru a creea o stabilitate financiara a activitatii sale;

- complexitate ridicata a ofertei;

- personalul este calificat, motivat si participa activ la indeplinirea misiunii organizatiei;

-managementul este performant din punct de vedere al pregatirii, experientei si activitatii desfasurate.

- colaborare cu Asociatia Nationala a Vanatorilor si Pescarilor.

- probleme curente legate de nivelul ridicat al calitatii preturilor si conditiilor de livrare a serviciilor.

OPORTUNITATI

AMENINTARI

- imagine buna a agentiei in randul publicului;

- experienta vasta a agentiei in domeniu;

- relatie buna cu furnizorii si partenerii ce ofera servicii prompte si de calitate;

- cota de piata buna in raport cu concurentii locali;

- vanzari ridicate;

- dezvoltarea sectorului serviciilor si in special a turismului;

- mijloace si echipamente tehnologice de ultima ora;

- utilizarea Internetului pentru publicitate si informatizarea sistemului turistic;

- participare la targuri si expozitii de specialitate;

- exista un segment de consumatori fideli ai agentiei.

- putere de cumparare redusa a consumatorilor;

- existenta unor concurenti directi la nivel national;

- rata inflatiei ridicata;

- mediu politic instabil;

- fiscalitate ridicata;

- extinderea retelei concurentilor.

Analiza SWOT a produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei"

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- traditie si experienta in domeniul turismului de vanatoare si pescuit sportiv;

- potential turistic deosebit;

- unicitatea ofertei;

- posibilitatea de proiectare a noi servicii la cerere;

- personal performant din punct de vedere al pregatirii si experientei.

- pachet turistic complex;

-resursele financiare sunt limitate pentru intretinerea unor astfel de monumente si pentru dezvoltarea fondului cinegetic;

-lipsa unor publicatii si a reclamei.

- riscuri aparitiei de dezechilibre in fondul cinegetic al zonei.

OPORTUNITATI

AMENINTARI

-clienti cu putere de cumparare ridicata;

-furnizorii ofera servicii culturale de calitate;

- conditii de vanatoare deosebite;

-dorinta turistilor de cunoastere cultura;

-informatii turistice la fata locului;

- dorinta de experimentare a lucrurilor noi a persoanelor cu venituri mari.

- cresterea fondului cinegetic.

-clienti orientati si spre alte forme de turism;

-cota de piata redusa;

-concurenti indirecti puternici;

-calitatea redusa a serviciilor la cazare;

- dezaprobarea publica practicarii vanatorii din placere

- lupta organizatiilor neguvernamentale pentru protectia animalelor.

Analiza SWOT a destinatiei turistice statiunea Vatra Dornei si zona Bucovina

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- serviciile oferite sunt diversificate si de o calitate deosebita;

- potential turistic natural, cinegetic, atropic, cultural dezvoltat;

- posibilitatea practicarii de multiple forme de turism;

- muntele cu flora si fauna bogata, peisaje naturale de mare atractie;

- dispersia teritoriala a atractiilor turistice in toata zona face posibila practicarea turismului itinerat;

- posibilitatea de proiectare a noi pachete de servicii la cerere;

- personalul participa activ la indeplinirea misiunii;

- exista materiale promotionale si programe de marketing.

- nu dispune de resurse financiare eficiente pentru a creea o stabilitate financiara a activitatii sale;

- Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore in domeniul turismului.

- infrastructura insuficient dezvoltata;

- lipsa initiativei managerilor intreprinderilor din zona.

OPORTUNITATI

AMENINTARI

- agroturismul dezvoltat in zona;

- existenta fortei de munca, eterogene din punct de vedere etnic, cu traditiile si obiceiurile ei;

- oferirea unui cadru linistit si natural pentru petrecerea timpului liber;

- existenta statiunilor balnco-climaterice in zona;

- complexitatea formelor de turism oferite;

- preferintele clientilor potentiali pentru formele de turism din zona;

- produse alimentare naturale si ecologice;

- existenta unor turisti dispusi sa plateasca mai mult pentru servicii inedite;

- forme diversificate de cazare.

- preferintele turistilor pentru alte destinatii din Romania;

- concurenta mare cu zona litoralui;

- mediul politic instabil al Romaniei, nesiguranta;

- caliatea redusa a serviciilor hoteliere.

- preferintele turistilor pentru alte destinatii din strainatate;

Analizand punctele tari-slabe si oportunitatile-amenintarile se va stabili o strategie agresiva.

In interiorul agentiei de turism exista numeroase oportunitati iar aceasta dispune de atuuri semnificative. Obiectivul major este de dezvoltare a atuurilor si realocarea resurselor existente in interiorul agentiei de turism pentru sustinerea strategiei de dezvoltare a produsului.

3.3. Ipoteze

Piata turismului de vanatoare si pescuit sportiv este in crestere, majoritatea populatiei, cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani si venituri mari si foarte mari, avand obiceiul de a calatori in diverse zone ale tarii. Aproximativ 24,39% prefera turismul de vanatoare si pescuit sportiv simultan cu turismul cultural si de odihna.

Motivatia turismului de vanatoare si pescuit sportiv  este data de dorinta de trai senzatii tari. Motivatia turismului cultural este cunoasterea valorilor culturii nationale, observarea caracteristicilor din zona respectiva, participarea la anumite evenimente speciale.

Calatoria constituie un element important, intrucat ofera posibilitatea cunoasterii in mod direct a valorilor materiale si spirituale existente in zona Bucovinei, si astfel acumularea culturii prin experienta turistica devine un obiectiv major al turismului.

Cap. 3 . Previziuni de marketing

Analizand cifra de afaceri a agentiei de turism pe ultimii trei ani vom stabili tendintele acesteia pe urmatorii doi ani:

Cifra de afaceri(yi)

ti

ti * yi

ti2

2002

32,008

- 2

-64,016

4

2003

32,207

-1

-31,207

1

2004

33,495

0

0

0

2005

40,927

+1

40,927

1

2006

56,247

+2

112,494

4

Total

193,884

0

58,198

10

yti=a+bti

a= yi/n=38,7768

b= tiyi/ ti2=5,8198

y2007=56,2342 mil. lei

y2008=62,056 mil. lei.

Se observa ca in urmatorii doi ani tendinta cifrei de afaceri a agentiei este de crestere cu 10,32%.

Analizand, in continuare numarul de innoptari in urmatorii doi ani, vom avea:

Innoptari(yi)

ti

ti * yi

ti2

2002

198,1

-2

-396,2

4

2003

214,9

-1

-214,9

1

2004

239,1

0

0

0

2005

253,4

+1

253,4

1

2006

236,6

+2

473,2

4

Total

1142,1

0

115,5

10

yti=a+bti

a= yi/n=228,42

b= tiyi/ ti2=11,55

Y2007 = 263,07 mii turisti

Y2008= 274,62 mii turisti.

Se observa ca in urmatorii doi ani turistii care vor vizita Vatra Dornei si zona Bucovina vor creste cu 9%.

Pentru ca numarul de turisti ce viziteaza Vatra Dornei si zona Bucovina sa fie in crestere trebuie ca agentia sa tina cont de dorintele consumatorului produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei", si sa i le satisfaca in totalitate. De aceea, calitatea produsului turistic este o problema importanta pentru agentia de turism.

Deoarece calitatea este un concept subiectiv, dependent de modul de apreciere al fiecarui consumator de produse turistice, problema calitatii revine atat conducerii agentiei, managerilor de hoteluri, care trebuie sa elaboreze politica in domeniul calitatii, cat si angajatilor, prin preocuparea lor in scopul ridicarii performantei activitatii lor.

Calitatea in turism este data de preferinta consumatorului pentru o destinatie turistica si de rata medie a sejurului.

Motivatia principala pentru calatoriile in Vatra Dornei si zona Bucovina o reprezinta turismului de vanatoare si pescuit sportiv  este data de dorinta de trai senzatii tari, turismul cultural, dar si o atractie deosebita o reprezinta caracterul nealterat al satelor romanasti si natura virgina, ceea ce Bucovina poate oferiri in conditii de calitate superioare.

In anul 2004 rata medie a sejurului in Romania, conform datelor publicate de INS, a fost:

1-3

inoptari

4-7

inoptari

8-14

inoptari

15-28

inoptari

Peste 29 inoptari

Total

61,27%

24,47%

10,84%

2,34%

1,08%

100

Majoritatea turistilor in anul 2004 (mai mult de jumatate) realizeaza sejururi intre 1-7 zile, reprezentand un procent de 85% din totalul turistilor.

Cap. 4. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing

4.1. Obiective de marketing

S-a ales ca obiectiv general de marketing dezvoltarea produsului, agentia de turism oferind un serviciu nou pe o piata existenta, avand dorinta si capitalul necesar pentru dezvoltarea produsului. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de o promovare intensa.

Prin lansarea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei", produs complex ce integreaza turismul cultural de odihna, vanatoare si pescuit sportiv, agentia de turism, doreste:

-o crestere cu 10,32% a profitului firmei pe urmatorii doi ani;

-cheltuieli cat mai reduse cu investitiile structurilor de cazare;

-cresterea gradului de ocupare a structurilor de primire turistice;

-pregatirea pietei romanesti pentru primirea noului produs;

-cresterea gradului de informare a potentialilor turisti despre vanatoare si pescuitul sportiv in zona Bucovina;

-imbunatatirea imaginii turismului de vanatoare si pescuit sportiv in randul potentialilor turisti, a iubitorilor de animale si a organizatiilor de protectia animalelor.

4.2. Strategii de marketing

Strategia de piata

Aceasta strategie permite valorificarea experientei si competentelor agentiei de turism, precum si exploatarea oportunitatilor mediului extern.

Strategia de dezvoltare a produsului poate conduce la cresterea vanzarilor in cadrul aceleiasi baze de clienti.

Agentia isi propune sa ofere servicii turistice unor categorii diferite de turisti:

- cu venituri mari si foarte mari;

- cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani;

- scopul concediului fiind -turism de vanatoare si pescuit sportiv, imbinat cu cel cultural si de odihna;

- aprecieaza cadrul natural deosebit;

- prefera cazarea la hoteluri de si la cabane vanatoresti;

- aprecieaza produsele ecologice;

- participarea la vanatoare si pescuit sportiv le confera un anumit statut social;

- dornici de senzatii tari;

Cea mai importanta si cuprinzatoare strategie din cadrul politicii de marketing este strategia de piata.

Functie de pozitia agentiei, principalele dimensiuni si trasaturi ale pietei se aplica strategia cresterii, respectiv a dezvoltarii activitatii de piata a agentiei de turism.

Dupa pozitia agentiei fata de structurile pietei se va alege o strategie concentrata ceea ce inseamna ca aceasta isi concentreaza atentia asupra unui segment de piata pe care il serveste si caruia ii cunoaste bine necesitatile. Profitul este foarte mare dar si riscurile sunt pe masura.

In functie de pozitia agentiei fata de schimbarile pietei, abordam o strategie activa deoarece firma este preocupata permanent de perfectionare, anticipeaza schimbarile pietei si intervine efectiv in influentarea acestor schimbari in scopul folosirii lor pentru cresterea profitului. Aceasta strategie presupune si cunoasterea permanenta a modificarilor de perspectiva ale mediului extern, depistarea oportunitatilor si influentarea evolutiei acestuia intr-un proces continuu de inovare.

Dupa pozitia agentiei fata de exigentele pietei, optiunea strategica este strategia exigentei inalte care presupune oferirea de produse diferentiate consumatorilor.

In functie de pozitia agentiei fata de nivelul competentei, alegem o strategie ofensiva si este adoptata datorita faptului ca agentia are un potential puternic si o imgine buna.

Cercetand cu atentie mediul in care agentia isi desfasoara activitatea si resursele materiale, financiare si umane de care dispune si apreciind posibilitatea aparitiei unor evenimente neprevazute (legislatie, schimbari tehnologice, limitari de resurse) am ales strategia de piata si a mixului de marketing pornind de la premisa conform careia calitatea strategiei alese depinde de fiecare treapta a procesului anterior.

Politica de produs

Pentru lansarea pe piata romaneasca a produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei" alegem strategia de penetrare lenta, pentru informarea consumatorilor.

In vederea atingerii obiectivelor propuse, lansarea si dezvoltarea turismului de vanatoare si pescuit sportiv in Vatra Dornei si zona Bucovina, se va utiliza o imbinare a trei strategii de produs: de flexibilitate, de diferentiere si de diversificare, realizand o imbinare perfecta intre elementele componente ale produsului turistic.

In prima faza se va aplica strategia de dezvoltare intensiva, aplicata sub forma strategiei de patrundere pe piata, urmarindu-se cresterea vanzarilor cu produse turistice existente (usor ameliorate si modelate) pe piata existenta, iar in etapa urmatoare se va aplica strategia de dezvoltare prin diversificarea produselor turistice (concentrica si orizontala).

Etapa de remodelare si ameliorare a produsului turistic constituie aplicarea in practica a strategiei de dezvoltare intensiva de patrundere pe piata turistica de vanatoare si pescuit sportiv din Romania.

Submixul produsului turistic de vanatoare si pescuit sportiv se refera la caracterul diversificat si bogatia fondului cinegetic romanesc, al culturii, datinilor si traditiilor de vanatoare. Spre deosebire de celelalte functii ale produselor turistice, turismului de vanatoare si pescuit sportiv necesita investitii minime pentru atingerea cotelor maxime de calitate.

Submixul structurilor de cazare, de alimentatie publica, asezamintele culturale si infrastructura turistica se refera la modernizarea si redotarea capacitatilor de cazare existente, pastrand caracterul local bucovinean.

Produsul turistic fiind un ansamblu de servicii consumate intr-o ambianta specifica, pentru remodelarea sa nu trebuie neglijata calitatea serviciilor turistice. Acestea trebuie sa atinga cote maxime de calitate inca din faza de remodelare, prin tehnici specifice de marketing legate de personalul de contact.

In acesta faza se va lansa pe piata turistica romaneasca produsul turistic "Vanator la Vatra Dornei", pozitionat in functie de nisa de piata detectata. Produsul turistic de vanatoare si pescuit sportiv imbinat cu turismul de odihna si cultural bucovinean cuprinde:

. Elemente de vanatoare si pescuit avand durata de 1-2 zile, cu cele trei mese de baza in cadrul si cu meniu specific vanatoresc si cazare in cabane vanatoresti din ocoalele silvice. In functie de felul vanatului, se poate organiza vanatoare cu haitasi.

. Elemente culturale -studierea modului de viata in care traiesc oamenii din zona Bucovineana, intelegerea a ceea ce se intampla in acele locuri, participarea la anumite evenimente speciale, bucatele traditionale (gatite cu produse ecologice provenite din gospodariile din zona), participarea la programe folclorice traditionale, vizitarea de ateliere cu lucrari executate de artizani populari (dulgheri ce modeleaza lemnul, sculptori ce brodeaza lemnul, ateliere de cusut si tesut, confectionarea de masti, pictarea de icoane pe sticla), traditii legate de marile sarbatori (Craciun, An nou, Paste), vizitarea de manastiri, muzee, case memoriale;

. Cazare -imbinarea de structuri de cazare moderne (hotel si vile) cu cabane vanatoresti din ocoalele silvice;

. Alimentalie publica -alimentatie pe toate gusturile, dar mai ales cu produse naturale si ecologice din gospodariile bucovinenilor;

. Loisir -drumetii in rezervatiile naturale, vizitarea statiunii Vatra Dornei, practicarea sporturilor de iarna, a calariei.

In ceea ce priveste politica de personal ce vizeaza imbunatatirea calitatii serviciilor, personalul de contact va efectua: cursuri de perfectionare, cursuri de calificare in domeniul alimentatiei publice, specializarea bucatarilor pentru meniuri vanaturesti.

Pachetul de servicii turistice de vanatoare si pescuit, de odihna si cultural include:

. Ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii in zona Bucovinana;

. Asistenta de specialitate pentrupartidele de vanatoare si pescuit sportiv;

. inchirierea de arme de vanatoare si undite pentru pescuitul sportiv;

. Taxe locale, parcari, intrari la obiective culturale si istorice;

. Cazare 4-5 nopti la hotel, vile, pensiuni si 1-2 nopti la cabane vanatoresti;

. Masa pensiune completa cu mancaruri traditionale bucovinene si romanesti, mancaruri cu specific vanatoresc si pescaresc;

. Excursii culturale;

. Excursii turistice la manastiri, in rezervatia naturala, la izvoarele naturale, practicarea vanatorii si pescuitului.

Pretul nu include asigurarea impotriva acidentelor de vanatoare fiind de preferat ca participantii sa aiba asigurare de viata.

Politica de pret

Strategia de preturi se constituie dintr-un set de obiective ce urmeaza a fi atinse si un set de trasaturi ale atitudinii agentiei in raport cu cele trei criterii de diferentiere a strategiilor:

. Nivelul preturilor poate fi considerat criteriul dominant al strategiei, agentia stabilind preturile dupa costuri, concurenta, cerere;

. Gradul de diversificare al preturilor practicate e un alt criteriu de departajare a strategiilor in functie de gradul de diversificare sortimentala a produselor si de gradul de omogenitate al pietelor;

. Gradul de mobilitate al preturilor, durabilitatea lor in timp este un alt criteriu de departajare a strategiei de pret, acestea osciland in functie de sezonalitatea cererii, traiectoria ciclului de viata al produsului, modificarile conditiilor de piata.

In etapa de lansare a produsul turism "Vanator la Vatra Dornei" se va utiliza o politica a pretului inalt care este menita sa valorifice existenta categoriei de consumatori dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti cumparatori pentru produse sau servicii care ii intereseaza in mod deosebit.

Aceasta strategie valorifica unicitatea produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei" a carui atractivitate pentru consumatori face ca cererea sa fie putin elastica iar pretul perceput sa aiba o mica insemnatate.

Se vor aplica preturi forfetare la produsele create atat de prestator pentru a distribuite micilor intermediari. Tarifele forfetare pot fi diferentiate functie de durata sejurului, servicii complete­ incomplete, marimea grupurilor de turisti, perioada sarbatorilor, lungimea canalului de distributie.

Politica de distributie

Se va opta pentru vanzarea produsului turistic prin intermediul agentiilor de turism proprii din principalele orase, distributie directa, canal scurt.

In ultimul timp un rol din ce in ce mai mare in marketingul turistic il au sistemele de distributie globale si Internetul. Distributia prin intermediul Internetului este o metoda de distributie proprie, si prezinta o serie de avantaje legate de consumator (functionare non-stop, acoperire mondiala, prezentare cu fotografii a destinatiilor turistice si ale atractiilor zonei turistice, costuri relativ scazute), cat si avantaje oferite unei firme independente. Internetul devine un canal de distributie rapid si tot mai cautat.

Politica promotionala

Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demontat permanent este imposibila lansarea unor produse turistice sau mentinerea unor produse turistice pe piata, fara o promovare continua.

Trei principii conditioneaza succesul promovarii si anume: continuitate, convergenta si coordonare. Folosite in mod izolat, sporadic sau in mod succesiv, aceste mijloace pierd o mai mare parte din impact. Succesul promovarii presupune de asemenea un contol continuu si un permanent proces de alegere.

Politica promotionala in turismul de vanatoare si pescuit sportiv, de odihna si cultural se realizeaza atat prin promovarea vanzarilor utilizand tehnica de informare directa (orala, scrisa, vizuala), publicitate directa la locul vanzarii, publicitate indirecta, tehnici de informare mai complexe (standuri turistice, tehnica de relatii publice cu presa si cu publicul) ca si tehnica de stimulare a vanzarilor (reducerea de preturi si tarife, acordarea unor servicii gratuite in cadrul pachetelor de servicii, vanzarea grupata).

Campania promotionala a produsului turistic "Vanator la Vatra Dornei", va fi puternic diferentiata in functie de caracteristicile esentiale ale produselor turistice respective, tipul de clientela carora se adreseaza, tipul pietei, tipul de strategie utilizata, canalele de distributie si bineinteles de instrumente de promovare utilizate.

In etapa de lansare a produsului, etapa de patrundere pe piata turistica romaneasca se aplica o strategie promotionala concentrata. Deoarece produsul se gaseste in faza de debut a ciclului de viata, consumatorii potentiali nu cunosc produsul, iar piata turistica este puternic fragmentata si diversificata, strategia promotionala concentrata.

Conform strategiei de impingere preconizata, care se justifica si prin alocarea unor bugete promotionale mai reduse, in campania promotionala vor fi utilizate canale de comunicare personale, proportia majoritara fiind alocata canalelor de comunicare mediatoare.

Cataloagele promotionale vor fi editate intr-un tiraj redus ele fiind distribuite numai prin acele canale de comunicare personale. Cataloagele promotionale vor fi insotite si de pliante sau brosuri publicitare care vor ajunge la consumatorii finali prin intermediul canalelor de distributie personala.

Un alt canal mediator de comunicare il constituie agentiile de turism din tara, acestea vor fi contactate fie prin lansari de oferte si cataloage promotionale de promovare a turismului fie in cadrul targurilor si saloanelor, standurilor de turism.

Politica de programare          

Programarea urmareste largirea paletei de oferte a agentiei de turism cu noi aranjamente, al caror ciclu de viata se restrange la perioade scurte, dar compacte.

In cadrul produsului nostru, turism cultural in zona Bucovina, aranjamentul consta in obtinerea de autorizatii valabile pentru o zi de vanatoare si pescuit pentru grupurile de turisti aflate in statiune.

Politica de personal

In domeniul serviciilor, in general si in domeniul turismului in particular, este cunoscut faptul ca personalul prestator de servicii este cel care impune nivelul calitatii produsului turistic.

Este necesara, prin urmare o selectie atenta a personalului, in primul rand al celui implicat direct in desfasurarea programului turistic, respectiv ghizii care vor insoti grupurile de turisti. Alegerea acestora va urmarii drept criterii: cunoasterea regulilor si legislatiei referitoare la regimul armelor de foc si munitiei, cunostinte aprofundate despre zona Bucovina (traditii, datini, obiceiuri, relief, flora, fauna, cunostinte temeinice de orientare), precum si sociabilitate, comunicativitate, simt al umorului.

Politica de impachetare.

Strategia utilizata pentru desfasurarea acestui program turistic a avut in vedere pe langa includerea in pachet a unor servicii de baza, cum sunt: transport, cazare, masa, agrement, precum si servicii suplimentare: de asistenta de specialitate pe durata partidelor vanatoresti, de informare cu privire la traditii, datini, obiceiuri, date istorice, relief, flora, fauna.

In perioadele sarbatorilor de Pasti, Craciun, Anul Nou, se vor face pachete de impachetarea cu ajutorul unui eveniment.

Cap.5 . Bugetul de marketing

Programul de marketing implica un proces specific de elaborare, implementare si control, care permite structurarea si esalonarea tuturor activitatilor pe care le contine. In acest scop vor fi alocate resurse, personal, capital si timp.

Bugetul aferent planului strategic de marketing cuprinde la capitolul "venituri' sumele alocate pentru marketing in planul de afaceri, si anume maxim 3% din cifra de afaceri realizata in anu1 2006.

La capitolul "cheltuieli' se considera sumele necesare activitatii de marketing prevazute in planul de marketing.

Pentru primul an de viala al produsului (in perioada de lansare) s-a previzionat un numar aproximativ de 26,47 de mii de turisti, cu o rata a sejurului 7 zile. La un pret mediu de aproximativ 150 euro/zi, cifra de afaceri a agentiei obtinuta din vanzarea acestui produs se situeaza in jurul valorii de 27.779 mii de euro.

Din aceasta suma pentru primul an se se va aloca un buget de 1.233 mii de euro urmand ca in anul urmator sa se acorde suma de 833 mii de euro. Bugetul alocat activitatilor promotionale de marketing se va defalca astfel:

Nr.

crt.

Activitatea promolionala

Cheltuieli

Suma (mii euro)

1.

Publicitate

833

- tiparirea de cataloage, brosuri,

pliante

333

-reclame tiparite si difuzate in

presa si reviste de specialitate

200

- Internet (crearea si inserarea

mesajelor)

300

2.

Promovarea vanzarilor

400

-manifestari ale asociatiilor

profesionale

- identificarea si contactarea

reprezentantilor

50

- tiparirea de materiale suport

pentru desfasurarea

seminariilor

150

-targuri si expoziti

- inchirierea standului

100

- tiparirea de materiale pentru

prezentare, brosuri, CD-uri

200

Cap.6 . Program promotional de marketing

Avand in vedere ca programul de marketing se desfasoara pe o perioada de 2 ani acesta va fi un program strategic.

Programul de marketing implica si constructia mixului - de marketing detaliat si implementarea actiunilor realizate. Pentru fiecare element al mixului de marketing este necesara elaborarea unui program de marketing, din combinarea lor rezultand o multitudine de programe de marketing corespunzatoare fiecarui obiectiv si strategie.

Programul promotional de marketing trebuie sa rezulte din obiectivele de marketing stabilite. El trebuie sa comunice pozitionarea dorita a produsului turistic pe piata tinta si sa sublinieze orice avantaj competitiv.

Programul promotional va cuprinde urmatoarele activitati:

A. Conceperea si realizarea materialelor promotionale (cataloage, brosuri, pliante);

B. Identificarea organizatiilor vizate;

C. Comunicarea directa cu reprezentantii organizatiilor vizate;

D. Publicarea unor articole si materiale promotionale in reviste de specialitate;

E. Participarea la evenimente organizate de asociatie;

F. Identificarea canalelor de distributie cu alte agentii de turism interesate pentru vanzarea noului produs;

G. Promovarea prin intermediul Biroului de promovare a turismului romanesc;

H. Participarea la targuri de turism pe teritoriul Romaniei;

I. Dezvoltarea unui web-site (actualizat continuu) care sa prezinte oferta turistica si sa devina un mod de comunicare cu partenerii si cu clientii.


PROGRAM PROMOTIONAL DE MARKETING PRIVIND PROMOVAREA PE PIATA INTERNA

A PRODUSULUI 'VANATOR LA VATRA DORNEI'

 

Nr. crt

 

 

Obiective specifice

 

Actiuni de

promovare

Realizarea in timp

2007

2008

I

II

III

IV

I

II

III

IV

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Constientizarea zonei ca destinatie turistica

A

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

E

Ocazia desfasurarii a unor astfel de evenimente

 

 

F

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

G

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

H

Ocazia desfasurarii a unor astfel de evenimente

 

 

I

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Informarea despre posibilitatea de practicare a turismului de