Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
ISA 320 - Pragul de semnificatie in audit


ISA 320 - Pragul de semnificatie in audit



ISA 320 - Pragul de semnificatie in audit

Aplicabil pentru auditarea situatiilor aferente perioadelor care incep cu sau dupa data de 15 decembrie 2004

 

 

 

Pragul de semnificatie

 

 

Standardele de audit considera folosirea conceptului de risc de audit ca o cale de asigurare ca riscul de denaturare semnificativa a situatiilor financiare este pastrat la un nivel acceptabil de scazut. Oricum acest concept are anumite limitari care vor trebui luate in considerare de auditori si de firmele lor.

Riscul de audit ca procedeu reprezinta o problema de planificare. Stabilirea pragului de semnificatie intr-o misiune de audit este o problema de rationament profesional al auditorului.

Pragul de semnificatie este definit potrivit in IAS 1 - Prezentarea situatiilor financiare, astfel:

Informatiile sunt seminificative daca omisiunea sau denaturarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii, judecat in imprejurarile specifice ale omisiunii sau denaturarii. Dimensiunea sau natura unei informatii sau a unei combinatii pot reprezenta factorul determinant.

In stabilirea pragului de semnificatie in audit, auditorul trebuie sa ia in considerare atat aspectele cantitative cat si calitative ale angajamentului. Cu toate ca pragul de semnificatie poate fi determinat si aplicat folosind o abordare cantitativa, aspectele calitative ale denaturarilor de valoare mica pot afecta semnificativ deciziile luate de catre utilizatorii situatiilor financiare.

De exemplu, plata ilegala a unui comision pentru asigurarea unui contract de vanzare. Desi suma achitata nu este semnificativa pentru situatiile financiare, dezvaluirea acestui fapt poate duce la pierderea contractului sau la plata unor penalitati care pot fi semnificative.

In continuare, vom prezenta un exemplu privind modul de determinare al pragului de semnificatie, teoretic dar si practic.

Prezentarea se bazeaza pe abordarea generala data de catre standardele de audit (ISA 320 - Pragul de semnificatie in audit).

In timp ce politica si procedurile de determinare a pragului de semnificatie pot fi diferite in anumite privinte de la o firma de audit la alta, prezentarea pe care o vom face reprezinta cadrul de baza pentru intelegerea pragului de seminificatie in audit.

Etapele stabilirii pragului de semnificatie

 

In figura de mai jos sunt prezentate cele trei etape importante in determinarea pragului de semnificatie in audit.

Etapa 1 - Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificatie

Etapa 2 - Determinarea erorii tolerabile

Etapa 3 - Estimarea erorilor probabile (asteptate) si compararea lor cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie

Etapa 1 - Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificatie

Auditorul stabileste un prag de semnificatie pentru intreaga misiune in etapa de planificare, cu scopul de a determina intinderea si natura procedurilor de evaluare a riscului, pentru a identifica si evalua riscurile denaturarilor semnificative si pentru a determina natura, planificarea si extinderea procedurilor de audit suplimentare.

Valoarea preliminara a pragului de semnificatie este suma maxima, in opinia auditorului, a prezentarilor eronate pe care le-ar putea contine situatiile financiare, fara a afecta totusi deciziile utilizatorilor rezonabili.

Pragul de semnificatie reprezinta mai degraba un concept relativ decat unul absolut. De exemplu, suma de 5.000 Eur poate fi considerata un prag de semnificatie ridicat pentru o societate mica cu asociat unic, dar in mod clar, aceasta valoare este nesemnificativa pentru o companie multinationala mare. De aceea, dimensiunea unei companii supusa auditarii influenteaza rationamentul in stabilirea pragului de semnificatie.

Pentru a evalua semnificatia este nevoie de o baza de comparatie. Intrucat pragul de semnificatie este relativ, se impune gasirea unor termeni de comparatie pentru a se putea stabili daca prezentarile eronate sunt semnificative.

Pentru determinarea pragului de semnificatie sunt ultilizate urmatoarele baze de comparatie cantitative:

-          Total activ

-          Total venituri

-          Profitul net inainte de impozitare

-          Profitul net din operatiuni in curs

-          Profitul brut

-          Media profitului net inainte de impozitare pe ultimii trei ani

Valoarea pragului de semnificatie rezultata poate fi ajustata tinand seama de orice factor calitativ care ar putea fi relevant pentru misiunea de audit.

Exemple de factori calitativi care pot afecta stabilirea pragului de semnificatie:

1.      In etapa de stabilire valorii preliminare a pragului de semnificatie:

-          erorile semnificative din anii precedenti

-          posibile fraude

-          erori de prezentare minore care pot afecta anumite obligatii contractuale

-          erori de prezentare minore care pot afecta tendinta de evolutie a profiturilor.

2.      In etapa de estimare a denaturarilor si de comparare cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie:

-          erori care ascund o modificare in evolutia profiturilor

-          erori care determina schimbarea pierderii in profit si invers

-          erori care pot determina o reactie majora pozitiva sau negativa a pietei.

Cele mai utilizate baze de comparatie in stabilirea pragului de semnificatie sunt: total activ, total venituri sau anumite forme ale profitului net. Atunci cand profitul net inainte de impozitare este relativ stabil, previzibil si reprezentativ pentru marimea entitatii auditate, regula de baza pentru determinarea pragului de semnificatie cel mai des utilizata in practica este: 3-5% din valoarea profitului net inainte de impozitare.

Pragul de semnificatie va fi cea mai mica valoare a intervalului in urmatoarele situatii:

-          societatea este in primul an de auditare

-          exista indicii privind lipsuri semnificative in controlul intern

-          cifra de afaceri semnificativa la nivelul conducerii

-          presiuni ridicate neobisnuite din partea pietei

-          risc de frauda mai ridicat decat cel normal.

De asemenea, decizia auditorului de a stabili un nivel cat mai scazut al pragului de semnificatie este influentata de factorii calitativi enumerati anterior.

In situatia in care profitul net inainte de impozitare al exercitiului curent nu este semnificativ pentru marimea societatii auditate, auditorii pot utiliza in determinarea pragului de semnificatie fie o medie a profitului net inainte de impozitare din anii precedenti, fie o alta baza de comparatie.

Avantajul utilizarii altor baze de comparatie, cum ar fi: total activ sau total venituri este acela ca pentru multe companii acesti factori sunt mult mai stabili de la un an la altul decat profitul net inainte de impozitare. In cazul in care societatea auditata inregistreaza pierderi este dificla utilizarea ca baza de comparatie a factorului total venituri.

De exemplu, sa presupunem ca societatea inregistreaza un profit net inainte de impozitare in suma de 3.000.000 Eur in primul an, iar auditorul stabileste ca prag de semnificatie o valoare reprezentand 5% din aceasta suma, respectiv 150.000 Eur. Sa presupunem ca in anul urmator, profitul net inainte de impozitare realizat de societate a scazut la 250.000 Eur, datorita unei reduceri temporare a pretului de vanzare a produselor proprii. Daca auditorul va utiliza acelasi procent de 5%, valoarea preliminara a pragului de semnificatie va fi de 12.500 Eur, fiind astfel extinsa foarte mult activitatea de audit. De aceea, tinand seama de fluctuatia profitului net inainte de impozitare, se recomanda utilizarea unei alte baze de comparatie ca fiind mai fezabila.

In general, standardele de audit si cele de contabilitate nu definesc niveluri orientative, exprimate in unitati monetare, pentru valoarea pragului de semnificatie. Aceasta demonstreaza ca determinarea pragului de semnificatie trebuie sa fie o problema de rationament profesional al auditorului.

Redam mai jos un exemplul unei foi de lucru ce poate fi utilizata pentru determinarea pragului de semnificatie.

Client: EarthWear Clothiers Intocmit de:

Data: 31 Decembrie 2005 Revizuit de:

Identificarea bazei de comparatie: 950.484.000 Eur, respectiv cea mai mare suma dintre total activ si total venituri

Calcularea valorii preliminare a pragului de semnificatie:

826.000 Eur+(650.484.000 Eur*0,00145) = 1.769.000 Eur

Utilizati tabelul de mai jos pentru procentul si sumele suplimentare ce pot fi utilizate pentru calcularea valorii preliminare a pragului de semnificatie:

Tabel cu pragul de semnificatie

Cea mai mare valoare dintre Total venituri si Total activ este:

Eur

Peste

Dar nu mai mult de

Val.preliminara a pragului de semnificatie

+

Factor

X

Mult peste

0

30.000

0

+

0,0593

X

0

30.000

100.000

1.780

+

0,0312

X

30.000

100.000

300.000

3.960

+

0,0215

X

100.000

300.000

1 mil.

8,260

+

0,0145

X

300.000

1 mil.

3 mil.

18.400

+

0,00995

X

1 mil.

3 mil.

10 mil.

38.300

+

0,00674

X

3 mil.

10 mil.

30 mil.

85.500

+

0,00461

X

10 mil.

30 mil.

100 mil.

178.000

+

0,00312

X

30 mil.

100 mil.

300 mil.

396.000

+

0,00215

X

100 mil.

300 mil.

1 mild.

826.000

+

0,00145

X

300 mil.

1 mild.

3 mild.

1.840.000

+

0,000995

X

1 mild.

3 mild.

10 mild.

3.830.000

+

0,000674

X

3 mild.

10 mild.

30 mild.

8.550.000

+

0,000461

X

10 mild.

30 mild.

100 mild.

17.800.000

+

0,000312

X

30 mild.

100 mild.

300 mild.

39.600.000

+

0,000215

X

100 mild.

300 mild.

-

82.600.000

+

0,000148

X

300 mild.

Aceasta foaie de lucru se bazeaza pe doi factori: total active si total venituri. Auditorul va introduce initial in foaia de lucru, cea mai mare valoare dintre total active si total venituri. Tabelul contine pentru fiecare interval al factorilor o componenta fixa si una variabila. Procentele in cazul componentelor variabile descresc pe masura ce intervalul bazei creste. Din calcul va rezulta initial un cuantum cantitativ al pragului de semnificatie. Aceasta valoare poate fi ulterior majorata sau diminuata in functie de diversi factori calitativi care sunt relevanti pentru misiunea de audit.

De exemplu, valoarea preliminara a pragului de semnificatie poate fi majorata cu influenta favorabila a factorilor calitativi, cum ar fi: istoricul de audit (erori putine in exercitiile anterioare, posibilitate scazuta de frauda etc.), pozitie financiara solida. De asemenea, valoarea preliminara a pragului de semnificatie poate fi diminuata cu influenta negativa a factorilor calitativi, cum ar fi: numeroase erori in exercitiile financiare anterioare, posibilitate ridicata de fraudare etc.

Etapa 2 - Determinarea erorii tolerabile

Eroarea tolerabila reprezinta valoarea preliminara a pragului de semnificatie repartizata pe segmente. Aceasta repartizare este necesara deoarece probele sunt acumulate mai curand pe segmente decat pentru situatiile financiare ca ansamblu.

Un cont bilantier reprezinta o pozitie sau o linie din situatiile financiare cum ar fi: clienti sau stocuri. O clasa de tranzactii se refera la un anumit tip de tranzactii prelucrata de sistemul contabil al clientului, cum ar fi tranzactiile legate de vanzari sau achizitii.

Daca auditorii dispun de o valoare preliminara a pragului de semnificatie pentru fiecare segment, acest lucru ii va ajuta sa determine probele adecvate ce urmeaza a fi colectate.

Datorita numarului mare de factori implicati, nu exista o metoda optima sau solicitata de repartizare a a valorii preliminare a pragului de semnificatie pe fiecare segment. Acest proces se poate realiza prin utilizarea rationamentului profesional sau a unei abordari cantitative.

Exemple de factori calitativi care influenteaza reparitzarea pe segmente a valorii preliminare a pragului de semnficatie:

-          marimea si complexitatea unui cont

-          influenta modificarilor unui cont pentru indicatorilor cheie ai performantei.

In repartizarea semnificatiei asupra conturilor bilantiere (segmentelor) apar trei dificultati:

-          auditorii asteapta ca anumite conturi sa contina mai multe abateri decat altele

-          trebuie sa se tina cont deopotriva de supraevaluare si de subevaluare

-          costurile relative ale auditului afecteaza acest proces de repartizare.

In practica, este deseori greu de anticipat care dintre conturi prezinta o probabilitate mai mare de eroare si daca aceste abateri vor fi mai curand supraevaluari sau subevaluari. De asemenea, de cele mai multe ori, costurile relative ale auditarii diverselor solduri de conturi nu pot fi determinate. Prin urmare, repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie pe conturi se dovedeste a fi un rationament profesional dificil. Tocmai din acest motiv, numeroase firme de audit au definit pentru efectuarea acestei operatiuni instructiuni riguroase si metode statistice sofisticate.

Unul din obiectivele repartizarii valorii preliminare a pragului de semnificatie pe segmente ar trebui sa fie minimizarea costurilor auditului. Indiferent de modul in care se face aceasta repartizare, la finele auditului, auditorul trebuie sa fie sigur de faptul ca valoarea combinata a prezentarilor eronate din toate conturile este mai mica sau egala cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie.

Etapa 3 - Estimarea erorilor probabile si compararea lor cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie

Aceasta etapa se efectueaza la finele misiunii de audit, cand auditorul evalueaza toate testele de audit si procedeaza la cumularea tuturor erorilor din foile de lucru legate de conturile bilantiere sau clasele de tranzactii. Totalul erorilor include erorile identificate dar si cele probabile.

Erorile probabile reprezinta estimari bazate pe esantioanele de date colectate in timpul procesului de audit. Suma cumulata a erorilor, trebuie sa includa luarea in considerare a efectelor erorilor care nu au fost ajustate in perioadele anterioare, deoarece au fost considerate nesemnificative.

Auditorul trebuie sa compare valoarea cumulata a erorilor cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie.

In efectuarea comparatiei, standardele internationale stipuleaza faptul ca auditorul trebuie sa tina seama si de aspectele calitative ale politicilor contabile ale entitatii. Aceasta inseamna ca auditorul va trebui sa fie atent la influenta lipsei de neutralitate a rationamentului managementului, de exemplu la tendinta managementului de a face estimari contabile.

Daca rationamentul profesional al auditorului in stabilirea pragului de semnificatie in etapa planificarii se bazeaza pe aceleasi informatii si in etapa the evaluare, pragul de semnificatie va ramane neschimbat. Totusi, auditorul poate identifica factori sau puncte in timpul desfasurarii auditului care pot determina rebizuirea valorii preliminare a pragului de semnificatie.

De aceea, valoarea preliminara a pragului de seminficatie poate fi diferita de valoarea pragului de semnificatie utilizat in evaluarea constatarilor. In aceste situatii, auditorul trebuie sa documenteze cu atentie motivele revizuirii valorii preliminare a pragului de semnificatie.

Atunci cand valoarea cumulata a erorilor necorectate este mai mica decat valoarea preliminara a pragului de semnificatie, auditorul poate concluziona ca situatiile financiare anuale prezinta o imagine fidela. Daca valoarea cumulata a erorilor necorectate este mai mare decat valoarea preliminara a pragului de semnificatie, auditorul trebuie sa solicite clientului sau, ajustarea situatiilor financiare anuale supuse auditarii. In situatia in care clientul refuza efectuarea ajustarilor propuse de catre auditor, auditorul va trebui sa formuleze o opinie calificata sau o opinie contrara, deoarece situatiile financiare anuale nu reflecta o imagine fidela in concordanta cu standardele de raportare financiara aplicabile.

Exemplu:

In continuare vom exemplifica cele trei etape prezentate anterior, de determinare si aplicare a valorii preliminare a pragului de semnificatie.

Etapa 1 - Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificatie

In exemplul prezentat la finele primei etape pentru societatea EarthWear Clothiers, am constatat ca indicatorul total venituri are o valoare mai mare decat total active, astfel ca suma de 950.484.000 Eur a fost utilizata ca baza pentru calcularea valorii preliminare a pragului de semnificatie.

Astfel, utilizand tabelul prezentat anterior, am stabilit ca valoarea preliminara a pragului de semnificatie este de 1.769.000 Eur. Aceasta valoare a fost determinata prin insumarea sumei de 826.000 Eur aferenta intervalului cuprins intre 300 mil. Eur si 1 mild. Eur cu suma de 943.000 Eur.

Suma de 943.000 Eur a fost determinata prin inmultirea sumei ce depaseste 300 mil. Eur (respectiv 650,50 mil. Eur) cu 0,00145.

In stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificatie, auditorul va trebui sa tina cont si de factorii calitativi semnificativi pentru aceasta misiune de audit. Sa presupunem ca in cazul acesta auditorul a considerat ca niciunul dintre factorii calitativi nu are o influenta semnificativa si ca se poate utiliza valoarea preliminara a pragului de semnificatie in suma de 1.769.000 Eur. Aceasta valoare va fi repartizata pe segmente in etapa a doua.

Etapa 2 - Determinarea erorii tolerabile

In exemplul nostru, pentru simplificarea prezentarii, vom presupune ca auditorul societatii EarthWear Clothies a alocat 50% din valoarea preliminara a pragului de semnificatie fiecarui cont ca eroare tolerabila.

In acest caz, eroarea tolerabila va fi de 885.000 Eur (1.769.000 Eur*0,50).

Etapa 3 - Estimarea erorilor probabile si compararea lor cu valoarea preliminara a pragului de semnificatie

Eroarea tolerabila este utilizata de asemenea si pentru determinarea prezentarii juste a fiecarui cont individual dupa incheierea lucrarilor de audit.

Standardele de audit cer ca auditorul sa documenteze natura si efectul cumulat al erorilor. In exemplul de mai jos vom prezenta o foaie de lucru ce poate fi utilizata pentru cumularea efectelor erorilor identificate in timpul procesului de audit.

Sa presupunem ca pe parcursul desfasurarii procesului de audit, auditorul a identificat patru erori. Valoarea erorilor identificate este comparata cu valoarea erorii tolerabile repartizata fiecarui cont. De exemplu, prima denaturare indica o eroare legata de cresterea semnificativa a cheltuielilor cu salariile si bonusurile.

Valoarea totala a dentaurarii este de 215.000 Eur. A doua denaturare identificata se bazeaza pe rezultatele esantionului statistic aferent stocurilor. Rezultatul statistic indica o denaturare probabila si o marja legata de riscul de esantionare in suma de 312.500 Eur (erori probabile). In exemplul de fata nicio eroare nu are o valoare mai mare decat valoarea erorii tolerabile de 885.000 Eur si totalul denaturarilor identificate este mai mic decat valoarea totala a pragului de semnificatie.

Inaintea luarii deciziei finale, auditorul trebuie sa tina seama si de alte posibile denaturari care pot aparea urmare esantionarii, de efectul deciziilor lipsite de neutralitate ale managementului, precum si a erorilor necorectate provenind din exercitiile financiare anterioare.

Standardele de audit cer ca auditorul sa comunice managementului toate denaturarile inclusiv cele probabile identificate pe parcursul desfasurarii misiunii de audit in vederea corectarii tuturor erorilor identificate.

Daca denaturarile sunt semnificative (peste valoarea preliminara a pragului de semnificatie) clientul trebuie sa ajusteze situatiile financiare. In caz contrar auditorul va exprima o opinie cu calificata sau contrara. Auditorul trebuie sa documenteze concluziile sale specificand daca erorile necorectate individual sau cumulat cauzeaza sau nu denaturarea semnificativa a situatiilor financiare anuale.

EARTHWEAR CLOTHIERS

AJUSTARI PROPUSE

31/12/2005 Eur

Ref

Ajustari propuse

Active

Datorii

Capital

Venituri

Cheltuieli

N10

Cheltuieli cu salariile

Bonusuri

Provizioane

De majorat salariile la 31/12 si de rec. bonusurile din 2005

215.000

75.000

140.000

F20

Costul vanzarilor

Stocuri

De ajustat inventarul anual pe baza rezultat. esantion.

(312.500)

312.500

F22

Stocuri

Furnizori

De inreg.stocurile in curs la 31/12

227.450

227.450

R15

Clienti

Vanzari

De inregistrat vanzarile af.exerc.la 31/12

79.850

79.850

TOTAL

(5.200)

442.450

79.850

527.500

Valoarea erorii tolerabile: 885.000 Eur (50% din valaorea preliminara a pragului de semnificatie)

Concluzie: Conform analizei de mai sus, conturile bilantiere ale societatii sunt reprezentate fidel in concordanta cu standardele de raportare financiara aplicabile.

Termeni cheie:

Proceduri analitice - evaluarea informatiilor financiare facute printr-un studiu asupra relatiilor plauzibile dintre datele financiare si cele non-financiare

Riscul aferent procedurilor analitice - prin utilizarea procedurilor analitice de fond si a altor teste relevante nu sunt detectate erorile semnificative

Proceduri de audit - activitati efectuate pe masura ce auditorul strange dovezi pentru a determina daca anumite asertiuni sunt demonstrate

Riscul de audit - este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit inadecvata atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ

Riscul afacerii (clientului) - reprezinta riscurille rezultate din situatii semnificative, evenimente, circumstante, actiuni sau inactiuni, care pot afecta negativ abilitatile entitatii de a-si atinge obiectivele sau de a-si urma strategiile

Riscul de control - este riscul ca o denaturare semnificativa sa nu fie prevenita sau detectata de catre controalele interne

Riscul de nedetectare - este riscul ca procedurile aplicate de catre auditor sa nu conduca la detectarea unei denaturari semnificative existenta in situatiile financiare

Erori - greseli neintentionate din situatiile financiare, aparute prin omiterea unei valori sau a nedezvaluirii

Eroare asteptata - eroarea pe care auditorul se asteapta sa fie prezenta in cadrul unei populatii

Frauda - eroare intentionata care poate fi clasificata ca raportare financiara frauduloasa si deturnarea activelor

Risc inerent - este susceptibilitatea ca o afirmatie sa fie denaturata in mod semnificativ, presupunand ca nu existau contraolae interne aferente

Prag de semnificatie - informatia este semnificativa daca omiterea sau inregistrarea ei gresita poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau inregistrarii lor eronate. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba un prag sau un punct limita de comparatie decat sa constituie o caracteristica calitativa principala pe care trebuie sa o aiba o informatie pentru a fi utila

Scepticism profesional - o atitudine care include o gandire si o evaluare critica a dovezilor

Evaluarea riscului - identificarea si analiza aspectelor relevante pentru a concluziona daca situatiile financiare sunt in concordanta cu standardele aplicabile

Eroare tolerabila - eroarea maxima din cadrul unei populatii pe care auditorul este dispus sa o accepte



Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

SISTEME INFORMATICE ECONOMICE
POLITICA ECONOMICA-BUGETARA
Elementele structurale ale preturilor
PREMISELE APARITIEI SI DEZVOLTARII FONDURILOR MUTUALE
Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu
ISA 320 - Pragul de semnificatie in audit
ESEU ACADEMIC - Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro
RECENZIE LA ECONOMIE "ECONOMIA INTR-O LECTIE" de HENRY HARZLITT





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate