Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu


Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu




Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu

  Eforturile intreprinse de Romania pe calea pregatirii pentru aderarea la UE au permis in ultimii ani o evolutie economica pozitiva. In acest context Romania isi propune continuarea si adancirea reformelor incepute din perspectiva indeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona relansate: 'mai multa crestere economica si mai multa ocupare". In elaborarea Programului National de Reforme s-au luat in considerare atat conditionalitatile interne cat si realitatile europene si mondiale in scopul prioritizarii masurilor nationale si utilizarii echilibrate a resurselor.

  In ceea ce priveste cresterea economica, Romania se afla in prezent in al saptelea an de evolutii pozitive. Dupa o crestere moderata in anul 2000 (2,1%), ritmul mediu anual de 6,0% din perioada 2001-2007 a asigurat reducerea graduala a decalajelor fata de tarile Uniunii Europene.   Ritmul de crestere a produsului intern brut, de 7,7 % in anul 2006, a fost unul din cele mai ridicate inregistrate in ultimii ani.




  Cererea internaa reprezentat pe intreaga perioada 2001-2007 principalul factor de crestere, inregistrand un ritm mediu anual de 8,9%. Un factor important de crestere a cererii interne l-a constituit introducerea la 1 ianuarie 2005 a cotei unice de impozitare de 16% care a determinat reducerea impozitelor pe venitul personal si pe profitul intreprinderilor. Din 2005, pe fondul masurilor de stimulare a sectorului privat, proportia in cadrul cererii interne dintre consum si investitii s-a imbunatatit. Astfel, formarea bruta de capital fix a crescut, in medie, cu 11,0% anual,iar cheltuielile cu consumul privat cu 9,8% anual. In conditiile cresterii salariului real si a creditelor de consum, in anul 2007 s-a continuat tendinta, manifestata in 2006, de majorare mult mai rapida a investitiilor comparativ cu consumul (16,1% fata de 11,5%).

  In perioada 2007-2010se estimeaza ca produsul intern brut va creste cu ritmuri in medie de 6,1%, pe seama maririi volumului de activitate, cu deosebire in constructii si servicii.

    In ceea ce priveste formarea bruta de capital fix aceasta va creste in medie cu circa 12,0%, in conditiile in care cererea interna, in ansamblul sau, va creste cu un ritm mediu de circa 8,2%. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora cu un ritm mai lent (in medie cu 8,2%), avand, in schimb, o dinamica mai mare decat cheltuielile cu consumul public, ultimul fiind restrans in principal datorita masurilor luate in scopul consolidarii fiscale.

  Atat investitiile interne, cat si cele straine au crescut semnificativ in ultimii ani, creand un   potential de crestere economica pe termen lung. Investitiile straine directe au fost de circa 20   mld. Euro in perioada 2004-2007, valoarea lor fiind dubla fata de stocul cumulat in perioada 1990-2003.

  Cresterea increderii investitorilor straini in mediul de afaceri din Romania s-a concretizat in

reinvestirea unei parti importante din profit in economia romaneasca (1,5 mld. Euro in 2004, 1,2

mld Euro in 2005 si 2,0 mld. Euro in 2006).

  Pentru perioada urmatoare se preconizeaza ca, in conditiile pastrarii competitivitatii fiscale actuale, sa se mentina ritmul investitiilor private in economie.

  Exportul neta avut, in general, o contributie negativa la cresterea PIB, ca urmare a unor importuri crescute de bunuri si servicii cauzate, in primul rand, de dependenta ridicata a economiei romanesti de importurile energetice si de materii prime, iar in al doilea rand de importurile de bunuri de capital. Cresterea competitivitatii produselor romanesti, inregistrata incepand cu anul 2004 s-a reflectat in schimbarea structurii exportului de produse industriale, tendinta care a continuat si in 2006.

  Pentru perioada urmatoare se estimeaza ca exportul net va continua sa aiba o contributie negativa la cresterea reala a produsului intern brut, dar in scadere. Importul de bunuri si servicii se apreciaza ca va avea in continuare cresteri reale superioare exportului de bunuri si servicii, respectiv cu o medie de 13,3% fata de 8,8%.

Valoarea schimburilor comercialese va majora in perioada 2007-2010, exporturile de bunuri urmand sa creasca cu un ritm mediu anual de 16%, iar importurile de bunuri cu un ritm mediu anual de 16,2%. De asemenea, se asteapta ca serviciile sa isi imbunatateasca contributia la

acoperirea deficitului de cont curent. Astfel, deficitul comercialse va extinde urmand sa reprezinte  circa 13% din PIB.

  Deficitul de cont curents-a majorat, in principal, ca urmare a evolutiei balantei comerciale, dar a fost acoperit din surse autonome de finantare in proportie de 90% in 2007. Previziunile pe termen mediu privind imbunatatirea contributiei exportului net la cresterea reala a produsului intern brut sunt fundamentate, in principal, pe evolutia pozitiva a comertului exterior, caracterizata prin apropierea sensibila a cresterii valorice a exportului de bunuri de cresterea valorica a importului de bunuri.

  Pentru perioada urmatoare, s-a estimat ca ponderea deficitului de cont curent in PIB va scadea de la 10,5% in 2007 la 9,7% in 2010. Integrarea in Uniunea Europeana va crea o baza solida de sustenabilitate a deficitului, atat prin intrari importante de investitii straine, cat si prin utilizarea instrumentelor structurale europene.

  In ceea ce priveste inflatia, Romania se afla pe o traiectorie pozitiva. Dupa ce in anul 2005

procesul dezinflationist a cunoscut o usoara incetinire, evolutia preturilor de consum in anul 2006 certifica continuarea acestei tendinte. Astfel, preturile de consum s-au majorat in 2006 fata de 2005 cu 4,87%, iar rata medie lunara inregistrata in anul 2006 se situa cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in perioada similara a anului 2005. In perioada 2007 - 2010 se

asteapta o crestere economica rapida fara efecte inflationiste. De altfel, este prevazuta si o politica fiscala si monetara stransa, care va face posibil controlul inflatiei. Cresterea economica se asteapta sa fie aproape de PIB-ul potential, cu asigurarea unei stabilitati economice de durata.

  In perioada urmatoare procesul dezinflationist va continua pentru indeplinirea obiectivului pe termen mediu, respectiv de a ajunge la orizontul anului 2010 la un nivel al inflatiei comparabil cu cel din Uniunea Europeana. O asemenea evolutie este sustinuta, in principal, de reducerea expectatiilor   inflationiste, in special prin adoptarea strategiei de politica monetara de tintire directa a inflatiei, cresterea mai moderata a preturilor reglementate in raport cu perioadele anterioare si de continuarea aprecierii in termeni reali a monedei nationale in raport cu Euro .

  Cadrul fiscal pe termen mediureflecta necesitatea consolidarii veniturilor prin imbunatatirea colectarii impozitelor si taxelor si prin largirea bazei de impozitare, in vederea acoperirii angajamentelor guvernamentale de cheltuieli publice in crestere. Consolidarea continua a veniturilor si majorarea cheltuielilor publice in domenii cheie precum invatamantul, cercetarea si dezvoltarea, infrastuctura de transport si de mediu devin obligatorii avand in vedere necesitatile economiei romanesti din punct de vedere a competitivitatii economice. Actualul cadru de cheltuieli pe termen mediu creaza suficient spatiu fiscal pentru a acoperi costurile aferente aderarii (inclusiv contributia noastra la bugetul UE) si pentru a sustine angajamentele rezultate din perspectiva agendei de reforme structurale de la Lisabona.





  Principalele coordonate pe care se bazeaza politica fiscal-bugetara sunt:

F     continuarea relaxarii fiscale in domeniul asigurarilor sociale, largirea bazei de impozitare si imbunatatirea colectarii veniturilor;

F     imbunatatirea cheltuielilor publice printr-o mai buna stabilire a prioritatilor si promovarea unor eforturi continue de restructurare in domenii cheie, in vederea unei mai bune corelari intre politicile sectoriale, rezultatele masurabile si resursele bugetare alocate;

F     imbunatatirea cadrului de utilizare eficienta a instrumentelor structurale;

F     consolidarea politicilor cu privire la promovarea capitalului uman (invatamant, sanatate) ce vor asigura premise pentru realizarea unei economii durabile in domeniul fortei de munca;

F     continuarea finantarii unor politici publice de ajustare structurala (transporturi, agricultura, industrie, educatie) pentru cresterea competitivitatii performantelor economiei romanesti in context european si mondial;

F     finantarea politicilor convergente cu cele promovate de Uniunea Europeana (infrastructura fizica, infrastructura pentru cercetare-dezvoltare, de mediu si dezvoltare rurala);

F     eficientizarea politicilor de acompaniament social (asistenta sociala, reforma sistemului public de pensii precum si a sistemului de asigurari de sanatate).

  Un element esential pentru completarea viziunii economice pe termen scurt si mediu il reprezinta ocuparea fortei de munca. Imbatranirea demografica va influenta in urmatorii ani populatia activa si populatia ocupata. Urmand tendinta manifestata de scadere a numarului persoanelor active si ocupate care au peste 65 ani, aceasta grupa de varsta va scadea cu aproximativ 50 mii persoane in perioada 2007-2010. Daca in anul 2006 ponderea acestora in total populatie activa era de 4,5%, in anul 2010 va ajunge la 3,8%. Se asteapta ca atat rata de activitate cat si cea a ocuparii sa se redreseze incepand cu anul 2006.

  In intervalul 2007 - 2010se asteapta o crestere a ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca cu 3,3 puncte procentuale (datorata in principal politicilor fiscale, politicilor de stimulare a crearii intreprinderilor mici si mijlocii, sporirii nivelului investitilor straine si cresterii competitivitatii) spre deosebire de anul 2005 cand s-a inregistrat o scadere a ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca fata de anul 2004. Un aport deosebit in vor avea politicile orientate spre modernizarea agriculturii (restrangerea populatiei ocupate din aceasta ramura si cresterea numarului populatiei ocupate in celelalte ramuri), precum si crearea unor locuri de munca durabile si performante si a unui echilibru intre flexibilitatea ocupationala si securitatea locului de munca. Populatia ocupata in sectorul public va inregistra in perioada 2007-2010 o tendinta de scadere, ajungand la 18,5% din total populatiei ocupate fata de 20,5% in anul 2006. Populatia ocupata din sectorul privat va continua trendul crescator, in anul 2010 urmand sa reprezinte 81,5%, cu 2 puncte procentuale mai mare decat in anul 2006.

  Rata somajului BIM va inregistra o evolutie descendenta, estimandu-se o rata de 6,7% in anul 2010. Aceasta scadere va fi posibila datorita implementarii mai eficiente a politicilor ocuparii fortei de munca, chiar daca programul de reforme structurale va mentine presiune asupra pietei muncii.

  Pentru perioada 2007-2010, se estimeaza cresteri ale productivitatii sub cele ale produsului intern brut ca efect al masurilor active de ocupare care au ca scop majorarea ratei de ocupare corespunzator tintei Lisabona.

Concluzii / Propuneri

  In Romania, primii ani dupa revolutie, (1990-1993) au fost afectati de probleme economice severe, adica o scadere puternica a productiei si o inflatie crescuta. Toate acestea au dus la o deteriorare rapida a economiei si la cresterea continua a dezechilibrelor.

Datorita cresterii continue a inflatiei si persistentei dezechilibrului comercial, la sfarsitul lui '93 a avut loc o bresa in politica macro-economica, pentru a opri inflatia si pentru a remonetiza economia. Datorita acestor masuri, in'94 inflatia a scazut la o rata anuala de 62%, deficitul comercial a fost redus substantial (411 milioane dolari), iar exportul a cunoscut o expansiune semnificativa ce a avut un rol important in redresarea intregii economii.




Si in anul 1995, in Romania au continuat transformarile pozitive. Astfel, a avut loc o crestere rapida a PIB, de la 2% in 1993 si 4% in 1994, la 7,1% in 1995; a continuat si remonetizarea economiei, datorita cresterii ofertei de moneda (71%), care a depasit rata inflatiei. Importurile au crescut cu aproximativ 30%, determinand majorarea deficitului balantei comerciale la circa 1200 milioane dolari, iar exporturile si-au continuat cresterea rapida, cu peste 20%.

Principala problema era deteriorarea continua a balantei comerciale, determinata in special de majorarea importurilor si a cheltuielilor de consum datorate perceptiilor ca, cursul de schimb ar fi fost nesustenabil.

In 1996, s-a reusit realizarea unei corelatii intre modul de finantare a deficitului bugetar si inflatie; previziunea pentru deficitul bugetului consolidat fusese de 2,2% ,insa, deficitul pe baza de angajamente realizat a fost de 5,7%. Finantarea inflationista a deficitului a fost majorata de crearea de masa monetara pentru acoperirea deficitului  determinat de pierderi din agricultura si pierderi ale Regiilor Autonome.

La sfarsitul lui 1996, a avut loc o majorare brusca a inflatiei (57%), o crestere rapida a deficitelor balantei comerciale si a contului curent, diferente mari ale preturilor relative datorita amanarii ajustarii preturilor la energie si materii prime.

Datoria externa a Romaniei creste destul de mult datorita imprumuturilor mari, de peste 1,5 miliarde dolari de pe pietele internationale de capital.

Evolutiile din anul 1996 cereau o necesara schimbare de politica; astfel, prima masura a noului guvern a fost liberalizarea pietei valutare si a preturilor. Au fost luate masuri ce au avut efecte benefice: deficitul contului curent a scazut de la 7,2% la 6,6% din PIB, deficitul bugetului consolidat s-a redus la 37% din PIB. Dar au existat si consecinte nefaste ale acestor masuri: rata inflatiei a fost de 151%,  PIB a scazut cu mai mult decat valoarea previzionata (6,6% fata de 2%) etc.

In 1998, PIB isi continua scaderea cu 5,4 %, inflatia scade la 40,6% fata de anul anterior, iar deficitul bugetului consolidat a fost de 3,3% din PIB; la sfarsitul anului, rata somajului era de aproximativ 10%, fata de 6,6% in decembrie 1996.

Unul din instrumentele de baza folosite de guvern in ultimii ani a fost majorarea sarcinii fiscale, fiind introduse astfel noi impozite si taxe, concomitent cu majorarea celor existente. Acest lucru reprezinta de fapt majorarea gradului de fiscalitate ,calculat ca raport intre veniturile fiscale si PIB,care a crescut de la 26,86% in 1996,la 31,49% in 1999,cu o reducere pana la 29,5% in 2000.

Reducerea fiscalitatii in 2000 constituie pe ansamblu o masura pozitiva,dar aceasta relaxare fiscala s-a produs numai la nivelul producatorilor, ceea ce a stimulat inregistarea cresterii economice de 1,6% pe seama sporirii investitiilor in economia reala si a exporturilor. Totusi aceasta relaxare fiscala si crestere economica nu s-au inregistrat si la nivelul consumatorilor, adica a celor ce traiesc pe seama veniturilor din munca (salariati,pensionari), a caror putere de cumparare a scazut in continuare in anul 2000 cu 4% comparativ cu anul 1999.

  Minima crestere economica din 2000 s-a obtinut cu pretul reducerii nivelului de trai al populatiei, acest tip de politica economica contraproductiva fata de interesele cetatenilor fiind aplicat de autoritatile statului si inainte de 1990, ceea ce a creat mari nemultumiri in randul populatiei , atat in acea perioada cat si in anul 2000.

In anul 2001 PIB ( 1.154.126,4 mld lei) a avut o evolutie spectaculoasa, BNR raportand o crestere economica de 5,3%, mult superioara altor tari, si-a continuat trendul evolutiei inceput in anul 2000, ceea ce a condus la majorarea incasarilor totale la bugetul general consolidat fata de anul precedent, in conditiile mentinerii veniturilor fiscale ca procent din produsul intern brut, aproximativ la acelasi nivel cu cel din anul precedent .

  De notat ca in acelasi timp, in aceasta perioada (2000-2001) s-a inregistrat o stagnare a gradului de fiscalitate, la valoarea de 29,5% in scadere fata de anul 1999 care a presupus o valoare de 31,49%.

Facand o analiza mai amanuntita si a evolutiei indicatorilor bugetari in perioada analizata, putem constata ca in perioada 1996 - 2001 deficitul bugetar s-a mentinut in jurul valorii de 3,6% din PIB, cu exceptia anului 1999 cand s-a inregistrat o valoare de 1,93% din PIB, adica o diminuare substantiala a deficitului bugetar.

Putem spune ca in perioada 1993-1996 evolutia deficitului bugetar a avut un trend clar crescator, de la valori de -0.36% din PIB la -3.85% din PIB.

Cel mai mic deficit bugetar s-a inregistrat in anul 1993 cu o valoare de -0,36% din PIB, iar cea mai mare valoare a acestuia o regasim in anul 1992 cu -4,66% din PIB.

Totusi, deficitul bugetar in perioada 2000-2001 presupune valori de 3,6 % respectiv 3,5 %, care se includ in acea perioada de relativa stabilitate in evolutia lui, cu o usoara diminuare in anul 2001, dar  tot la cote inalte se mentine.

Daca vom alatura acestor constatari si pe cea a existentei de mari dezechilibre economice  privind indicatorii importanti (mai sus prezentati), care momentan nu pot fi stavilite sau cel putin suficient diminuate cat sa permita relansarea economica si in acelasi timp dezvoltarea sectoarelor importante macroeconomice, vom constata de fapt ca in Romania ori nu se doreste ori nu exista capacitatea necesara luarii unor decizii la nivel macroeconomic, care sa diminueze aceste dezechilibre si sa incadreze Romania pe "drumul" dezvoltarii macroeconomice.

  Exista totusi multe explicatii pentru toate aceste rezultate ale politicii economice in Romania, inclusiv conditiile nefavorabile la inceputul tranzitiei. Dar oricine din Romania recunoaste ca tarii i-au lipsit calitatea politicilor si capacitatea institutionala a statului de a  le elabora, coordona si aplica.

  Modificarile intervenite in legislatia fiscala la sfarsitul anului 2004 au determinat o crestere a impozitelor indirecte in anul 2005 si mai accentuata decat pana atunci. Principala cauza a constituit-o introducerea incepand cu 1 ianuarie 2005 a cotei unice de impozitare de 16%.Introducerea cotei unice a fost criticata de expertii europeni care au afirmat ca economiile

in tranzitie din Estul Europei isi pot permite reducerea taxelor, nu datorita cresterii veniturilor la

bugetul de stat, ci datorita subventiilor obtinute din partea Uniunii europene, argument disputat

de statele criticate in acest sens.

In acelasi timp, Germania, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca si Grecia au decis reducerea taxelor in vederea stimularii investitiilor si cresterii consumului.

  Parerea mea este ca ,acesata cota unica, desi teoretic reduce inegalitatea, favorizeaza persoanele bogate in detrimentul celor sarace si s-a dovedit ca multe din tarile care au adoptat-o se confrunta cu deficite bugetare substantiale.

  Romania, in cursul anului 2005, pentru contracara efectele nefavorabile ale introducerii cotei unice de impozitare, a fost nevoita sa recurga la incalcare grava a prevederilor Codului fiscal potrivit carora modificarile legislatiei fiscale se pot efectua numai cu sase luni inainte de intrarea in vigoare a acestora, iar aplicarea se face cu 1 ianuarie a fiecarui an. Astfel, la 1 aprilie 2005, contrar prevederilor legale, accizele la principalele produse au fost majorate.Aceasta majorare a insemnat nu numai o devansare a angajamentelor luate de Romania fata de Uniunea Europeana, dar si o majoritate suplimentara fata de acestea cu 13,5%.

  Toate aceste masuri au determinat ca in cursul anului 2005, in Romania ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale sa fie de 80%.

  In ceea ce priveste sistemul fiscal, se constata ca exista probleme de ansamblu ale acestuia, cum sunt: instabilitatea legislativa, modul de aplicare in practica al legislatiei fiscale si indisciplina fiscala, existenta unei puternice economii subterane si raportul dintre impozitele directessi indirecte, care trebuiesc rezolvate rapid pentru a nu mai afecta functionarea sistemului

fiscal.

Prin evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare din tara noastra, in perioada 1990-2007, s-a demonstrat faptul ca acestea nu au fost fundamentate pe baza unor programe coerente, care sa urmareasca atingerea unor tinte de dezvoltare pe termen lung, fapt ce impune cu necesitate redefinirea metodelor de dimensionare bugetara. Acest lucru este cu atat mai necesar cu cat, analiza fiind facuta pe perioadele de guvernare, se remarca faptul ca in anii electorali factorii politici au uitat cu desavarsire de obiectivele de politica bugetara, principala tinta urmarita de decidentii politici fiind realegerea (maximizarea numarului de voturi) si nu infaptuirea coerenta a politicilor economice. Acest lucru este confirmat si de cresterea, fara exceptie, a cheltuielilor publice in anii electorali, crestere menita sa sustina masuri populiste al caror unic scop era imbunatatirea imaginii guvernantilor.

Oricine urmareste activitatea de elaborare, coordonare si aplicare a politicilor guvernamentale poate trage concluzia ca aceasta nu este partea cea mai buna a echipelor guvernamentale. Cateva elemente indica slabiciunea guvernelor in aceasta activitate:

     reforma intarziata si insuficienta construire a consensului pentru decizii;

     abuz de ordonante de urgenta;



     activitatii economice normative aprobate si blocate datorita lipsei de coerenta cu alte decizii guvernamentale.

Stim ca cei care elaboreaza, coordoneaza si aplica politici, transforma viziunile in prioritati strategice, identifica probleme, formuleaza politici alternative la aceste probleme, inclusiv evaluarea costurilor si a beneficiilor, construiesc consumul necesar pentru decizii si monitorizeaza aplicarea, in acelasi timp ei se ocupa de incasarea si redistribuirea veniturilor ca si de planificarea cheltuielilor la nivel national.

Toate acestea ne arata foarte clar de ce este atat de important interesul guvernantilor pentru insanatosirea pe baze reale a economiei nationale si evitarea, pe cat posibil, a masurilor populiste vizand realizarea doar a interesului propriu (de partid), imbunatatirea imaginii guvernantilor, in anii electorali.

Consider ca prin introducerea unor metode de proiectie bugetara moderne, care sa urmareasca indeplinirea unor programe pe termen lung si care sa depaseasca lungimea ciclului electoral, se vor putea evita aceste neajunsuri. Insa pentru a se realiza acest lucru este nevoie, in primul rand, de vointa politica si mai este nevoie ca acele metode moderne, care sunt aplicate in tarile dezvoltate, sa fie adaptate la necesitatile specifice economiei romanesti. Caci, nu le putem implementa fara a tine cont si de neajunsurile acestora, iar faptul ca ele se aplica de multi ani in tarile dezvoltate ne poate fi de un real ajutor, avand posibiliatea sa invatam din greselile anterioare. 

Atingerea optimului bugetar trebuie, de asemenea, corelata cu celelalte politici economice, in special politica monetara, pentru a se ajunge in final la obiectivul dorit, respectiv, cresterea economica si a nivelului de trai al populatiei.

Astfel ,in opinia mea, s-ar reusi trecerea peste acest "colaps" economic, pe baza:

ð     unei cresteri economice reale, cu luarea in calcul a mentinerii indicatorilor economici in limite relativ normale care sa poata sustine si impulsiona acea crestere economica

ð     unui buget public national eficient intocmit, ale carui resurse financiare sa fie transferate catre sectoarele importante de activitate si mai ales catre necesitatile de baza ale acestora cat si pentru cercetare, progres tehnit si dezvoltarea in primul rand a calitatii muncii si a calitatii rezultatelor obtinute

ð     unei fiscalitati adecvate situatiei economico-sociale actuale

ð     unor masuri, coerente si adecvate economiei romanesti, de politica economica interna si externa mai exigente, mai drastice privind diminuarea importurilor, majorarea cantitativa si calitativa a exportului si in general a productiei interne si alte masuri de redresare economica

ð     interesului guvernantilor pentru  insanatosirea pe baze reale a economiei nationale si nu in ultimul rand pe baza existentei vointei politice in acest sens.

Dar pana la urma optim bugetar nu inseamna nuumai egalitatea sterila dintre venituri si cheltuieli ci sentimentul ca serviciile publice chiar merg si satisfac cetateanul.

  Se constata ca in actualele conditii din Romania aplicarea unei politici Keynesiste de stimulare a economiei nu ar duce decat la accentuarea dezechilibrelor economice. De aceea se

recomanda   aplicarea unei politici fiscale care sa stimuleze o dezvoltare sanatoasa a economiei.

  Propuneri

þ   Formularea de politici bugetar-fiscale pe termen mediu si lung, capabile sa insufle siguranta si sa favorizeze mediul de afaceri romanesc

þ   Elaborarea unor legi fiscale precise si clare, fara carente care sa favorizeze fenomenele de frauda si evaziune fiscala la adapostul legii, precum si adoptarea "Legii responsabilitatii banului public", care sa asigure utilizarea banului public in mod eficient si sigur

Abordarea problematicii eficientei politicii fiscale si bugetare pe cele trei componente ale sale:colectarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor si emiterea de reglementari fiscale corespunzatoare, prin care sa se asigure stimularea dezvoltarii economice

Corelarea politicii bugetar-fiscale cu politica monetara si crearea unui mix eficient de politici financiar -monetare

þ   O mai buna recunoastere a importantei contribuabililor cu rol preponderent in asigurarea veniturilor bugetului

þ   Eficientizarea utilizarii resurselor materiale si umane si stabilirea unor prioritati clare pentru Administratia Fiscala, in functie de dinamica evolutiei structurii organizatorice

þ   Crearea unui cadru legislativ adecvat pentru recuperarea creantelor interne si externe

þ   Stabilirea unor raporturi judicioase intre cheltuielile destinate consumului si cele aferente dezvoltarii

þ   Mentinerea cheltuielilor publice in limitele resurselor ce pot fi mobilizate, in conditii normale, pe plan intern, fara sa se recurga la emisiune monetara ori la credite externe







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


ESEU ACADEMIC - Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro
Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu