ESEU ACADEMIC - Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro

Departamentul de Relatii Internationale si Integrare Europeana

Relatii Internationale si Integrare Europeana

ESEU ACADEMIC

Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro

Abstract:

Uniunea Economica si Monetara, incheia procesul de constituire al constructiei economice europene si consacra in acelasi timp stabilitatea economica prin moneda unica. Se nastea astfel un spatiu economic coerent, zona euro incluzand o zona mult mai mare decat s-ar fi apreciat. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu inseamna doar obtinerea imediata a unor beneficii pe care apartenenta la Uniune le aduce, ci este doar inceputul unui proces complex si intensiv ce vine in intampinarea integrarii propriu-zise. In functie de modul in care Romania va intelege sa se ridice la un anumit nivel si totodata sa atinga obiectivele impuse de Uniune va obtine sau nu avantajele si beneficiile mult dorite.

INTRODUCERE

Unul dintre scopurile crearii Uniunii Europene a fost realizarea prosperitatii continentului European, prosperitatea fiind vazuta atunci si astazi, ca o valoare a unei societati, a unei lumi evaluate, democratice, la baza acesteia stand urmatoarele obiective: realizarea binelui general, respectarea individului si a drepturilor fundamentale ale acestuia.

De ce "Uniunea Economica si Monetara..", de ce "Perspective ale integrarii economice a Romaniei la zona euro"?

Realizarea Uniunii Economice si Monetare reprezinta un moment deosebit in istoria constructiei comunitare, simbolizand crearea acelui spatiu economic cu o singura moneda si o piata interna numarand 370 milioane consumatori, toate acestea oferind cetatenilor Uniunii sentimentul apartenentei la un spatiu comun.

Am ales aceasta tema deoarece consider ca este o problema de actualitate, ce ma priveste in mod direct in calitatea de cetatean al Uniunii Europene, Uniunea Economica si Monetara avand o importanta deosebita atat pentru ceea ce inseamna Uniunea Europeana ca intreg, dar si un impact deosebit in evolutia, in dezvoltarea fiecarui stat membru al acesteia (ca parte integranta).

Structurand-o pe trei sectiuni, am incercat pe parcursul lucrarii, pornind de la general,adica de la ceea ce inseamna primele idei de constituire ale unei Uniuni Economice solide, caracterizate de competitivitate, care sa vina in folosul locuitorilor Europei si particularizand apoi pana la integrarea economica a Romaniei, sa identific impactul pozitiv sau negativ pe care UEM l-a avut asupra tarii, situatia actuala (starea de fapt) in care se afla si nu in ultimul rand posibilitatile de iesire din aceasta.

Un rol important in realizarea lucrarii l-a avut bibliografia. Am incercat sa consult surse diverse: site-uri oficiale, lucrari actualizate in domeniu, intrucat tema de referinta este una relative recenta.

I. Uniunea Economica si Monetara. Nasterea Euro

Procesul de integrare economica in Europa va incepe putin dupa cel de-al doilea razboi mondial, dovedindu-se a fi nici pe departe un proces linear, asa cum se dorea. Acest proces care ar fi trebuit sa transforme zona de liber-schimb a Europei intr-o piata unica, va deveni in cele din urma un proces complex caracterizat de cele mai multe ori de incertitudine si prezenta diferitor obstacole .

Printre etapele care au marcat integrarea europeana economica se numara uniunea economica si monetara. Instrumentul de lucru al acestei etape va fi moneda unica, euro, care va aduce cu sine stabilitatea monetara inceputa intr-o alta etapa a integrarii: sistemul monetar european.

De precizat faptul ca exista o distinctie clara intre moneda comuna si moneda unica, astfel ca in timp ce unitatea de cont ECU creata prin Sistemul Monetar European este o moneda comuna, moneda Euro creata in urma tratatului de la Maastricht este o moneda unica.

Realizarea Uniunii Economice si Monetare stabileste cadrul pentru o serie de oportunitati fara precedent in istorie si anume, crearea acelui spatiu economic cu o singura moneda si a unei piete interne ce numara 370 milioane de consumatori. Moneda unica oferea in acelasi timp cetatenilor Uniunii Europene si acel sentiment de apartenenta la un spatiu comun, in ciuda faptului ca vorbesc limbi diferite si au un trecut istoric diferit .

Trecerea la moneda unica europeana poate fi considerata una din cele mai importante etape al procesului de integrare in Uniune al fiecarei tari , intampinand asemeni procesului de integrare europeana in ansamblu o serie de dificultati.

Adoptarea monedei unice dar si constituirea Uniunii Economice si Monetare in acelasi timp au la baza o serie de negocieri (purtate intre anii 1990-1998) structurate pe trei nivele si anume: realizarea legaturilor intre politicile economice si monetare intre fiecare stat membru si Uniune si mentinerea stabilitatii acestor politici, introducerea monedei euro pana in anul 1999 si nu in ultimul rand lansarea monedei unice europene in 11 tari (Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portuglia, Spania) ca moneda de cont pana in anul 2002.

Astfel analistii apreciau ca ,,nasterea EURO reprezinta evenimentul financiar mondial cel mai important de la crearea Sistemului financiar international" iar specialisti avizati considera negocierea, convenirea si lansarea Euro ,,sfidarea unui monopol" . Asta se explica prin faptul ca avand sprijinul economiilor dezvoltate ale Uniunii Europene moneda euro va detine un loc din ce in ce mai important pe piata de capital invingand la un moment dat monopolul detinut in acea perioada de moneda americana.

Pentru unii autori ,,moneda euro reprezinta o dovada a faptului ca statele membre ale Uniunii pot colabora in vederea realizarii unor obiective comune. Pe de alta parte monezile si bancnotele euro determina o apropiere intre cetatean si Uniune. Nu in ultimul rand moneda euro reprezinta reprezinta pasul de legatura spre o noua etapa in constructia comunitara, cea a uniunii monetare, fapt ce aduce cu sine o mai buna coordonare a politicilor economice in Uniunea Europeana " .

Tot acest drum spre realizarea Uniunii Economice si Monetare poate fi ilustrat de remarca lui Jaque Rueff, care in anii '50 spunea: ,,Europa se va uni prin bani sau nu se va uni deloc! ".

II. Romania, inainte si dupa aderare

-previziuni-

Intr-o conferinta organizata in cadrul Colegiului Academic,,Babes Bolyai",in 2004, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei spunea intr-o prezentare:

,,Decizia Romaniei de a se alatura Uniunii Europene (UE) reprezinta o orientare strategica imbratisat practic de toate fortele politice ale tarii si de majoritatea covarsitoare a populatiei. Este de asteptat ca aderarea Romaniei la Uniune sa se produca in anul 2007, urmand ca ulterior, dupa indeplinirea criteriilor de ordin economic, sa aiba loc si intrarea in zona euro, care da continut deplin integrarii in UEM.

Nu exista nici o urma de indoiala ca decizia integrarii in structurile Uniunii Europene este singura correcta si utila dezvoltarii pe termen lung a tarii noastre. Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta un catalizator al progresului si un instrument pentru ca Romania sa ,,arda etapele" si sa elimine decalajele care o despart in prezent de nivelul Uniunii Europene, atat in plan economic cat si al institutiilor si performantei de ansamblu a societatii. Aceasta va antrena fara indoiala un efort de lunga durata-de ordinul deceniilor- si va presupune, intai de toate si mai mult decat orice, abandonarea unor mentalitati anacronice pentru o societate a competetiei performantei si bunastarii. Este de la sine inteles ca intr-un asemenea demers orientarile majore ale programelor economice vor transcende ciclurilor electorale, in scopul atingerii scopului national major reprezentat de atenuarea si eliminarea cat mai rapida a decalajelor".

In 2006 oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei apreciau ca fiind un moment prielnic adoptarii monedei euro anii 2012-2013.

Tot atunci se prevedea faptul ca dupa momentul de aderare al Romaniei la Uniune, 1 ianuarie 2007, va urma o perioada de tranzitie menita sa pregateasca terenul in economie in vederea adoptarii acestei masuri.Iar dupa aceasta perioada de tranzitie, se apreciaza ca ar mai exista ,,un interval minim de monitorizare ", toate acestea pentru a se indeplini intrutotul "criteriile de performanta economica" stipulate in Tratatul de la Maastricht. Dintre acestea amintim: deficitul bugetar nu ar trebui sa depaseasca 3% din Produsul Intern Brut, datoria publica va avea o limita maxima de 60% din Produsul Intern Brut, rata inflatiei va putea fi cu cel mult 1,5 procente mai mare decat media a trei state cu cea mai redusa inflatie si nu in ultimul rand cursul de schimb trebuie sa se mentina la acelasi nivel pe o perioada de 2 ani iar rata dobanzii nu ar trebui sa depaseasca deca cu cel mult doua puncte media dintre cele trei state luate ca reper .

Aceste criterii nu erau deloc unele facile, punand probleme la un moment dat chiar si statelor cu o economie dezvoltata.

Adoptarea monedei unice va atrage cu sine si o serie de costuri inevitabile, fie ele de natura economica sau sociala. Asadar exigente precum mentinerea stabilitatii cursului de schimb pe o perioada de cel putin 2 ani (variatiile acceptate fiind cele cuprinse intre plus, minus 2,25%), vor implica obligatii deosebite din partea celor insacinati cu monitorizarea masurilor ce urmeaza a fi aplicate, avand totodata si un impact economic major. Insa masurile economice si financiare impuse prin procesul de integrare vor atrage cu sine si un impact social deosebit asupra societatii.

Tot in 2006 se preconiza ca dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, va avea loc o crestere a preturilor, asa cum se intampla in vara anului 2005 cand Romania trecea la ,,leul greu" . Un exemplu in acest sens, al cresterii preturilor imediat dupa adoptarea monedei euro, este cazul Ungariei , a carei populatii venea in Romania sa cumpere produse intrucat acestea aveau costurile cu aproximativ 30% mai mici decat in Ungaria. In mod similar au actionat si polonezii dar si alte state care au adoptat moneda euro, facandu-si cumparaturile in state vecine, deoarece preturile erau mult mai convenabile.

III. Procesul de la Lisabona si implicatile pentru Romania (2000-2010)

Avand ca scop transformarea Uniunii Europene in cea mai competitiva economie a lumii, in martie 2000 este lansata, in urma adoptarii de catre Consiliul European, Agenda de la Lisabona (relansata in 2005) care ulterior se va transforma in Procesul de la Lisabona. Acest proces avea ca tinta realizarea unei legaturi intre masurile luate la nivel national si cele luate la nivel European, intrucat intre obiective si ceea ce se intampla in realitate exista o discrepanta mult prea mare.

Pentru Strategia de la Lisabona, esenta o constituie modelul societatii europene in ansamblu. In 2007 se constata ca pe langa somaj o problema deosebita o reprezenta adaptarea anumitor locuri de munca si activitati din diverse firme si companii. Astfel lupta impotriva somajului trebuia completata de cresterea procentului ocuparii (70% conform strategiei de la Lisabona ).

Prin relansarea Strategiei de la Lisabona statele si-au manifestat dorinta acerba de clarificare a obiectivelor acesteia si nu in ultimul rand optiunea pentru o abordare pragmatica in ceea ce priveste atingerea acestor obiective.

Putem spune ca succesul acestei strategii se datoreaza atat capacitatii statelor de a accepta solutiile comune date la nivel de Uniune, dar si modului de implementare al acestora la nivel national, fiecare stat avand anumite responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea politicilor.

Astfel, politica monetara desfasurata in zona euro, politica in domeniul concurentei, politica in domeniul comertului intra in atributiile comunitare, pe cand politica fiscala (exceptie facand domeniul taxarii indirecte), politica industriala si nu in ultimul rand politicile din domeniul cercetarii, tehnologiei si pietei muncii tin de competenta nationala .

Uniunea Europeana gaseste Romania in anul integrarii (2007), intr-un proces de consolidare al economiei de piata, conditie necesara indeplinirii scopurilor impuse de Lisabona. Din aceasta perspectiva rezolvarea problemelor sociale vor implica atat o atentie deosebita indreptata spre crearea unor noi locuri de munca dar si necesitatea de a rezolva problema disparitiei unor locuri de munca cu efect direct si negativ asupra sistemului public de pensii.

Executia si in acelasi timp constructia bugetului Romaniei au cunoscut o evolutie in perioada cuprinsa intre anii 2005 si 2006. Constructia bugetara pe anul 2005 va fi marcata de necesitatea realizarii unei bune colaborari intre continuarea sustinerii reformelor structurale si masurile sociale ce trebuiesc puse in practica, generate de recalcularea pensiilor dar si de acordarea cresterilor salariale.

In ceea ce priveste obiectivele politicii bugetare pentru perioada 2007-2010, acestea se vor realiza tinandu-se seama de politicile publice sectoriale integrate urmarindu-se:

-stabilizarea acelor politici care tin de promovarea capitalului uman (educatie, sanatate), pasi importanti in realizarea unei economii solide si de durata in domeniul fortei de munca;

- finantarea politicilor ce cunosc un sprijin deosebit si la nivel de Uniune si anume: infrastructura fizica, infrastructura pentru cercetare-dezvoltare, de mediu si dezvoltare rurala) si nu in ultimul rand

-realizarea unor politici sociale mai rentabile (in domeniul asistentei sociale, reforma sistemului public de pensii, reforma sistemului de asigurari de sanatate)

In vederea cresterii productivitatii pe termen scurt, s-a hotarat ca pentru Romania ar fi mai eficient o preluare de tehnologie decat crearea de tehnologie, iar in ceea ce priveste valorificarea oportunitatilor economice, Romania ar trebui sa se axeze pe dezvoltarea mediului de afaceri, pe reducerea inflatiei precum si a deficitelor din economie, si in ultimul rand pe rezolvarea problemelor ce tin de mediul inconjurator dar si a celor din agricultura (problema valorii prea mari pe care agricultura o are pentru PIB).

In septembrie 2009 Comisia Europeana estima ca va iesi din cea mai grava recesiune din ultimii 60 de ani. Astfel, CE se asteapta la o crestere a produsului intern brut (PIB) de 0,2% din al treilea trimestru si de 0,1% in ultimul trimestru din acest an, dupa scaderi de 2,5% in primele trei luni si de 0,1% in trimestrul al doilea , o redresare economica fiind vizibila asadar abia in al doilea trimestru al lui 2010.

In decembrie 2009 BCR afirma ca ,,Inflatia poate ajunge la minimul ultimilor 10 ani, daca fiscalitatea nu creste" . Tot atunci economistul-sef al BCR, Lucian Anghel declara pentru NewsIn ca fara majorari puternice de fiscalitate, Romania ar putea inregistra pe parcursul lui 2010 cea mai mica rata a inflatiei din ultimii zece ani, probabil sub 4%, insa nivelul acesteia ar putea depinde atat de evolutia cursului cat si de accize.

La sfarsitul anului 2009, estimarile unor analisti economici contactati de Mediafax indicau o crestere a economiei romanesti pentru 2010 cuprinsa intre 0,6%-2% ( media fiind de 1,2%), crestere sustinuta de industrie si exporturi in special, in conditiile in care sectorul constructiilor tinde sa ramana cel mai afectat .

In ceea ce priveste situatia actuala a Romaniei ea este prezentata intr-o maniera chiar optimista am putea spune. Intr-un articol aparut in Financiarul pe data de 8 ianuarie, referitor la audierile privind proiectul pentru bugetului anului 2010, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu afirma ca: ,, Anul 2010 nu va fi unul dramatic din punct de vedere economic, ci va fi unul al renasterii sperantei, in care economia va reveni pe crestere."

Vladescu a mai afirmat faptul ca taxele nu vor fi modificate si nici somajul nu va fi unul atat de mare.

Daca va fi asa sau nu ramane de vazut. Insa dupa parerea mea o evolutie economica se va inregistra atat timp cat se va realiza ceva cu adevarat in sensul iesirii din criza iar politicile aplicate in Romania vor fi in deplina concordanta cu modelul impus de Uniune.

CONCLUZII

,,Europa se va uni prin bani sau nu se va uni deloc".., spunea Jaques Rueff in 1950. Uniunea Economica si Monetara reprezinta un pas deosebit de important atat pentru Uniunea Europeana, in ansamblu, cat si pentru fiecare stat membru in parte, intrucat confera apartenenta la un spatiu economic comun ce nu tine seama de limba sau trecut istoric.

Aderarea si mai apoi integrarea Romaniei la aceasta constructie comunitara reprezinta dupa parerea mea momente deosebite pentru istoria tarii noastre si in acelasi timp un mare risc pe care Romania si-l asuma.

Integrarea, in special cea economica, nu inseamna doar specularea avantajelor si culegerea roadelor, ci ani de munca in care avem sansa sa demonstram ca meritam sa fim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

BIBLIOGRAFIE

1.BARBULESCU, Iordan Gheorghe, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Editura Polirom, Iasi, 2008

2.COSEA, Mircea, Economia Integrarii Europene, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007

3.MAZILU, Dumitru, Integrarea Europeana- Drept comunitar si institutii europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005

4.STOICA, Monica Marcela, Uniunea Europeana, o abordare institutionala, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2009

Lucrari:

COHEN,J Benjamin, ,, The Euro in a Global Context: Challenges and Capacities", in The Euro at Ten. Europenization, Power and Convergence, editata de Kenneth Dyson, Oxford University Press, New York, 2008

Internet:

https://www.ugir1903.ro/download/BNR_Drumul_catre_euro.pdf (accesat la 12.01.2009)

https://business.rol.ro/content/view/85713/9/ (accesat la 13.01.2009)

3. https://business.rol.ro/content/view/89699/2/ (accesat la 13.01.2009)

4.https://www.infomondo.ro/economic/6074-previziuni-economice-pentru-2010.html (accesat la 12.01.2009)

https://www.financiarul.ro/2010/01/08/economia-va-reveni-pe-crestere-in-2010/ (accesat la 14.01.2009)