Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor
Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare Studiu de caz S.C. AGR PAJO S.R.L


Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare Studiu de caz S.C. AGR PAJO S.R.L


Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare

Studiu de caz  S.C. AGR PAJO   S.R.L



CUPRINS

CAP .I. Prezentarea societatii

           

                Infiintarea

                Actionarii

                Capitalul social

                 Scurt istoric

                 Obiectul de activitate al societatii

                  Structura organizatorica a personalului

                 Amplasarea teritoriala

                 Evolutia indicatorilor economico-financiari pe ultimii 3 ani

                  Studiu de fezabilitate

                  Raport de gestiune

                  Raport de activitate

CAP. II. Managementul activitatii tehnice al firmei

               

                Prezentare tehnologiei de productie

                Piata de aprovizionare, desfacere si concurenta

                Analiza Indicatorilor tehnici

                Productia medie si totala

                Structura productiei in evolutie in ultimi 3 ani

                 Cost de productie si prêt de vanzare

CAP. III. Analiza activitatii economico-financiare

              

                 Cheltuieli- Venituri-Cifra de afaceri

                 Cont de profit si pierderi- Bilant contabil

CAP. IV. Concluzii si propuneri de dezvoltare

Bibliografie

CAP. I. Prezentarea societatii

          Infiintarea

          Societatea S.C. AGR PAJO SRL a fost infiintata in data de 20.02.2006, cu sediul in Mizil, str. Blajului nr. 5, Bl. 21, Sc.A, Jud. Prahova, inregistrat la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J29/352/2006, CUI: RO 18402450.

            

             Actionari

Asociat unic este Ciuca Iulian Cosmin cu o cota de participare la beneficii/pierderi de 100% care indeplineste obligatiile si drepturile care ii revin din prevederile statutului, acesta avand si functia de administrator.

            Scurt istoric

S.C  AGR  PAJO S.R.L este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata. Societatea este constituita in conformitate cu prevederile Legii 31/1991 cu modificarile si completarile ulterioare.

Societatea a fost infiintata relativ recent, perioada in care  a desfasurat o activitate importanta cu profil agricol, respectiv cultura vegetala.

Societatea si-a propus marirea suprafetei de teren in arenda ca urmare a dotarii cu utilaje performante, crearea de noi locuri de munca, calificarea salariatilor pentru folosirea utilajelor performante si realizarea de profit cat mai mare pentru a fi reinvestit.

          Scopul acesteia este de a folosi utilaje performante pentru imbunatatirea randamentului de exploatare a pamantului, imbunatatirea inzestrarii tehnice a societatii, imbunatatirea indicilor calitativi si cantitativi (prin reducerea pierderilor la recoltare) ai productiei vegetale, reducerea poluarii.

Culturile semanate anual sunt: orz in ponderea cea mai mare si grau, rapita, floarea soarelui, porumb necesar pentru a asigura asolamentul.

         Obiectul  de activitate

          Societatea  are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati.

Cod CAEN activitatea preponderenta 0150 – Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor).

         Structura organizatorica a personalului

        

                  Actionar unic(administrator)

Contabil                            Inginer agronom

                                                  

                                      Mecanizatori

                                      Zilieri

Amplasarea teritoriala

Societatea  este amplasata in jud. Prahova, solicitantul avand sediul social in Orasul Mizil iar sediul exploatatiei la sediul secundar din sat Ciresanu, comuna Baba Ana, jud. Prahova.

Facem precizarea ca solicitantul cultiva culturi de camp in locatiile Baba Ana (393,3852 ha), Ciorani (71 ha), ambele in Jud. Prahova, si in localitatea Sahateni (36 ha) din Jud. Buzau.

Harta solurilor Romaniei (dupa FAO) http://www.ako.ro/harta-solurilor.jpg

Harta climatica a precipitatiilor (dupa FAO)

http://www.ako.ro/harta-precipitatiilor.jpg

Obiectivul societatii este realizarea productiei proprii de seminte, cu utilizarea mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

Obiective specifice :

A) obiective tehnice:

- cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;

-           Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice;

-           Cresterea veniturilor;

B)        obiective financiar-economice:

-           reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole;

-           cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole;

-           cresterea viabilitatii economice.

C)        obiective de mediu:

-           Folosirea echipamentelor Euro IV si V cu Emisii Poluante reduse, diminuindu-se efectul de sera;

Prin aceasta investitie se urmareste constituirea bazei mecanice a unei ferme vegetale de tipul ,,CEREALE, PLANTE TEHNICE SI FURAJERE, din zona de campie. Investitia constand dintr-o serie de produse industriale, va avea efecte in alinierea conforma cu standardele U.E.

In conditiile integrarii pietei europene, se impune o preocupare sporita in asigurarea ridicarii calitatii cerealelor inca din stadiul de cultura, in satisfacerea cerintelor standardelor internationale, dar si asigurarea unor preturi de livrare competitive, convenabile.

Societatea nu are momentan dotarea cu tractoare si utilaje suficiente pentru pregatirea solului si pentru semanatul si recoltatul culturilor.

Pentru cultivarea si exploatarea acestor suprafete este necesara achizitionarea de utilaje performante. Prin achizitionarea utilajelor propuse in proiect se realizeaza conditiile necesare realizarii tuturor lucrarilor de calitate si la timp, obtinerea de productii superioare, cu parametrii de calitate ridicati, astfel incat  societatea sa-si asigure o buna parte din materia prima din surse proprii, cu garantii de calitate, dar si o crestere corespunzatoare a veniturilor.

Avand in vedere dimensiunile relativ mari ale suprafetei exploatate, investitia are in plan social un impact favorabil crearii de noi locuri de munca, cu posibilitati de specializare si de calificare pe operatiuni tehnologice bine delimitate si ca urmare obtinerea de rezultate de mare eficienta si calitate. Conditiile de munca sunt net superioare, fapt care se rasfrange in mod direct si asupra productivitatii muncii in sensul ridicarii nivelului acesteia. 

Performantele tehnice si tehnologice ale utilajelor permit nu numai realizarea lucrarilor agricole in perioadele optime din punct de vedere al ciclurilor biologice ale plantelor, dar si atunci cand conditiile meteorologice si hidrologice, uneori favorabile doar pentru cateva zile, impun grabirea lucrarilor. Profitarea de zilele favorabile pentru efectuarea lucrarilor duce neindoielnic la imbunatatirea conditiilor de dezvoltare ale plantelor, la reducerea consumurilor de combustibili si materiale, intretinerea in conditii superioare a asolamentelor, la facilitarea realizarii lucrarilor, la pierderi de productie si recoltare foarte mici.

Avand in vedere dimensiunile exploatatiei si volumul relativ mare al necesarului de transport in perioade de timp relativ scurte impuse de calendarul lucrarilor, societatea isi propune sa achizitioneze si un mijloc de transport de capacitate mare. Dat fiind faptul ca acesta va fi nou se vor respecta conditiile impuse de standardele de emisii de gaze ale autovehiculului.

          

CAP II.

ORZ DE TOAMNA

ORZ DE TOAMNA

Informatii de baza privind piata produselor agroalimentare
I. RESURSE DE PRODUSE AGRICOLE - PRODUCTIA INTERNA
DATE GENERALE
Orzul cultivat
- Hordeum vulgare L.
cuprinde trei convarietati, intre care sunt importante:
- hexastichon Alef. (orz pentru furaje)
- distichon Alef.( orz pentru bere – orzoaica)
Orzul se cultiva pentru boabe, care se intrebuinteaza la furajarea animalelor si pentru bere.
Paiele de orz se folosesc la hrana animalelor, ca si orzul pentru furaj verde, asociat cu o leguminoasa (borceag)
-  compozitia chimica a boabelor de orz, raportata la substanta uscata :
59-65% amidon ;
9,5-11% proteina bruta ;
2-3% grasimi ;
4-7% celuloza
- orzul pentru boabe (orzul comun) trebuie sa contina substante proteice intr-o cantitate cat mai mare : 12,8-13,9
- orzul pentru bere nu este recomandat sa contina mai mult de 8-12% proteine, pentru ca scade extractul berii, micsorand randamentul in procesul de fabricatie ;
in schimb, trebuie sa contina un procent cat mai ridicat de amidon (55-70%), care se obtine la culturi situate intr-un climat umed si racoros.

A. DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI - perioada 1995-2007 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata)

Specificare

UM

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Suprafata

mii ha

581.7

515.4

626.5

517.2

415.5

411.9

528.8

578.8

329,6

434,2

475,0

331,6

364,6

Productie medie

Kg/ha

3122

2149

3016

2394

2451

2105

2988

2005

1706

3603

2420,0

2331,0

1382,0

Productie totala

mii to

1816.3

1107.5

1889.3

1238

1018.6

867

1580

1160.4

540,9

1529,8

1150,6&

772,9

503,7

1995-2005 date din Anuarul Statistic
2006 – Date INS
2007 – Date operative transmise de catre DADR Judetene

B. DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI
a) Zone de favorabilitate

•  zona foarte favorabila (zff)
(orz si orzoaica de toamna)
-
campia de Vest ( Campia Crisurilor, Campia Banatului)
- campia din Sudul Olteniei si Sudul Munteniei, Baragan, Sudul Dobrogei
- N-E Moldovei
( orzoaica de primavara)
-
campia din vest, Transilvania, N-E Moldovei ( Tara Barsei, depresiunile Somesului si Muresului, Campia
-zona favorabila (zf)
( orz si orzoaica de toamna)
-V si S Moldovei
-Campia Transilvaniei
-lunca Muresului, Tarnavelor, Somesului
- zona putin favorabi la (zpf)
( orz si orz oaica de toamna)
-Transilvania, zona solurilor podzolite din Campia Romana

b)  conditii privind rotatia
•  Orz – ppm- (1)-mazare, rapita, in pentru fibra si samanta ;(2)-floarea soarelui, trifoi, cartofi timpurii ;(3)-porumb timpuriu,cartof semitimpuriu, ovaz, sfecla de zahar recoltata pana la 10 sept ;(4)-orz,orzoaica tna.,pv, grau, porumb soiuri tardive, sfecla de zahar dupa 10sept.
•  Orzoaica de toamna - ppm (1) cartofi, sfecla recoltata timpuriu,porumb timpuriu, in de samanta si fibra, floarea soarelui, soia ; nu dupa mazare sau trifoi, pentru ca se obtin boabe cu continut ridicat de substante proteice, care scad scad extractul berii, micsorand randamentul
•  Orzoaica de primavara - ppm sfecla de zahar, cartoful, porumbul
c) Perioada de vegetatie si de campanie
Orz , Orzoaica de toamna
•  perioada de vegetatie – 255 - 265 zile, in functie de soi si conditii de cultura
•  perioada de semanare- 20 septembrie- 10 octombrie.
•  perioada de recoltare – luna iunie, cand umiditatea semintelor este de 16-18%, sau la coacere deplina, cu umiditate de 15%( caz in care recoltarea trebuie incheiata in 4-6 zile, pentru a fi evitate pierderile prin scuturare)
Orzoaica de primavara
-
perioada de vegetatie – 110 - 120 zile
•  se seamana foarte timpuriu, imediat ce terenul s-a zvantat ( prima urgenta), deoarece are o perioada de vegetatie mai lunga si trebuie ferita de seceta

d) Date privind consumuri specifice
•  Samanta –
•  Soiurile utilizate au capacitate de productie ridicata, rezistenta satisfacatoare le iernare si asigura calitatile solicitate de industria berii( in cazul orzului pentru bere)
•  Soiuri     Orz : Adi, Andrei, Balkan,Precoce, Orizont,  Compact, Productiv, Madalin

, Sonora, Rega.

Soiul Precoce

Anul omologarii: 1986.

Soi de orz de toamna furajer; tufa semiculcata - erecta ; talia plantei -mijlocie ; frunze de culoare verde-deschis, mijlociu de late ; spic lax, mijlociu spre lung (7 -10 cm); ariste lungi si rugoase; pana bazala cu peri scurti ; boabe mijlocii spre mari, MMB =38-48 g; paleele cu incretire grosiera.

Soi precoce, cu rezistenta mijlocie la ger, rezistent la seceta, tolerant la BYDV (virusul piticirii galbene a orzului) si cu sensibilitate medie la taciunele zburator, fainare si sfasierea frunzelor.

Insusiri bune de calitate (12,5 -14,5 % - continutul boabelor in proteine). Soi cu capacitate ridicata de productie (7,5 - 9 t/ha) este recomandat, in special, pentru sudul tarii.

Cerinte agrotehnice specifice : densitatea de semanat: 450 - 500 boabe germinabile/m2; adancimea de semanat: 3-4 cm; fertilizarea cu doze moderate de azot si fosfor.

 Soiul Productiv

Anul omologarii: 1981.

Soi de orz de toamna furajer; talia plantei mijlocie (80 - 90 cm) ; frunze verzi de lungime mijlocie, inguste; spic lax, scurt spre mijlociu (6 -8 cm); ariste lungi si rugoase, cu varfurile uneori cu o coloratie antocianica; pana bazala cu peri scurti; boabe mijlocii, cu MMB = 30 - 40 g ; paleele cu incretitura grosiera - semigrosiera.

Soi precoce, rezistent la seceta, mijlociu de rezistent la ger, rezistent la patarea reticulara si cu sensibilitate medie la taciunele zburator, fainare si sfasierea frunzelor.

Insusiri de calitate similare soiului MIRAJ.

Soi cu o capacitate ridicata de productie (7-8 t/ha) este recomandat pentru toate zonele de cultura a orzului de toamna din tara.

Cerinte agrotehnice specifice: densitatea de semanat : 400 - 450 boabe genninabile/m2 ; adancimea de semanat: 3 - 4 cm ; fertilizarea cu doze moderate de azot si fosfor.

 Soiul Madalin

Soiul de orz de toamna Madalin a fost creat la I.C.C.P.T. Fundulea.      

Caractere morfologice. Inaltimea plantelor este cuprinsa intre 94-105 cm. Forma tufei este semierecta. Frunzele sunt de marime mijlocie, de culoare verde-inchis. Teaca frunzei bazale este paroasa. Pozitia frunzei steag este accentuat curbata.

Spicul are o lungime de 7-9 cm, este lax, aristat, avand la maturitate un port curbat.

Bobul este de marime mijlocie, de forma elliptica, iar pana bazala prezinta peri rari si scurti.

 Greutatea a 1000 boabe este de 36 - 46 g, iar greutatea hectolitrica de 55-60 kg.

Insusiri fiziologice. Perioada de vegetatie are valori cuprinse inte 235 - 239 zile. Rezistenta la cadere este mijlocie spre slaba. Rezistenta la iernare si sistavire este mjlocie. Soiul este rezistent la sfasierea frunzelor si milociu de rezistent la taciunele zburator si virusul ingalbenirii si piticirii.                          

Capacitatea de productie. Soiul are o buna capacitate de productie, realizand in functie de zona de cultura, productii cuprinse intre 5 300 si 6 300 kg/ha.

Soiul  Orizont

Soiul de orz dc toamna Orizont a fost creat la I.C.C.P.T. Fundnlea.

Caractere morfologice. Forma de crestere a tufei este semierecta. Perozitatea tecii frunzei bazale este absenta. Glaucozitatea tecii ultimei frunze este medie. Pigmentatia antocianica a urechiuselor ultimei frunze este absenta. Portul frunzei steag este semicurbat. Spicul este aristat, cu varfurile aristelor slab pigmentate antocianic. Portul spicului este semicurbat, cu densitatea laxa. Aristele sunt mai lungi decat spicul si dentate pe margini. Bobul are santuletul dorsal lipsit de perozitate, iar pana bazala a acestuia prezinta pcri lungi. Aleurona este colorata. Greutatea a 1 000 boabe este de 41,8±3,8 g, iar masa hectolitrica de 60±2,8 kg.

Insusiri fiziologice. Soiul are rezistenta buna la seceta, arsita si sistavire, rezistenta mijlocie la iernare si este slab rezistent la cadere. Ca precocitate este asemanator soiului Productiv. Soiul are  rezistenta medie la fainare si sistavirea frunzclor si este sensibil la taciunele zburator, viroze si patarea reticulara. Continutul in proteina a fost in medie pe 2 ani de 14,17% din SU.

Capacitatea de productie. Soiul a realizat in medie, pe zona de cultura si an, productii cuprinse intre 5 200 - 6 500 kg/ha. Sporurile de productie au fost de 2%  fata de Productiv si 5% fata de Precoce.


Orzoaica de toamna : Amilis, Andra, Kelibia, Kristal, Laura, Novosadski 293
Orzoaica de primavara  : Annabell, Aura, Avant, Barke, Cecilia, Daciana, Farmec, Florina, Maria, Prima, Scarlett, Succes, Turdeana
•  conditii de calitate
- puritate biologica: minim 97%
- puritate fizica: 98-99%
- capacitatea de germinatie minim 90%
- necesarul de samanta
- Orz si Orzoaica de toamna  180-220 kg/ha (450-550 boabe germinabile / mp),
Orzoaica de primavara  160- 200 kg/ha ( 400 - 450 boabe germinabile / mp )
- densitatea recomandata 400-500 plante / mp
- numarul de boabe in spic 30-42
- masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 58 – 75 (orz) , 66-70 (orzoaica toamna) , 58-75 (orzoaica primavara) masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 - 45
•  mii boabe la kg 22 – 33
•  -conditii de calitate pentru orz si orz pentru bere , conforme planului de gradare stabilit prin Sistemul Natilnal de Gradare a Semintelor de Consum ( Manualul de gradare)
- caracteristici organoleptice – specifice produsului sanatos
- masa hectolitrica (kg/hl ) min. 58 – 65
- corpuri straine max. 3-5%
- conditii de calitate standard( SR 13477/2003) ale orzului pentru bere, necesar industriei berii
- MMB , g min. 42
- corpuri straine % max. 3
- umiditate % max. 14
- boabe mai mari de 2,5 mm, % min 85
- germinatie % min 95
- viabilitate % min 98
- continut de proteina %su max 11,5
- puritate soi % min 93

Lucrarile solului

Datorita perioadei scurte de vegetatie, ritmului intens de absorbtie a elementelor nutritive din primele faze de vegetatie, avand in vedere si sistemul radicular mai slab dezvoltat, orzul trebuie sa aiba la dispozitie suficiente substante nutritive, usor solubile, pentru a putea realiza productii ridicate. Fata de grau, pana la intrarea in iarna, orzul consuma o cantitate dubla de NPK.

 

Societatea aplica ingrasaminte complexe in doza de 150 kg/ha si uree in doza de     180 kg/ha.

Pentru orz, lucrarile solului sunt similare cu cele de la graul de toamna, avandu-se in vedere, pretentiile mai ridicate ale orzului in ceea ce priveste calitatea patului germinativ, datorita puterii de strabatere mai reduse, ca urmare a incoltirii bipolare a boabelor.

 Samanta si semanatul

            Samanta trebuie sa aiba puritate peste 97%, germinatie peste 90% si MMB ridicata. Pentru o buna inradacinare, infratire si calire orzul are nevoie, pana la intrarea in iarna de    40-50 zile mai calde. Orzul se va semana cu 5-10 zile inaintea graului. La nivelul intregii tarii epoca optima de semanat se intinde intre 15 septembrie si 10 octombrie. Intarzierea semanatului are efecte negative mai puternice decat in cazul graului, plantele intrand neinfratite si necalite in iarna, sunt sensibile la ger, astfel incat, se vor inregistra pierderi de plante prin inghet.

·        Pentru orzul de toamna densitatea este de 400-500 b.g./mp.

·        Se utilizeaza o cantitate de 170 kg/ha.

·        Distanta intre randuri este de 12,5 cm.

·        Adancimea de semanat este de 3-5 cm la formele de toamna.

Intretinerea culturilor

            Orzul fiind mai sensibil la baltire se vor efectua din timp rigole de scurgere a apei pentru a evita baltirea.

Combaterea buruienilor se face cu Primstar in doza de 0,02 l/ha. Tratamente fitosanitare se face cu Sanazol in doza de 0,5 l/ha.

Recoltarea

Recoltarea orzului pentru furaje incepe cand boabele au sub 17% umiditate. Intarzierea recoltatului, duce la pierderi foarte mari de recolta, datorita ruperii spicelor. Recoltarea materialului semincer se face la maturitatea deplina a boabelor, mecanizat si cu combinele reglate de mai multe ori pe zi pentru a se evita vatamarea boabelor.

f) Legislatia nationala
Ordonanta de urgenta nr. 12/2006 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din cereale
Ordonanta de urgenta nr. 20 din 2 martie 2006 privind sprijinul direct al statului acordat producatorilor agricoli din sectorul vegetal in anul 2006
Ordonanta de urgenta nr.65/2006 privind unele masuri de sprijin financiar care se acorda producatorilor agricoli pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2006
Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului
Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura
Hotarare nr. 871/ 2007 privind aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar in anul 2007 producatorilor agricoli din sectorul vegetal, a cuantumului sprijinului si a sumei totale alocate fiecarei activitati
Ordin nr. 687/2007 privind modificarea anexei F la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitatile din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate
Hotarare nr. 636/2007 privind declararea starii de calamitate naturala in agricultura pentru culturile insamantate in toamna anului 2006 si in primavara anului 2007, precum si pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordata ca despagubire
g) Sustinerea productiei
- anul 2006
- 150 lei/ha  producatorilor agricoli care infiinteaza culturi in toamna anului 2006 (seminte, ingrasaminte si pesticide), sub forma de bonuri valorice
- 39,2 lei/ha (subventionarea cu un leu/litru de motorina utilizata pentru infiintarea culturilor din toamna anului 2006 pentru cantitatea de 39,2 litri/ha)
- anul 2007
– 450 lei/ha pentru subventionarea motorina/ biodiesel, seminte, pesticide si ingrasaminte, necesare culturilor agricole din toamna anului 2007 sub forma de bonuri valorice
-  50,55 €/ha plata unica pe suprafata( SAPS)
- 34,42 €/ha, plati nationale directe complementare (PNDC)
- max. 700 lei/ha - Despagubiri pentru calamitati

C. DATE PRIVIND PRETUL PE PIATA INTERNA
Pretul mediu:
- anul 2004 =5942 lei / kg
- anul 2005 = 0,400 lei/kg
- anul 2006 = 0,390 lei/kg (sursa: INS)
- pentru anul 2007, saptamanal pe site-ul MADR pot fi gasite preturile, pe judete, practicate in targuri si oboare

D. SITUATIA PRIVIND IMPORTUL SI EXPORTUL

SPECIFICARE

IMPORT ( mii tone)

EXPORT ( mii tone)

ORZ

2005

2006

2007(6 luni)

2005

2006

2007(6 luni)

23,4

22,6

10,2

317,5

118,8

2,6

E. DATE PRIVIND ORGANIZATIILE PROFESIONALE PE FILIERA PRODUSULUI
Organizatia Interprofesionala „Cereale si Produse Derivate din Romania”-O.I.C.P.D.R.
-componenta:
Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN)
Asociatia Nationala a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania (ANAMOB)
Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania ( LAPAR),
Uniunea Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (UNPAR),
Asociatia Fermierilor din Romania.(AFAR)

      Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor

INGRASAMINTE

Principalele Inputuri - unitati fizice

Anul prognozei

Denumire

UM

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Azot Total

Kg

62.607,78

75.057,78

75.057,78

69.657,78

71.507,78

75.057,78

Azot Fosfor Total

Kg

77.927,04

67.277,04

44.738,52

76.177,04

70.777,04

49.988,52

Gunoi grajd Total

Kg

355,00

0,00

0,00

180,00

0,00

0,00

Potasiu Total

Kg

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Total general

 

140.889,82

142.334,82

119.796,30

146.014,82

142.284,82

125.046,30

Principalele Inputuri - unitati valorice

Anul prognozei

Denumire

Um

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Azot Total

ron

75.129,34

90.069,34

90.069,34

83.589,34

85.809,34

90.069,34

Azot Fosfor Total

ron

140.268,67

121.098,67

80.529,34

137.118,67

127.398,67

89.979,34

Gunoi grajd Total

ron

5.325,00

0,00

0,00

2.700,00

0,00

0,00

Potasiu Total

ron

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Total general

ron

220.723,01

211.168,01

170.598,67

223.408,01

213.208,01

180.048,67

·        Potential furnizor: SC AZOMURES SA- Tirgu Mures

-          Producator de ingrasaminte chimice

-          Oferta: amoniac azotat de amoniu ingrasaminte complexe de tipNPK uree

SEMINTE

Principalele Inputuri - unitati fizice

Anul prognozei

Denumire

UM

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Grau s-ta tratata Total

Kg

75.000,00

75.000,00

9.000,00

75.000,00

75.000,00

17.750,00

Lucerna samanta Total

Kg

1.420,00

0,00

0,00

720,00

0,00

0,00

Mazare furajera Total

Kg

3.600,00

0,00

0,00

0,00

7.100,00

0,00

Samanta orzoaica Total

Kg

18.677,04

18.677,04

0,00

18.677,04

18.677,04

0,00

Samanta tratata porumb Total

Kg

0,00

720,00

7.867,70

1.420,00

0,00

7.867,70

Ovaz Total

Kg

1.800,00

0,00

0,00

0,00

3.550,00

0,00

Total general

 

100.497,04

94.397,04

16.867,70

95.817,04

104.327,04

25.617,70

Principalele Inputuri - unitati valorice

Anul prognozei

Denumire

Um

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Grau s-ta tratata Total

ron

187.500,00

187.500,00

22.500,00

187.500,00

187.500,00

44.375,00

Lucerna Total

ron

2.556,00

0,00

0,00

1.296,00

0,00

0,00

Mazare furajera Total

ron

5.400,00

0,00

0,00

0,00

10.650,00

0,00

Samanta orzoaica Total

ron

37.354,08

37.354,08

0,00

37.354,08

37.354,08

0,00

Samanta tratata porumb Total

ron

0,00

11.520,00

125.883,26

22.720,00

0,00

125.883,26

Ovaz Total

ron

1.800,00

0,00

0,00

0,00

3.550,00

0,00

Total general

ron

234.610,08

236.374,08

148.383,26

248.870,08

239.054,08

170.258,26

·        Potential furnizor: AGRICOVER SA- Buzau

-          Livreaza si comercializeaza seminte.

-          Oferta : seminte de cereale si furaje

ERBICIDE + PESTICIDE

Principalele Inputuri - unitati fizice

Anul prognozei

Denumire

UM

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Icedin Super Total

l

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Merlin 480 SC Total

l

0,00

8,28

90,48

16,33

0,00

90,48

Pivot Total

l

71,00

0,00

0,00

36,00

0,00

0,00

Rival Total

g

7.867,70

7.867,70

720,00

7.867,70

7.867,70

1.420,00

Supersect Total

l

39,34

39,34

3,60

39,34

39,34

7,10

Topsin Total

l

472,06

472,06

43,20

472,06

472,06

85,20

Total general

 

8.450,10

8.387,38

857,28

8.431,43

8.379,10

1.602,78

Principalele Inputuri - unitati valorice

Anul prognozei

Denumire

Um

An 1 imp

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Icedin Super Total

ron

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Merlin 480 SC Total

ron

0,00

3.966,12

43.339,25

7.822,07

0,00

43.339,25

Pivot Total

ron

10.650,00

0,00

0,00

5.400,00

0,00

0,00

Rival Total

ron

10.818,09

10.818,09

990,00

10.818,09

10.818,09

1.952,50

Supersect Total

ron

1.730,89

1.730,89

158,40

1.730,89

1.730,89

312,40

Topsin Total

ron

22.658,99

22.658,99

2.073,60

22.658,99

22.658,99

4.089,60

Total general

ron

45.857,98

39.174,10

46.561,25

48.430,05

35.207,98

49.693,75

·        Potential furnizor: ALCEDO SA – Bucuresti

-          Livreaza si comercializeaza o gama foarte larga de substante folosite in culturi agricole.

-          Oferta: produse de uz fitosanitar fungicide; insecticide; moluscucide/nematocide; erbicide; tratament seminte.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

Adresa

Produs furnizat si cantitate aproximativa

Valoare aproximativa

-RON-

% din total achizitii

SC AZOMURES SA

Tirgu Mures

Ingrasaminte

140.000 kg/an

220.000,00

43%

AGRICOVER SA

Buzau

Seminte

100.000 kg/an

240.000,00

47%



ALCEDO SA

Bucuresti

Pesticide si ierbicide

8.000 l/an

50.000,00

10%

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt

Client (Denumire si adresa)

Valoare

-RON -

% din vanzari

1

SC LADRISI GROUP SRL

Filipestii de Targ, Jud. Prahova

Cereale si furaje

2.000.000,00

100%

Potentialii concurenti ai societatii sunt marii producatori de cereale din exploatatiile agricole din judet si din judetele din sudul tarii:

Judetul

Denumirea exploatatiei

Suprafata

Localitatea

Adresa

Tel_fax

Natura

Forma

 

 

ha

 

 

 

juridica

de propr.

BRAILA

S.C. TCE 3 BRAZI S.R.L. PIATRA NEAMT - PUNCT DE LUCRU BRAILA

31743

FRECATEI

BRAILA, CALEA CALARASILOR, NR. 327

0239-672400

J

privata

BRAILA

S.C. TCE 3 BRAZI S.R.L. PIATRA NEAMT - PUNCT DE LUCRU BRAILA

24392

MARASU

BRAILA, CALEA CALARASILOR, NR. 327

0239-672400

J

privata

BRAILA

561 = TUDOR DOBRA

13732

GALBENU

GALBENU

 

F

privata

CALARASI

SC Nutricom SA

28548

OLTENITA

Sos.Portului nr.52

 

J

privata

CALARASI

SC Agrofam Holding

11069

BORCEA

Fetesti st.Calarasi vila Z29 ap.1

0243/363368

J

privata

CALARASI

SC Agro Chirnogi

10806

CHARNOGI

Chirnogi

0242/511900

J

privata

CALARASI

SC Agromixt Roseti

7746

ROSETI

Roseti

 

J

privata

CALARASI

SC Agricom Borcea

7069

BORCEA

Borcea

0242/340270

J

privata

CALARASI

SC Agrozootehnica Dr. Subtire

6574

STEFAN VODA

Stefan Voda

0242/311924

J

privata

CALARASI

SC Agrozootehnica Pietroiu

5706

BORCEA

Borcea

0242/340246

J

privata

CALARASI

SC Agrozootehnica Gradistea

5410

BORCEA

Borcea

0243/362950

J

privata

CONSTANTA

FERMA DOROBANTU SA

10447

NICOLAE BALCESCU

DOROBANTU STR. G-RAL DUMITRESCU NR.30

258150

J

privata

DOLJ

SC CEREAL COM SA BIRCA

18540

CRAIOVA

STR. BIBESCU, 3

0251417366

J

privata

DOLJ

SC CERVINA

5381

ORAS SEGARCEA

SEGARCEA

0251210508

J

mixta

DOLJ

SC EOPHARMS SRL

5154

CRAIOVA

STR. EROILOR, NR. 80

0721334114

J

privata

GALATI

SC AGROGAL SA

7121

GALATI

STR. GARII,NR.26, GALATI

460707; 460714

J

mixta

GALATI

SC ROMNEF SRL

5991

GALATI

GALATI, STR, VICTOR VALCOVICI NR. 12, BL. K8 APT. 58

410755

J

privata

GIURGIU

SC Maria Trading SRL

8216,7

PRUNDU

Constanta str Mircea cel Batrin nr 86 bl MF2 scA ap6

0722844057

J

privata

GIURGIU

SC Agrozootehnica SA

5058

MIHAILESTI

loc Mihailesti str Prunilor nr 2

0744510049, 0744510050

J

mixta

IALOMITA

S.C. Agrozootehnica Facaeni

9919

FACAENI

Facaeni

0243361074

J

privata

IALOMITA

A & S International 2000 SRL

8546

STELNICA

Calea Giulesti Nr. 333 Bucuresti Sector 6 cod postal 778261

 

J

privata

IALOMITA

S.C. Agromixta Ograda

8098

BUCU

Ograda

0243273151

J

privata

IALOMITA

S.C. Principal Construct SRL

7081

BORDUSANI

Sat Minier Filipestii de Padure

0744625913

J

privata

IALOMITA

S.C. Tehnic Oyl Grup SRL

6200

BALACIU

Urziceni Strada Panduri Nr. 52 Bl. CS1 Ap.4

0243261494

J

privata

OLT

SC CORIAS SA

5827

ORAS CORABIA

CORABIA

0744622536

J

privata

OLT

SC REDIAS SA

5726

REDEA

REDEA

513143

J

privata

TELEORMAN

SC INTERAGRO SRL

13460

ORAS ZIMNICEA

ZIMNICEA, STR.PORTULUI 38

0247367308

J

privata

TELEORMAN

SC INTERAGRO PCT LUCRU ROSIORI

5966

 ROSIORI DE VEDE

ZIMNICEA, STR.PORTULUI

 

J

privata

TELEORMAN

SA AGROSTAR

5254

VITANESTI

VITANESTI

0247331143

J

privata


Poti sa scoti astea 2 poze



CAP. III  Analiza activitatii economico-financiare

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA GENERALA A AGENTILOR ECONOMICI

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

Analiza financiara a societatilor comerciale este o componenta indispensabila a managementului financiar, care castiga tot mai mult teren in practica economica. Este tot mai evident faptul ca analiza financiara a activitatii agentilor economici reprezinta o prioritate fundamentala pentru succesul in afaceri  al oricarui  intreprinzator.

Analiza economica este o componenta a analizei fenomenelor si proceselor ce se desfasoara in natura si societate, care vizeaza fenomenele ce au loc in mediul economic. Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute. Esentialul in analiza economica il constituie luarea in considerare a relatiilor  structural-functionale si a celor cauza - efect.

Analiza financiara ca si o componenta a analizei fundamentale presupune o examinare a bilantului, conturilor anuale, a pozitiei pe piata si a perspectivelor unei intreprinderi in contextul macroeconomic, a sectoarelor si ramurilor economice.

Analiza financiara a bilantului contabil serveste reflectarii echilibrului financiar scurt si lung sub doua aspecte si anume: modul cum s-a realizat  si consecintele in planul solvabilitatii, lichiditatii si riscul de neplata al intreprinderii.

Analiza financiara  pe baza bilantului evidentiaza modalitatile  de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt.

Analiza financiara evidentiaza performanta agentului economic in termeni de rentabilitate si risc, performanta cu care s-a incheiat exercitiul anterior si care va incepe altul.

Analiza financiara este un sistem complex de tratare a informatiilor economice trecute si de perspectiva a societatii comerciale, sistem bazat pe metode de cercetare stiintifica, care vizeaza in principal urmatoarele obiective:

-  ameliorarea conducerii firmei pornind de la un diagnostic precis;

-  constituie un element de decizie in contractarea unui imprumut;

-  asigura baza informationala pentru cumpararea sau vanzarea de actiuni la bursa

- asigura stadiul starii unui concurent, client sau furnizor in planul  gestiunii, al solvabilitatii sau al rentabilitatii sale.

Analiza economico-financiara este un studiu metodic si sistematic al situatiei si evolutiei unei firme sub aspectul structurii economice, financiare si al rentabilitatii pe baza bilantului si a anexelor sale, a contului de profit si pierdere, precum si a altor informatii puse la dispozitia analistului de catre  sistemul informational al firmei.

2.2 ANALIZA DE ANSAMBLU  A SITUATIEI  FINANCIAR-PATRIMONIALE

Analiza financiara se inscrie in problematica analizei pe baza de bilant, a contului de profit si pierdere a agentilor economici, evidentiind in acelasi timp substarile de lichiditate, solvabilitate, echilibru si faliment ale acestora.

Bilantul contabil este un tablou sintetic care evidentiaza starea de echilibru intre resurse si utilizarea acestora, intr-o perioada de timp, determinata de obicei de durata exercitiului financiar.

Activul bilantier cuprinde averea unei societati comerciale care, in functie de gradul de lichiditate, se poate descompune  in urmatoarele segmente:

Ø      active lichide, formate din sume si alte valori aflate in casieria unitatii, precum si din sumele inscrise in conturile bancare

Ø      active cu lichiditate partiala, formate din stocuri, creante si titluri de valoare, care pot fi transformate in lichiditati intr-o proportie de 50-70%

Ø      active cu lichiditate redusa, formate din imobilizarile corporale, necorporale si financiare a caror lichiditate este cuprinsa intre 20-50% .

Activele lichide si cele cu lichiditate partiala reprezinta, din punctul de vedere al ciclului de exploatare, alocari ciclice, care  se transforma succesiv pe parcursul unui ciclu de exploatare.

Activele cu lichiditate redusa sunt alocari permanente, intrucat permit recuperarea investitiei financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

Elementele componente ale pasivului bilantier, dupa gradul lor de exigibilitate, se grupeaza in:

Ø      pasive exigibile pe termen scurt, formate din datoriile fata de furnizori, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si diversi creditori

Ø      pasive exigibile pe termen lung, formate din imprumuturile pentru investitii

Ø      pasive, formate din capitalurile proprii si din provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Analiza bilantului contabil vizeaza cele doua componente ale acestuia si se realizeaza atat static, cat si in dinamica, si anume:

è    analiza statica care se bazeaza pe ponderi in care fiecare post se exprima ca o marime procentuala din totalul activului sau a pasivului bilantier

è    analiza in dinamica care se bazeaza pe indici in care posturile din bilant sunt exprimate sub forma de modificari procentuale fata de valoarea aceleiasi pozitii a unui an de baza considerat egal cu 100% (indici cu baza fixa) sau succesiv fata de perioada precedenta (indici cu baza in lant).

2.2.1. Analiza structurii activului bilantier

Activul bilantului cuprinde pe de-o parte, valoarea neta a mijloacelor materiale si banesti, iar pe de alta parte, creantele pe care societatea comerciala le are de incasat de la terti. Valoarea neta a unui activ se obtine deducand din valoarea sa de intrare amortismentele si provizioanele legal constituite.

In conformitate cu Legea Contabilitatii nr.82/1991, activul bilantului se structureaza in urmatoarele grupe:

A.     active imobilizate

B.     active circulante

C.     conturi de regularizare si asimilate

D.     prime privind rambursarea obligatiunilor

A) Activele imobilizate sunt formate din bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate de la terti sau produse in societatea comerciala si care intra in patrimoniul acesteia pe diferite cai: investitii, donatii, aport in natura etc. Din punct de vedere financiar, activele imobilizate participa la mai multe cicluri productive, se uzeaza treptat, investitia initiala fiind recuperata in mai multe exercitii financiare, pe calea amortizarii.

Activele imobilizate, din punct de vedere al continutului lor material, se grupeaza in:

1)      imobilizari necorporale

2)      imobilizari corporale

3)      imobilizari financiare

1)      Imobilizarile necorporale se structureaza in urmatoarele componente:

A     cheltuieli cu constituirea  societatii comerciale

A     cheltuieli de cercetare si dezvoltare

A     concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si valori similare

A     alte active necorporale

              In categoria cheltuielilor cu constituirea societatii comerciale se includ:

t      taxe pentru inmatricularea societatii comerciale

t      taxe privind modificarile intervenite in jurisdictia societatii comerciale

t      cheltuieli ocazionate de emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni

t      cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate

In conformitate cu prevederile legale, aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare intr-o perioada de maximum cinci ani.  

            Cheltuielile de cercetare si dezvoltare se refera la valoarea unor lucrari si obiective de cercetare daca indeplinesc urmatoarele conditii:

-         proiectele de cercetare sa fie bine individualizate

-         proiectele sa aiba sanse de reusita

Aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare, pe baza de scadentar pe o perioada de maximum cinci ani.

              Concesiunile incorporeaza valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniul societatii comerciale, si anume:

-         exploatarea unei parti a domeniului public

-         reprezentarea in termeni de unicitate in comercializarea produselor unei firme

Cheltuielile ocazionate de aceasta activitate se amortizeaza pe baza de scadentar pe o durata egala cu durata prevazuta in contractul de concesiune.

              Fondul comercial este o componenta a patrimoniului societatii comerciale, alta decat partea fixa, imobilizata, a acestuia. In componenta fondului comercial intra elemente legate de clientela, vad comercial, marca fabricii etc. Fondul comercial se pune in evidenta cu ocazia evaluarii societatii comerciale sau cu ocazia achizitionarii imobilizarilor si se calculeaza ca diferenta intre valoarea de achizitie si valoarea contabila a elementelor sale componente.

              Alte imobilizari necorporale reprezinta bunuri necorporale, create in cadrul firmei sau achizitionate de la terti, si care se inregistreaza in contabilitate la cost de achizitie, respectiv la nivelul cheltuielilor ocazionate de realizarea acestora. Din punct de vedere financiar, investitia se recupereaza prin amortizare pe o durata de trei ani. Se asimileaza altor imobilizari necorporale programele informatice utilizate de agentul economic.

      In cadrul analizei activelor necorporale se evidentiaza ponderea pe care fiecare componenta o detine in totalul acestor imobilizari. In acelasi timp, se remarca faptul ca sumele investite in aceste active se recupereaza pe calea amortizarii.

      In dinamica, de obicei se inregistreaza scaderea treptata a valorii acestor imobilizari (IAN<100), ca urmare a diminuarii valorii de achizitie sau de productie, prin amortizare.

      In situatia in care se constata o tendinta de crestere a valorii activelor necorporale (IAN>100), aceasta se explica prin:

-         emisiuni de actiuni si obligatiuni noi ca urmare a extinderii portofoliului de afaceri

-         comercializarea si contabilizarea corecta a marcilor, licentelor etc.

-         utilizarea pe scara larga a programelor informatice

2)      Imobilizarile corporale formeaza componenta productiva a unei firme si din care fac parte:

ό        terenurile si amenajarile aferente

ό        mijloacele fixe, care sunt grupate  potrivit prevederilor legale, in urmatoarele categorii:

§         constructii

§         echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

§         aparate si instalatii de masurare, control si reglare

§         mijloace de transport

§         animale si plantatii

§         mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

              Terenurile nu sunt supuse amortizarii, iar din punct de vedere financiar ele isi modifica valoarea cu prilejul actiunii de reevaluare a activelor societatii comerciale.

            Valoarea mijloacelor fixe se poate modifica in ambele sensuri, de scadere sau de crestere a acesteia.

            Cresterea valorii mijloacelor fixe se poate explica prin:

v     reevaluari prin acte informative

v     achizitii de mijloace fixe

v     modernizarea mijloacelor fixe existente

Diminuarea valorii mijloacelor fixe se explica prin:

·        scoaterea din functiune a unor mijloace fixe prin casare

·        vanzarea unor mijloace fixe conform prevederilor legale

·        recuperarea investitiei financiare prin amortizarea mijloacelor fixe

Analiza in dinamica a imobilizarilor corporale vizeaza urmatoarele aspecte :

a)      analiza in dinamica a valorii ramase a mijloacelor fixe

«   IMF>100, adica ritmul de crestere al valorii mijloacelor fixe fabricate, achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si vanzarii mijloacelor fixe

«   IMF=100, adica se inregistreaza o egalizare a ritmului intrarilor si iesirilor de mijloace fixe

«   IMF<100, adica ritmul de sporire al intrarilor de mijloace fixe este inferior celui aferent iesirilor

b)      analiza corelativa dintre dinamica mijloacelor fixe si dinamica indicatorilor de volum (cifra de afaceri ICA), productia vanduta (IQV), productia exercitiului (IQE) sau venituri din exploatare (IVE). In acest sens deosebim urmatoarele situatii:

F  IMF>ICA (IQV, IQE, IVE), adica ritmul de dotare cu mijloace fixe este superior veniturilor din exploatare, situatie care se inregistreaza in special in perioadele neinflationiste, cand rata dobanzii aferenta creditului angajat este relativ redusa

F  IMF=ICA (IQV, IQE, IVE), adica se inregistreaza o egalitate intre cele doua dinamici, care se realizeaza pe fondul unui proces investitional comparabil cu cel precedent si cu o viteza de rotatie a mijloacelor fixe situata in parametrii anteriori

F  IMF<ICA (IQV, IQE, IVE), adica o sporire a eficientei folosirii mijloacelor fixe, pe fondul accelerarii vitezei de rotatie a acestora.

3)      Imobilizarile financiare cuprind valoarea:

Ø      titlurilor de participare

Ø      titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu

Ø      altor titluri si creante imobilizate

            Titlurile de participare  reprezinta valoarea actiunilor sau a altor titluri de valoare, pe care societatea comerciala le detine ca parte din capitalul social al altei societati comerciale. Participarea la constituirea capitalului altor societati se face in conditiile legii. In general, o sporire a valorii acestor titluri (IP>100) semnifica o angajare a patrimoniului firmei in activitatea altei firme.

            Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt achizitionate de la bursa de valori, prin intermediul unei societati de valori mobiliare constituita in conditiile Legii 31/1990. O sporire a indicelui acestor titluri (ITP>100) semnifica o directionare a surplusului de lichiditate catre piata financiara secundara.

              Creantele si alte titluri imobilizate vizeaza imprumuturile acordate unitatilor care detin titluri de participatii, acordarea de garantii si cautiuni in cazul executarii unei obligatii. In dinamica, o sporire a acestor creante (ICRT>100) semnifica o crestere a volumului imprumuturilor acordate, cumpararea de titluri imobilizate sau noi investitii in titluri de participare. O micsorare a indicelui acestor creante (ICRT<100) inseamna vanzarea titlurilor de participare si a celor imobilizate, restituirea imprumuturilor sau lichidarea creantelor imobilizate.

Miscarea imobilizarilor necorporale, corporale si financiare este reflectata in anexa 6, cod 28, “Situatia activelor imobilizate”, la bilantul contabil.

      B) Activele circulante constituie o componenta a elementelor patrimoniale, legate nemijlocit de un singur ciclu de exploatare. De aceea si viteza lor de transformare este mai rapida decat in cazul imobilizarilor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante inseamna de fapt crearea premiselor necesare sporirii capacitatii de autofinantare a activitatii productive.

      Activele circulante cuprind:

·        stocuri

·        creante

·        plasamente si disponibilitati banesti

1)      Stocurile  se refera la :

·        materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente

·        productia in curs de executie

·        semifabricate, produse finite si produse reziduale

·        animale

·        marfuri si ambalaje

Daca durata ciclului de fabricatie se reduce atunci se va recupera mai rapid investitia financiara initiala.

Structura sortimentala influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

     daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu un cost de productie comparabil mai mic, are loc o diminuare in termeni reali a productiei in curs de executie

     daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu costuri de productie comparabile mai mari, atunci se va inregistra o sporire a valorii productiei in curs de executie, cu consecinte negative asupra societatii comerciale

Costul de productie influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

·        in sensul cresterii acesteia, daca costul de productie inregistreaza o majorare fata de perioada precedenta

·        in sensul scaderii acesteia, daca costul de productie este situat la un nivel inferior celui comparabil

a)      Semifabricatele, produsele finite si produsele reziduale semnifica imobilizari financiare temporare, care sunt inregistrate in conturile ce reflecta aceste valori materiale.

Factorii de influenta a nivelului acestor stocuri sunt:

-         termenele de livrare si durata ciclului de fabricatie

-         volumul fizic

-         structura sortimentala

-         costul de productie

In situatia in care termenele de livrare ale produselor finite (semifabricate) si reziduale sunt respectate, atunci in dinamica stocul inregistreaza o scadere.  In cazul in care semifabricatele sunt folosite in procesul productiv, dimensiunea stocului depinde de durata ciclului de fabricatie.

Volumul fizic al produsele influenteaza marimea stocului final astfel:

ό        in situatia sporirii volumului fizic, in conditiile evaluarii acestuia in costuri comparabile (ale exercitiului financiar precedent), se va inregistra o crestere a stocului de semifabricate, produse finite si produse reziduale

ό        in situatia diminuarii volumului fizic, daca costul de productie nu se modifica in termeni reali, atunci are loc o  diminuare a acestor stocuri 

Structura sortimentala are un impact asupra modificarii stocurilor in urmatoarele conditii:

-         daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, se va inregistra o crestere a stocurilor

-         daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost comparabil mai mic, are loc o diminuare a nivelului acestor stocuri.

b)      Efectivele de animale se evalueaza in contabilitate la costuri productie efective.

c)      Marfurile si ambalajele vizeaza aspecte legate de latura comerciala a firmei. Modificarea stocului final de marfuri si ambalaje depinde de urmatorii factori:

·        raportul intre ritmul aprovizionarilor si cel al desfacerilor de marfuri

·        structura marfurilor vandute

·        adaosul comercial practicat

·        marimea provizioanelor constituite

·        regimul circulatiei ambalajelor: ambalaje refolosibile sau nerefolosibile

Astfel, in cazul in care ritmul desfacerilor este superior ritmului aprovizionarilor, se inregistreaza o diminuare a stocului de marfuri si de ambalaje. Daca structura vanzarilor se modifica in favoarea unor grupe de marfuri cu o cota de adaos comercial mai mare, atunci se va inregistra o diminuare a acestor stocuri. In situatia in care adaosul comercial este in scadere, atunci se va inregistra o diminuare a stocului de marfa si de ambalaje. Diminuarea valorii provizioanelor constituite in acest scop va insemna o reducere a valorii marfurilor si ambalajelor aflate in stoc. De asemenea, preluarea operativa de catre furnizor a ambalajelor refolosibile (navete cu sticle, ambalaje din lemn sau hartie), a caror pret nu a fost inclus in cel al marfii vandute, va determina scaderea valorii acestor stocuri.

2)      Creantele reprezinta sumele banesti imobilizate temporar la terti. Factorii de influenta a creantelor sunt:

·        cifra de afaceri

·        prevederile contractuale privind termenele de achizitie

·        garantiile materiale constituite in cazul insolvabilitatii clientilor (debitorilor)

·        structura vanzarilor

·        calitatea produselor vandute etc.

In general, sporirea cifrei de afaceri determina o crestere a volumului creantelor, si care pe termen mediu si lung poate crea probleme de lichiditate financiara atunci cand facturile emise nu sunt incasate la termen. O alta categorie de creante o reprezinta debitorii. In situatia in care acestia nu sunt urmariti operativ in conformitate cu prevederile legale, atunci exista riscul nerecuperarii sumelor imputate pentru diverse pagube, cu consecinte nefavorabile asupra lichiditatii financiare a firmei. 

Daca structura desfacerilor se modifica in favoarea unor produse cu o valoare mare, atunci are loc o crestere a soldului creantelor. In  fine, in cazul unor produse de calitate inferioara sau cu defecte ascunse, pot aparea probleme de incasare a creantelor cauzate de remedierea defectelor.

3)      Trezoreria unitatii cuprinde disponibilitatile banesti, plasamentele pe termen scurt si alte valori aflate temporar in casieria unitatii. In dinamica, o sporire a trezoreriei, determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara, cat si mentinerea intr-un echilibru monetar permanent a firmei si, pe aceasta baza, are loc intarirea capacitatii de autofinantare a firmei.

C) Conturile de regularizare si asimilate cuprind:

ό        cheltuieli constatate in avans care urmeaza sa fie incluse in costuri in perioadele urmatoare

ό        diferente de conversie activ pentru influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

D) Primele privind rambursarea obligatiunilor sunt cheltuielile financiare care trebuie amortizate pe durata contractarii imprumuturilor aferente obligatiunilor emise. Aceste prime se calculeaza ca diferenta intre valoarea de rambursare si valoarea de emisiune.

            2.2.2. Analiza structurii pasivului bilantier

            In pasivul bilantului, resursele societatii comerciale sunt grupate dupa gradul lor de exigibilitate.  Pasivul patrimonial cuprinde urmatoarele grupe:

A.     Capitaluri proprii

B.     Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

C.     Datorii totale

D.     Conturi de regularizare

A)  Capitalurile proprii (CPR) insumeaza toate resursele de care dispune o firma, resurse necesare finantarii imobilizarilor acesteia, si anume:

Ø      capitalul social

Ø      prime legate de capital

Ø      diferente din reevaluare

Ø      rezerve

Ø      rezultatul reportat

Ø      rezultatul exercitiului

Ø      fonduri

Ø      subventii pentru investitii

Ø      provizioane reglementate

a) Capitalul social (CS) cuprinde aportul pe care actionarii sau asociatii l-au adus in societate la constituirea acesteia. Capitalul social poate fi subscris si/sau varsat. Capitalul social subscris este un segment al capitalului social total, care nu s-a materializat in lichiditati sau in active materiale. Capitalul social subscris si varsat reprezinta de fapt materializarea aportului angajat de actionari sau asociati la infiintarea societatii.

Capitalul social al societatilor comerciale poate fi divizat in parti sociale sau in actiuni, in functie de forma juridica a societatii si de prevederile contractului de societate. Acest capital social poate fi modificat numai prin hotarari ale adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, modificari care se regasesc in acte juridice (acte aditionale).

Analiza in dinamica a capitalului social evidentiaza modificarile intervenite in marimea acestuia astfel:

- ICS³100 inseamna ca a avut loc o majorare (sau o mentinere) a capitalului social cu consecinte favorabile asupra fortei economice a firmei

- ICS<100 inseamna ca a avut loc o diminuare a capitalului social

b) Primele legate de capital (PC) pot fi de emisiune, de aport si de fuziune, rezultand din operatii de majorare a capitalului.

@     Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala a actiunilor atribuite investitorilor cu ocazia cresterii capitalului

@     Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea activului aportat si valoarea nominala a actiunilor atribuite in schimbul acestui aport

@     Prima de fuziune se inregistreaza ca diferenta intre valoarea intrinseca (matematica) si valoarea nominala a actiunilor in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati comerciale.

In dinamica analiza primelor de capital vizeaza doua aspecte si anume:

- IPC³100, adica are loc o sporire a capitalului propriu prin majorarea primelor de capital, respectiv are loc o mentinere a capitalului propriu in aceleasi coordonate evolutive

- IPC<100, adica are loc o scadere a primelor si implicit a capitalurilor proprii.

c) Diferentele din reevaluare (DR)  vizeaza imobilizarile corporale si financiare si se determina ca diferenta intre valoarea actualizata si valoarea inregistrata in contabilitate a acestor imobilizari. De regula, operatiunile de reevaluare sunt efectuate prin institutii specializate si fac obiectul unor hotarari de guvern sau a unor hotarari a adunarilor generale a actionarilor.

In conformitate cu prevederile legale HGR 1553/18.12.2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe , societatile comerciale pot proceda la reevaluarea cladirilor, constructiilor speciale si a terenurilor, precum si a imobilizarilor corporale in curs de natura cladirilor si constructiilor speciale, existente in patrimoniul lor la 31 dec a anului precedent. Potrivit acelorasi reglementari, incepand cu anul curent de activitate , diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor corporale in curs pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, respectiv a patrimoniului societatii comerciale.

In dinamica, o sporire a nivelului diferentelor din reevaluare inseamna efectuarea unei operatiuni de reevaluare (IDR>100)

d) Rezervele (R) sunt o parte a capitalurilor proprii constituite din profitul brut sau net repartizat  la sfarsitul exercitiului financiar si care se impart in rezerve legale, statutare si alte rezerve.

ð     Rezervele legale sunt constituite din profitul brut, neimpozitat intr-o cota de 5% anual, dar nu mai mult de 20% din capitalul social al unitatilor cu capital autohton si 25% a unitatilor cu capital mixt

ð     Rezervele statutare se constituie din profitul net conform reglementarilor legale in vigoare

ð     Alte rezerve sunt constituite prin hotarari ale adunarilor generale ale actionarilor, pentru acoperirea unor pierderi neprevazute, din calamitati, din diferente de curs valutar, deprecieri ale stocurilor etc.

O sporire a rezervelor determina o crestere a capitalurilor proprii ale societatii comerciale (IR>100).

e) Rezultatul reportat (RRP)  se refera fie la pierderea exercitiului financiar precedent, fie la profitul amanat la repartizare conform hotararii adunarii generale a actionarilor. In cazul pierderii reportate, aceasta trebuie acoperita in decursul a cinci exercitii financiare viitoare. O majorare a nivelului acestui indicator semnifica fie o crestere a pierderii, fie o sporire a profitului nerepartizat comparativ cu exercitiul precedent.

f) Rezultatul exercitiului (RNE) poate imbraca forma profitului net sau a pierderii totale determinate de efectuarea unor cheltuieli peste nivelul veniturilor totale. In situatia obtinerii unui profit net, o sporire a acestuia, comparativ cu exercitiul precedent, reprezinta o cale de autofinantare a activitatii societatii comerciale.

g) Fondurile reprezinta surse de autofinantare a capitalului imobilizat, a premierii salariatilor (prin fondul de participare la profit) si a altor activitati.

h) Subventiile pentru investitii sunt resurse constituite din alocatiile bugetare sau din alte surse externe, destinate finantarii activitatii de producere sau de achizitie a unor echipamente, finantarii unor activitati pe termen lung sau a altor cheltuieli de natura investitionala. In aceasta categorie se includ si bunurile de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau mijloacele fixe constatate ca plus la inventar. O sporire a acestor subventii semnifica o crestere a capacitatii de finantare a activitatii productive pe termen lung.

i) Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor aferente exercitiilor financiare viitoare si se refera , in principal, la reevaluarea stocurilor si la amortizarea accelerata a mijloacelor fixe aflate in patrimoniul firmei. In dinamica, sporirea valorii acestor provizioane reprezinta surse suplimentare de autofinantare, constituite pe seama diminuarii profitului impozabil.

              B) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta rezerve care se constituie pentru elemente din activ ori din pasiv incerte sau pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se au in vedere:

þ     provizioanele pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri incerte

þ     provizioanele pentru cheltuieli anticipate pe mai multe exercitii

þ     provizioanele pentru pierderi din cursul valutar pentru datorii in devize

þ     alte provizioane

C) Datoriile sunt resurse externe atrase pentru finantarea activitatii curente sau pentru activitatea investitionala si cuprind:

·        imprumuturile si datoriile asimilate

·        furnizorii si conturile asimilate

·        avansurile primite de la clienti

·        alte datorii

              Imprumuturile si datoriile asimilate reprezinta resurse externe de finantare a activitatii curente si investitionale pe termen scurt, mediu si lung. O sporire a acestor imprumuturi mareste serviciul datoriei societatii comerciale, dar asigura dezvoltarea viitoare a firmei.

              Furnizorii si conturile asimilate cuprind resursele banesti atrase temporar de la terti. De regula, acestea nu sunt purtatoare de dobanzi daca prin clauzele contractuale nu se prevad majorari de intarziere pentru amanarea la plata a facturilor scadente. Sporirea valorii acestor pasive contribuie la finantarea temporara a activitatii curente.

              Avansurile primite de la clienti sunt resurse temporare de finantare, constituite din sumele avansate de clienti pentru produsele care se vor livra, lucrarile care se vor executa sau serviciile care se vor presta de unitate in perioada urmatoare. In situatia in care nivelul acestor sume va creste, atunci in perioada urmatoare se vor inregistra sporuri de venituri din exploatare, cu consecinte benefice asupra echilibrului general al societatii comerciale analizate. 

              Alte datorii constituie resurse temporare de finantare a activitatii firmei, fiind formate din obligatiile pe care unitatea economica le are fata de personalul propriu, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale, creditorii si asociatii firmei si altii.

      D) Conturile de regularizare si asimilate cuprind veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie pasiv.

              Veniturile inregistrate in avans sunt asimilate obligatiilor pe care societatea comerciala le are fata de terti si priveste perioada urmatoare. In cadrul acestora se includ incasari din chirii, din vanzari de locuinte cu plata in rate, abonamente, asigurari etc. O crestere a acestor venituri reprezinta resurse suplimentare de finantare a activitatii.

              Diferentele de conversie pasiv evidentiaza diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la sfarsitul exercitiului financiar, aferente creantelor si obligatiilor evaluate in devize. In cazul in care aceste diferente sunt in crestere, comparativ cu exercitiul financiar precedent, atunci se va inregistra un surplus de fluxuri monetare externe, cu consecinte benefice asupra stabilitatii financiare a firmei.

ANALIZA RENTABILITATII ACTIVITATII

            Mentinerea in afaceri a societatilor comerciale este conditionata de desfasurarea de catre acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economica rationala este activitatea care genereaza profit. Profitul sau beneficiul este expresia baneasca a castigului obtinut in urma unei operatiuni, actiuni sau activitati.

            Conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica. Rezultatul acesteia se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul de obtinere al produsului sau prestarii serviciului  catre terti.

ANALIZA RENTABILITATII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

            Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere care grupeaza veniturile si cheltuielile unei societati comerciale pe tipuri de activitati si anume:

þ     Activitatea de exploatare

þ     Activitatea financiara

þ     Activitatea exceptionala

Contul de profit si pierdere este un document de sinteza contabila care permite determinarea rezultatelor partiale ale celor trei activitati si anume.

·        rezultatul exploatarii

·        rezultatul financiar

·        rezultatul exceptional

Prin insumarea acestor rezultate se obtine rezultatul brut al exercitiului.

Un prim aspect al analizei de ansamblu a rentabilitatii este acela de identificare a ponderii fiecarei categorii de rezultate in rezultatul brut al exercitiului si anume:

Ø      ponderea rezultatului exploatarii (GE):

Ø      ponderea rezultatului financiar (GF):

Ø      ponderea rezultatului exceptional (GEX):

Din evaluarea acestor indicatori rezulta contributia subactivitatii la eficienta (sau ineficienta) generala a societatii comerciale pe de o parte, respectiv importanta fiecarei subactivitati in totalul activitatii desfasurate intr-un exercitiu financiar de catre unitatea economica, pe de alta parte.

Un alt aspect urmarit in cadrul analizei de ansamblu vizeaza modul de formare al fiecarui indicator in parte si anume:

·        Rezultatul exploatarii (RE) se calculeaza ca diferenta intre veniturile din exploatare (VE) si cheltuielile pentru exploatare (CE), adica:

RE=VE – CE

·        Rezultatul financiar (RF) se determina ca diferenta intre veniturile financiare (VF) si cheltuielile financiare (CF), adica:

RF=VF – CF

·        Rezultatul exceptional (REX) se calculeaza ca diferenta intre veniturile exceptionale (VEX) si cheltuielile exceptionale (CEX), adica:

REX=VEX – CEX

Prin compunerea rezultatelor activitatii de exploatare si financiare se obtine rezultatul curent al exercitiului (RCE), adica:

            Un alt indicator de rezultate este rezultatul brut al exercitiului (RBE), care rezulta din compunerea rezultatului curent al exercitiului cu rezultatul exceptional astfel:

           

ANALIZA RATELOR RENTABILITATII ECONOMICE

            Starea de eficienta a unei firme poate fi evidentiata cu ajutorul ratelor rentabilitatii, astfel:

1.      Rata rentabilitatii economice (RBE) se determina ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului (RBE) si activele totale (AB) ale firmei, adica:

            Indicatorul pune in evidenta contributia elementelor la obtinerea rezultatelor finale ale societatii comerciale.

2.      Rata rentabilitatii exploatarii (RREXP) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul din exploatare (REXP) si activele totale (AB), adica.

3.      Rata rentabilitatii capitalului propriu (RRCPR) se calculeaza ca un raport procentual intre rezultatul brut al exercitiului si capitalurile proprii ale firmei, adica:

4.      Rata rentabilitatii (RR) se determina ca un raport procentual intre rezultatul net al exercitiului si cifra de afaceri, adica:

            Indicatorul releva contributia veniturilor la intarirea capacitatii de autofinantare a societatii comerciale:

5.      Rata rentabilitatii financiare (RRF) se determina ca un raport procentual intre profitul net (RNE) si capitalul social al societatii comerciale, adica:

            Rata rentabilitatii economice reprezinta contributia elementelor patrimoniale la obtinerea rezultatelor finale ale activitatii societatii, iar rata rentabilitatii exploatarii reflecta contributia activelor la obtinerea rezultatului din activitatea de exploatare. Cu toate acestea, aceasta crestere va trebui sa fie mentinuta si in anii urmatori pentru sporirea eficientei utilizarii activelor unitatii.

            Rata rentabilitatii capitalului propriu evidentiaza rentabilitatea capitalului investit intr-o afacere.

ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FINANCIARE

            Lichiditatea si solvabilitatea financiara exprima capacitatea unei societati comerciale de a face fata platilor scadente la termen. In timp ce lichiditatea financiara reflecta capacitatea de plata pe termen scurt (de obicei, durata exercitiului financiar) a unei firme, solvabilitatea vizeaza coordonatele pe termen mediu si lung ale platilor unei firme.

ANALIZA LICHIDITATII FINANCIARE

            Lichiditatea financiara este o stare a echilibrului financiar care exprima capacitatea de plata, pe termen scurt, a unei societati comerciale, de obicei durata exercitiului financiar.

            Starea de lichiditate financiara este proprie circuitului financiar al agentului economic, stare care depinde de urmatorii factori:

F     raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor. Astfel, cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza, iar timpul intre doua plati succesive creste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate

F     o trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate

F     o amortizare accelerata consolideaza rezervele monetare necesare platilor scadente

F     sporirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursa reala de lichiditate

F     starea de profitabilitate reala (bancara) este o componenta fundamentala a lichiditatii financiare

Exista trei forme ale lichiditatii, fiecare dintre ele putand fi calculate in forma absoluta si in forma relativa.

1.      Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante disponibile (stocuri, facturi neincasate, plasamente pe termen scurt) de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente. Lichiditatea generala imbraca doua forme si anume:

a)      forma absoluta, calculata ca diferenta intre activele circulante (AC*) si datoriile scadente (DTS):

AC* - reprezinta activele circulante + conturi de regularizare + prime privind rambursarea obligatiunilor

b)      forma relativa, calculata ca rata a lichiditatii generale (RLG):

Se apreciaza ca firma are o lichiditate favorabila in cazul in care rata lichiditatii este cuprinsa intre 200% si 250%.

2.      Lichiditatea intermediara evidentiaza capacitatea activelor circulante (altele decat stocurile) de a participa la finantarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediara imbraca doua forme:

a)      forma absoluta care este calculata ca diferenta intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, astfel:

b)      forma relativa care este calculata ca si un raport procentual intre activele circulante ramase (dupa deducerea stocurilor) si datoriile scadente, adica:

Normele legale prevad ca valoarea indicatorului sa fie cuprinsa intre 50% si 100%.

3.      Lichiditatea efectiva masoara gradul in care disponibilitatile banesti acopera platile scadente. Lichiditatea efectiva imbraca doua forme si anume:

a)      forma absoluta, calculata ca diferenta intre titlurile de plasament, disponibilitatile banesti si valorile existente in casierie (TR), pe de o parte, si platile scadente, pe de alta parte, adica:

b)      forma relativa, calculata ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti si datoriile pe termen scurt, adica:

Se recomanda ca rata lichiditatii efective sa depaseasca 100%. In cazul in care rata lichiditatii efective este mai mica de 50%, riscul pe care si-l asuma creditorii firmei este mai mare decat riscul pe care si-l asuma proprietarii.

3.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

            Notiunea de echilibru in teoria economica are semnificatii multiple. Intr-o formula generala, echilibrul economico-financiar la nivelul firmei se realizeaza atunci cand se recupereaza integral mijloacele consumate, respectiv cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. O asemenea intelegere are un caracter reductionist pentru ca nu pune in evidenta legatura ansamblului cu componentele echilibrului general, cu starile partiale ale lui. Astfel in cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut in vedere ca, in fapt, aceasta inseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea surselor necesare finantarii unor activitati sau stingerii unor obligatii.

            Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului microeconomic si presupune asigurarea unei permanente corelatii intre incasari si plati. Instrumentul principal de realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli.

            Echilibrul financiar este o stare economica a unei intreprinderi, care exprima egalitatea sau coincidenta dintre resursele financiare necesare pentru indeplinirea activelor si actiunilor din plan si posibilitatile de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii si din resursele financiare centralizate.

            Echilibrul financiar este o componenta a echilibrului general al firmei si care imbraca doua forme:

þ     echilibrul financiar al activitatii

þ     echilibrul investitional, adica intre resursele financiare si utilizarile acestora

a)      Echilibrul financiar al activitatii vizeaza doua coordonate si anume:

F     in faza planificarii financiare, echilibrul se reflecta in anexa 01 - „Bugetul activitatii generale”, a bugetului de venituri si cheltuieli

F     in faza de executie financiara, echilibrul este evidentiat in contul de profit si pierdere si se poate descompune in trei componente astfel:

·        echilibrul activitatii de exploatare privit ca egalitate intre veniturile (VE) si cheltuielile de exploatare (CE):

VE = CE

• echilibrul activitatii financiare pus in evidenta de egalitatea intre veniturile financiare (VF) si cheltuielile financiare (CF):

VF = CF

• echilibrul activitatii exceptionale, reflectat de egalitatea intre veniturile exceptionale (VEX) si cheltuielile exceptionale (CEX):

CAP.IV. Concluzii si propuneri de dezvoltare

Printre realizarile acestui proiect se numara:

- Reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole;

      - Cresterea valorii adaugate brute(VAB) a exploatatiei agricole;

- Acest proiect contribuie la imbunatatirea veniturilor producatorilor agricoli, la atragerea tinerilor in activitatile agricole prin imbunatatirea conditiilor de viata si munca.

- Introducerea si dezvoltarea de tehonologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietii. Reducerea costurilor de productie pe unitatea de masura. Ca urmare a achizitionarii unor utilaje agricole cu randamente ridicate se vor reduce pierderile fizice. Aceasta va determina o crestere a veniturilor, ceea ce inseamna scaderea costurilor de productie pe unitatea de produs (kg). De asemenea, noile utilaje agricole vor determina scaderea costurilor de pregatire a terenului si a costurilor  relevante pentru nivelul costurilor de productie.

- Cresterea veniturilor exploatatiei agricole spijinite. Noile utilaje achizitionate conduc la cresterea productivitatii la hectar.

- O mai buna valorificare a potentialului agricol al zonei. Ponderea suprafetei agricole cultivate in totalul suprafetei judetului Prahova este foarte mare, peste media nationala. Principala resursa a regiunii este terenul agricol care reprezinta 71% din suprafata totala a regiunii si 16% din suprafata agricola a tarii.

- Imbunatatirea calitatii produselor cultivate si a controlului calitatii produselor alimentare cu respectarea cerintelor minime ale securitatii alimentare cerute de U.E.;

- Stimularea concurentei. Activitatea desfasurata de SC AGR PAJO SRL in conditiile unei rentabilitati ridicate conduce la stimularea concurentei, prin scaderea costurilor de productie ceea ce determina reducerea preturilor de vanzare.

- Modernizarea exploatatiilor prin achizitionarea de noi masini si utilaje agricole cu performante ridicate va aduce cu sine scaderea nivelului general al cheltuielilor directe de productie, fapt cu o importanta deosebita pe fundalul cresterii continue a preturilor pentru carburanti si a cheltuielilor cu reparatiile si intretinerea masinilor agricole aflate in folosinta societatii la momentul actual. In conditiile in care, la nivelul de dotare tehnica actual al agriculturii, ponderea medie a carburantilor in total costuri variaza intre 20 – 30%, asigurarea unor mijloace auto proprii cu consumuri reduse reprezinta o conditie a rentabilizarii activitatii de productie.

- Este o investitie in exploatatii agricole (ferma vegetala), care asigura rationalizarea si reorientarea productiei pentru cresterea calitatii produselor obtinute prin aplicarea unor tehnologii competitive si care limiteaza poluarea asupra mediului inconjurator.

- In mod concret, prin proiect se propune achizitia unor utilaje agricole performante, astfel incat sa poata fi implementat un management productiv de calitate, capabil sa asigure maximizarea rezultatelor si integrarea fermei in randul unitatilor apte sa faca fata concurentei cu omologii de pe piata comunitara

PLANURI DE VIITOR

In vederea dezvoltarii si eficientizarii activitatii de productie si prestari servicii, societatea, printre altele isi propune pe viitor sa adapteze si sa completeze etapizat dotarile tehnice necesare sectorului de productie. Totodata, in vederea cresterii calitatii serviciilor prestate, va fi continuat procesul de perfectionare a fortei de munca. La aceasta se adauga proiectarea unui sistem integrat ”calitate-mediu-sanatate-securitate a muncii”.

Bibliografie

…………………………………

………………………

……………….



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


TEHNOLOGIA CULTURII BURETILOR DE FAG (PLEUROTUS OSTREATUS) - Pentru capacitatea de productie la nivelul unei familii
Tehnologia de cultura a castravetilor in camp
Cultura porumbului
PRODUCTIVITATEA SI CALCULUL BIOMASEI
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE
Datele introducerii porumbului in agricultura romaneasca
Gospodaria orasului Ticleni
CONTROLUL CALITATII SEMINTELOR
METODE MODERNE DE AMELIORAREA PLANTELOR
Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare Studiu de caz S.C. AGR PAJO S.R.L












loading...